BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Sinteza Oradea, una dintre cele mai mari companii chimice din România, vrea să intre pe piaţa energiei; cere aprobare de la acţionari pentru producţie, transport şi comercializare de energie electrică

    Consiliul de Administraţie al Sinteza Oradea (STZ), companie listată la bursă cu 25 de milioane de lei capitalizare, a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor producţia, transportul, distribuirea şi comercializarea de energie electrică, se arată într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, societatea prezentă pe piaţa principală a BVB demarează procedurile pentru intrarea pe piaţa energetică.

    Acţiunile STZ sunt pe minus cu 1% în 2022, însă au crescut cu 62% în ultimele 12 luni, pe fondul unor tranzacţii totale de 5,3 milioane de lei, arată datele BVB.

    Pe ordinea de zi a AGEA din 21 iunie se mai află şi aprobarea participării Sinteza – în calitate de acţionar fondator – la înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni cu denumirea de Chemstate SA.

    Capitalul social constă în 125.000 de lei, aportul în numerar al Sinteza urmând să fie de 63.750 de lei. Valoarea unei acţiuni nominative ar ajunge la 10 lei.

    Obiectivul principal de activitate este reprezentat de fabricarea altor produse chimice organice de bază, în speţă fabricarea benzoatului de sodiu. Participarea la profit şi pierderi a Sinteza este de 51%, trei persoane de naţionalitate ucraineană urmând să deţină 49% din capitalul social.

    Din acţionariatul Sinteza fac parte fondul BT Invest1 administrat de BT Asset Management (33,9%), Radu Pascu (31,1%), Roca Investments (18%) şi alţi acţionari (17%).

     

  • Sinteza Oradea, una dintre cele mai mari companii chimice din România, vrea să intre pe piaţa energiei; cere aprobare de la acţionari pentru producţie, transport şi comercializare de energie electrică

    Consiliul de Administraţie al Sinteza Oradea (STZ), companie listată la bursă cu 25 de milioane de lei capitalizare, a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor producţia, transportul, distribuirea şi comercializarea de energie electrică, se arată într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, societatea prezentă pe piaţa principală a BVB demarează procedurile pentru intrarea pe piaţa energetică.

    Acţiunile STZ sunt pe minus cu 1% în 2022, însă au crescut cu 62% în ultimele 12 luni, pe fondul unor tranzacţii totale de 5,3 milioane de lei, arată datele BVB.

    Pe ordinea de zi a AGEA din 21 iunie se mai află şi aprobarea participării Sinteza – în calitate de acţionar fondator – la înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni cu denumirea de Chemstate SA.

    Capitalul social constă în 125.000 de lei, aportul în numerar al Sinteza urmând să fie de 63.750 de lei. Valoarea unei acţiuni nominative ar ajunge la 10 lei.

    Obiectivul principal de activitate este reprezentat de fabricarea altor produse chimice organice de bază, în speţă fabricarea benzoatului de sodiu. Participarea la profit şi pierderi a Sinteza este de 51%, trei persoane de naţionalitate ucraineană urmând să deţină 49% din capitalul social.

    Din acţionariatul Sinteza fac parte fondul BT Invest1 administrat de BT Asset Management (33,9%), Radu Pascu (31,1%), Roca Investments (18%) şi alţi acţionari (17%).

     

  • Cum a ajuns un pensionar care este şi taximetrist pentru că nu ii ajungea pensia să investească la Bursa de la Bucureşti şi câţi bani a reuşit să facă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

    De pe canapea s-au născut cei mai mulţi investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp şi bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investiţiile la Bursă s-a remarcat şi în ceea ce priveşte reprezentanţii generaţiei X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar şi cei din prima fracţiune (1946-1954).

    Acesta este şi cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist şi de anul trecut investeşte ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori Bucureşti.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Petrică Dumitrescu

    VÂRSTĂ: 69 de ani

    PROFESIE: liber profesionist, pensionar

    OCUPAŢIE: taximetrist

    INVESTEŞTE: part-time

    „Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că ştiu că vine pensia. Investesc din ce câştig ca taximetrist”, spune el.

    Este 1 aprilie, puţin trecut de ora prânzului şi investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineaţă, răspunde la telefon.

