BusinessMagazin

Tag: Camera Deputatilor

  • Deputaţii şi-au înregistrat, pentru prima dată, prezenţa printr-un sistem electronic. “Trebuie să arătăm cetăţenilor că venim la treabă”

    Astfel, pe holul din faţa sălii de plen au fost montate patru monitoare cu ajutorul cărora deputaţii şi-au înregistrat prezenţa, pe baza cartelei şi a semnăturii electronice.

    Deputaţii au fost îndrumaţi de personalul tehnic. Mai multe sisteme de acest tip urmează să fie aduse.

    Deputatul PNL Cezar Preda a apreciat, după ce şi-a semnat electronic prezenţa, că sistemul este simplu de accesat, adăugând că, în acest fel, parlamentarii vor arăta cetăţenilor că vin la Parlament.

    “Dacă am ajuns la sistemul acesta, înseamnă că trebuie să arătăm cetăţenilor că venim la treabă. Poate că evidenţa aceea primară, cu semnătura, nu arăta că numărul semnăturilor din Cameră este egal cu numărul parlamentarilor din sală. Cred că lucrurile acestea vor fi evitate, mi se pare simplu de accesat, eu cred că e de bine”, a adăugat Preda.

    Deputatul ALDE Cezar Cioată a spus că acest sistem este mai european, rapid, elegant şi trebuia implementat mai devreme.

    “Cred că este cel mai corect ceea ce se întâmplă, din punctul meu de vedere este târziu, putea fi implementat din 2000. Este simplu, rapid, elegant, frumos, curat, fără alte cheltuieli”, a mai spus Cioată.

    Deputatul PSD Liviu Dragnea şi-a înregistrat şi el prezenţa electronic, alături de Daniel Constantin, deputat ALDE, la intrarea în salal de şedinţe, în schimb, premierul Victor Ponta a spus că va semna la ieşirea din sală pentru “a nu sta la coadă”.

    Până în prezent, deputaţii îşi înregistrau prezenţa semnând pe hârtie liste de prezenţă, unii dintre ei semnând şi pentru alţi colegi.

  • Proiectul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, aprobat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor

    Proiectul a fost aprobat cu o singură abţinere din partea deputatul UDMR Mate Andras Levente şi urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

    Proiectul de lege prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor trebui şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

    Deputatul UDMR Mate Andras Levente a avut obiecţii la acest articol pe motiv că există o hotărâre a Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea reţinerii datelor personale.

    Reprezentantul Minsterului Justiţiei a explicat că nu este vorba despre obligaţia de a reţine date, ci de a şterge date în termen de maxim 3 ani, arătând că, astfel, s-a răspuns obiecţiilor Curţii Constituţionale.

    Potrivit prevederilor adoptate de comisie, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

    De asemenea, potrivit deciziei deputaţilor din comisie, accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
    Proiectul de lege mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor şi pentru stabilirea trasabilităţii acestora.

    Proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal a fost semnat de liderii partidelor parlamentare, în mai, în urma unor consultări care au avut loc la Cotroceni.

  • Premierul şi ministrul Finanţelor vor prezenta luni deputaţilor reforma sistemului de achiziţii

    “Luni voi veni în faţa Camerei Deputaţilor, împreună cu ministrul Teodorovici să fac o primă prezentare, înainte de a trimite şi oficial spre Parlament, prezentarea reformei care urmează. După reforma Codului Fiscal, următoarea reformă este a achiziţiilor publice pentru că avem bani la buget şi nu reuşim să-i cheltuim”, a spus Ponta.

    El a adăugat că sistemul de achiziţii publice trebuie schimbat în sensul reomandărilor europene şi a ‘învăţării lecţiilor din trecut””.

    “Dacă avem încasări mai mari la buget şi avem fonduri europene mai multe trebuie să schimbăm în sensul Directivei europene şi în sensul învăţării lecţiilor din trecut, sistemul de achiziţii publice”, a mai spus Ponta.

    Proiectele de modificare a Legii privind achiziţiile publice au fost supuse dezbaterii publice pâna la 31 august.

    Premierul declara atunci că ”un nou sistem, o reformă reală a achiziţiilor publice alături de reforma reală a sistemului fiscal bugetar prin Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, alături de reforma instituţională privind accesarea şi folosirea banilor europeni (…) sunt de fapt ca picioarele de la o masă – niciuna nu merge fără cealaltă”, afirmând totodată că ”degeaba avem Cod fiscal dacă nu avem Cod de procedură fiscală, degeaba avem Cod fiscal, Cod de procedură fiscală, reforma instituţională a fondurilor europene, dacă nu avem legea

    Institutul pentru Politici Publice (IPP) a criticat proiectele pe motiv că problema suspiciunilor de corupţie care afectează piaţa achiziţiilor nu vor fi rezolvate. IPP consideră că “pachetul de acte normative care va modifica cadrul legal în achiziţii publice supraestimează nivelul de competenţă şi disponibilitatea de asumare a responsabilităţii la nivelul funcţionarilor publici implicaţi în achiziţii şi nu ia realist în calcul anumite caracteristici ale pieţei de achiziţii din România, cum ar fi suspiciunea generalizată de corupţie/trafic de influenţă pentru câştigarea contractelor”.