    „Uite, mă duceam să «mănânc» şi eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeţ, să ştii.”

    Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu munceşte 4-5 ore dimineaţa şi 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomeraţiei.”

    În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum şi de ce a început să investească.

    Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

    Tot în comunism a muncit în Libia şi vorbeşte limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

    Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranţă Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investiţiile în acţiuni şi prima dată am cumpărat acţiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

    La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist şi dizident român, iar ziarul plătea dividende acţionarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiţia.”

    Şi în timpul procesului de privatizare a economiei româneşti, care a început încă din 1991 şi în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate şi cupoane, transformate ulterior în acţiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

    „Când s-au dat certificatele, înţelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioţilor. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

    Cu ani în urmă, investiţiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populaţie. Oamenii nu ştiau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetăţeni care să ştie să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

    „Nu a fost voinţă ca populaţia să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu ştiu, dar nici nu vor să ştie mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

    Spune că a învăţat singur să tranzacţioneze şi investeşte în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturişeşte că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT şi a fost ajutat de fata sa să-şi deschidă contul de tranzacţionare. Primii bani direcţionaţi acolo au fost o sumă primită moştenire de la părinţi.

    „Nu are un taximetrist atâţia bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac şi eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înţelege oportunitatea Bursei, investeşte, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

    Am 10.000 de euro şi aştept listarea Hidroelectrica

    Despre Bursă, le povesteşte tuturor în încercarea de a-i convinge să-şi investească economiile, chiar şi tinerilor. În acelaşi timp, rămâne optimist în faţa unor scăderi recente ale propriilor deţineri.

    „Sora mea a primit şi ea parte din moştenire şi am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă şi primeşte un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până şi eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulţi au vândut, eu nu am vândut, iar preţul şi-a revenit”, povesteşte pensionarul.

    Conflictul militar din est, care a transmis o undă de şoc pe pieţele bursiere şi nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate poziţiile, deşi începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

    „În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuşi să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

     

     

    Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în uşoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug şi boi”. Râde.

    „Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness şi DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituţie de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător şi procesator de seminţe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producţie agricolă vegetală şi prestări servicii în agricultură şi altele (7,7%).

    Mai are 10.000 de euro „la saltea”, dar până la urmă, crede că îi va direcţiona tot către bursă. „Aştept listarea Hidroelectrica. În funcţie de posibilităţi, recomand oamenilor să investească treptat. Aşa am investit şi eu, cum am avut bani.”

    În urmă cu câţiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiţii şi în aur. Povesteşte că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacţie. Tot atunci a învăţat singur cum stă treaba cu piaţa valutară (ForEx). „Aveam şi brokeriţă, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar eşti cam lacom. M-am lăsat.”

    „Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Petrică Dumitrescu, investitor

    Despre FX, a discutat odată şi cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acţiuni. Nu trebuie să îşi bată capul, să ştie toată politica internaţională. Cumperi acţiuni şi stai mai liniştit. Când n-oi mai avea bănuţi şi nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex şi ce câştig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

    Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic şi spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuşi, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investiţională.

    “Pot să spun că investesc puţin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aştept, am aproape 70 de ani. În plus, am şi pensie mică.”

    Investitorul îşi adună informaţiile de unde poate, “de peste tot”, presa şi diferitele canale de educaţie financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investeşte la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmăreşte în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are şi alte filtre.

    “Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiţia poate fi în funcţie de situaţie, de companie, de oportunităţile de moment, de preţul acţiunii”, spune el.

    În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuţii cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în maşină şi vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educaţie financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Dicţionarul investitorului:

    Piaţa valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacţionare de monede reprezintă un gen specific de comerţ în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerţ este un preţ, numit curs valutar. Este, în acelaşi timp, o ramură distinctă a pieţei monetare şi funcţionează atât la nivelul unei economii naţionale, cât şi la nivelul pieţei internaţionale în ansamblul ei. Participanţii în piaţa valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt şi traderi mai mici. Cursul valutar este afişat de către intermediarii de pe piaţa valutară sub formă electronică şi arată poziţia monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acţiunilor. Totuşi, în contextul în care potenţialul de câştig este unul mai ridicat, tranzacţionarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.