  • CODUL FISCAL a trecut de Parlament. Deputaţii l-au aprobat cu 279 voturi pentru, 8 contra şi 5 abţineri

    Camera Deputaţilor a adoptat anterior, în cursul dimineţii, pe articole, reexaminarea Codului fiscal, neînregistrându-se nicio modificare faţă de raportul Comisiei de buget.

    Premierul Victor Ponta a ajuns în plen după exprimarea votului la Codul fiscal.

    În plen au luat cuvântul liderii PNL şi PSD, Alina Gorghiu, respectiv Liviu Dragnea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorvici, din partea Guvernului, precum şi Florentin Gust, din partea PSRO, care a anunţat că deputaţii acestui partid au votat împotriva proiectului. De asemenea, la şedinţa plenului a fost prezentă şi Elena Udrea.

     

    Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

    UPDATE – Camera Deputaţilor a adoptat pe articole noul Cod fiscal. Votul final va fi după-amiază

    Camera Deputaţilor a adoptat pe articole, miercuri, reexaminarea Codului fiscal, neînregistrându-se nicio modificare faţă de raportul Comisiei de buget, votul final urmând să fie dat la ora 12.00, în prezenţa premierului Victor Ponta.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat principalele prevederi ale Codului Fiscal, printre care reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

    Teodorovici a precizat că au fost făcute şi câteva amendamente pentru corelarea Codului fiscal, corelarea cu jurisprudenţa Curţii Europene, îndreptarea unor erori tehnice sau gramaticale, corelare cu unele acte normative intrate în vigoare după adoptarea Codului fiscal şi că s-a avut în vedere şi necesitatea punerii în aplicare a unor decizii ale Curţii Constituţionale.

    Liderul grupului PNL, Eugen Nicolăescu, a anunţat, la dezbaterile generale, că liberalii vor vota prevederile noului Cod Fiscal, arătând că speră să se realizeze stabilitate fiscală prin acordul politic, predictibilitate prin termenele impuse, iar echitatea va fi realizată în guvernarea liberală.

    “PNL are un program de reducere fiscală. Ceea ce ne propune guvernarea PSD este aparent o reducere de fiscalitate. Se propune să se readucă TVA la 20%. Cu alte cuvinte, nu este reducere de fiscalitate, este readucerea la cota iniţială. Singura reducere este cota pe dividende, pentru că eliminarea accizei la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt taxe introduse de Guvuvernul Ponta. PNL a avut o cu totul altă abordare, noi am considerat ca cel mai important lucru în fiscalitate este reducerea CAS. Este un obiectiv când PNL va veni la guvernare”, a adăugat Nicolăescu.

    “Nu poţi să faci o reducere fiscală masivă fără să afectezi echilibrele macroeconomice. Prin acordul politic se realizează acest lucru. Eşalonarea de impozite şi taxe va garanta că România va găsi posibilitatea de dezvoltare în viitor. PNL va vota Codul fiscal în forma prezentată acum”, a adăugat Nicolăescu.

    Deputatul PSD Viorel Ştefan, preşedintele Comisei de buget, a spus că prin adoptarea acestui cod guvernarea PSD se apropie de realizarea tuturor obiectivelor cuprinse în programul de guvernare al USL.

    “Prin adoptarea acestui Cod fiscal, guvernarea noastră se apropie de realizarea tuturor obiectivelor care au fost prezentate în programul USL. USL a fost o construcţie politică unde şi doctrina liberală şi-a găsit locul. Dacă mergem pe faptul că relaxarea fiscală este apanajul liberalilor, este o greşeală”, a spus Ştefan.

    El a arătat că, înainte de vacanţa parlamentară, PNL a propus reducerea cotei TVA la 19%, iar apoi “a avut o revelaţie” şi s-a răzgândit.

    “Am prevăzut în Codul fiscal că orice măsură de relaxare fiscală se poate lua în interiorul unui exerciciu bugetar, am pus barieră în tentaţia guvernelor să înăsprească fiscalitatea peste noapte. Să rămânem în această paradigmă, fiscalitatea să nu rămână subiectul de dispute politice. Face rău oamenilor de afaceri, haideţi să stabilim prin consens”, a mai spus Viorel Ştefan.

    Deputatul UDMR Erdey a spus că, în esenţă, prevederile noului Cod fiscal respectă obiectivele UDMR.

    “Cu toate acestea, UDMR consideră că varianta votată în iunie a fost foarte bună, dar pentru prudenţialitate şi pentru a elimina orice temere de aplicare a legii, UDMR este de acord cu această formă a codului. Avem nevoie de acest cod pentru a rezolva legea salarizării privind mediul bugetar”, a adăugat deputatul UDMR.

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.

  • Noi reduceri de TVA, aprobate de Comisia de Buget din Camera Deputaţilor

    Comisia de Buget din Camera Deputaţilor a votat, în această săptămână, introducerea cotei reduse de TVA de 5% la anumite categorii de produse.

    Decizia comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor a fost comunicată de către deputaţii PNL Andreea Paul şi Vasile Horga, membri ai Comisiei.

    UNDE SE POATE APLICA REDUCEREA COTEI TVA LA 5%

  • ZIUA COPILULUI – Peste 5.500 de copii şi însoţitori au vizitat Camera Deputaţilor, de 1 Iunie

    Au fost vizitate mai multe săli reprezentative pentru activitatea acestei instituţii, precum şi alte câteva spaţii care nu fac parte din circuitul obişnuit de vizitare, precum sala de Plen şi Cabinetul preşedintelui.

    Ziua Porţilor Deschise pentru Copii, cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, a mai fost organizată, luni, la Ministerul Afacerilor Interne, la Grădina Zoologică, la Muzeul Regiei Autonome de Transport Bucureşti, acţiuni fiind organizate şi la Palatul Cotroceni şi Muzeul Naţional al Satului.

  • De 1 iunie, la Camera Deputaţilor, porţi deschise pentru copii

    Copiii şi însoţitorii acestora vor putea vedea sălile care intră, de obicei, în circuitul turistic – “Al.I.Cuza”, “Galeria de onoare”, “Nicolae Iorga”, “Nicolae Bălcescu”, precum şi sala în care se desfăşoară şedinţele de plen, Cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor, sala “I.Gh.Duca” şi sala “Spiru Haret”, informează Camera Deputaţilor.

    Accesul se va face pe la intrarea dinspre Piaţa Constituţiei, intrarea C1 din Palatul Parlamentului.

    Acţiunea “Porţi deschise pentru copii” se află la a VI-a ediţie.

    Astfel de evenimente au fost organizate şi în anii trecuţi, începând din 2007, în toţi aceşti ani, conform estimărilor, aproximativ 20.000 de copii vizitând Camera Deputaţilor.

     

     

  • Dublarea alocaţiei pentru copii, aprobată de deputaţi. Votul final, la ora 15.00

    Deputatul PNL Cristina Pocora a solicitat, în plen, la dezbaterea Ordonanţei de urgenţă la 65/2014, introducerea unui amendament de dublare a alocaţiei pentru copii.

    Acest amendament a fost respins, marţi, în Comisia de muncă, reprezentanţii PSD arătând că Ministerul Muncii va veni cu o propunere de majorare a alocaţiei pentru copii.

    Secretarul de stat în Ministerul Muncii Codrin Scutaru a spus, în plen, că au fost mărite alocaţiile la mai multe categorii şi atunci când Guvernul va găsi sursa de finanţare pentru a mări alocaţia pentru toţii copiii o va face.

    În urma votului în plen, acest amendament a trecut, însă, cu 98 de voturi “pentru” şi 77 de voturi “împotrivă”.

    Imediat după vot, liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a solicitat o pauză de consultări.

    După pauza de consultări, Neacşu a cerut, în plen, verificarea prezenţei deputaţilor, prin apel nominal, arătând că a constatat “cu neplăcută surprindere” că o bună parte dintre deputaţi a ales să nu fie în sală.

    Proiectul de aprobare a ordonanţei, care cuprinde mai multe prevederi, urmează să fie supusă votului final la ora 15.00.

  • Teodorovici: Impozit forfetar, de la 1 ianuarie 2016

    El a precizat că introducerea impozitului forfetar va fi aprobată de Parlament şi a anunţat, totodată, că obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată.

    “Solicitările au fost de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui. Am decis de comun acord eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. (…) Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul Fiscal prevederile acestui impozit forfetar dupa ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată”, a spus Teodorovici.

    El a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    “A fost o discuţie şi despre impozitul forfetar (la întâlnirea de vineri, n.r.), la fel foarte mult solicitat de către cei din piaţă. La fel, fost un proiect de act normativ anul trecut, care a trecut de Senat, dar apoi a fost respins în Camera Deputaţilor. A rămas ca până săptămâna viitoare dânşii să se uite din nou pe acest proiect de act normativ, această idee de impozit forfetar, şi odată ce avem cu toţii un punct de vedere comun, să încercăm în Camera Deputaţilor, unde Codul Fiscal este în dezbatere, să adăugăm acest amendament astfel încât de la 1 ianuarie să putem aplica, dacă acest lucru se doreşte şi, într-adevăr, acest lucru este benefic pentru economie, şi impozitul forfetar”, a declarat Teodorovici.