     

     

  • Profil de investitor. Cum a ajuns un pensionar care este şi taximetrist să investească la Bursa de la Bucureşti

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

    De pe canapea s-au născut cei mai mulţi investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp şi bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investiţiile la Bursă s-a remarcat şi în ceea ce priveşte reprezentanţii generaţiei X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar şi cei din prima fracţiune (1946-1954).

    Acesta este şi cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist şi de anul trecut investeşte ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori Bucureşti.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Petrică Dumitrescu

    VÂRSTĂ: 69 de ani

    PROFESIE: liber profesionist, pensionar

    OCUPAŢIE: taximetrist

    INVESTEŞTE: part-time

    „Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că ştiu că vine pensia. Investesc din ce câştig ca taximetrist”, spune el.

    Este 1 aprilie, puţin trecut de ora prânzului şi investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineaţă, răspunde la telefon.

    „Uite, mă duceam să «mănânc» şi eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeţ, să ştii.”

    Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu munceşte 4-5 ore dimineaţa şi 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomeraţiei.”

    În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum şi de ce a început să investească.

    Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

    Tot în comunism a muncit în Libia şi vorbeşte limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

    Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranţă Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investiţiile în acţiuni şi prima dată am cumpărat acţiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

    La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist şi dizident român, iar ziarul plătea dividende acţionarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiţia.”

    Şi în timpul procesului de privatizare a economiei româneşti, care a început încă din 1991 şi în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate şi cupoane, transformate ulterior în acţiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

    „Când s-au dat certificatele, înţelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioţilor. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

    Cu ani în urmă, investiţiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populaţie. Oamenii nu ştiau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetăţeni care să ştie să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

    „Nu a fost voinţă ca populaţia să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu ştiu, dar nici nu vor să ştie mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

    Spune că a învăţat singur să tranzacţioneze şi investeşte în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturişeşte că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT şi a fost ajutat de fata sa să-şi deschidă contul de tranzacţionare. Primii bani direcţionaţi acolo au fost o sumă primită moştenire de la părinţi.

    „Nu are un taximetrist atâţia bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac şi eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înţelege oportunitatea Bursei, investeşte, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

    Am 10.000 de euro şi aştept listarea Hidroelectrica

    Despre Bursă, le povesteşte tuturor în încercarea de a-i convinge să-şi investească economiile, chiar şi tinerilor. În acelaşi timp, rămâne optimist în faţa unor scăderi recente ale propriilor deţineri.

    „Sora mea a primit şi ea parte din moştenire şi am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă şi primeşte un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până şi eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulţi au vândut, eu nu am vândut, iar preţul şi-a revenit”, povesteşte pensionarul.

    Conflictul militar din est, care a transmis o undă de şoc pe pieţele bursiere şi nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate poziţiile, deşi începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

    „În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuşi să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

    Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în uşoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug şi boi”. Râde.

    „Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness şi DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituţie de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător şi procesator de seminţe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producţie agricolă vegetală şi prestări servicii în agricultură şi altele (7,7%).

    Mai are 10.000 de euro „la saltea”, dar până la urmă, crede că îi va direcţiona tot către bursă. „Aştept listarea Hidroelectrica. În funcţie de posibilităţi, recomand oamenilor să investească treptat. Aşa am investit şi eu, cum am avut bani.”

    În urmă cu câţiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiţii şi în aur. Povesteşte că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacţie. Tot atunci a învăţat singur cum stă treaba cu piaţa valutară (ForEx). „Aveam şi brokeriţă, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar eşti cam lacom. M-am lăsat.”

    „Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Petrică Dumitrescu, investitor

    Despre FX, a discutat odată şi cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acţiuni. Nu trebuie să îşi bată capul, să ştie toată politica internaţională. Cumperi acţiuni şi stai mai liniştit. Când n-oi mai avea bănuţi şi nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex şi ce câştig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

    Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic şi spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuşi, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investiţională.

    “Pot să spun că investesc puţin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aştept, am aproape 70 de ani. În plus, am şi pensie mică.”

    Investitorul îşi adună informaţiile de unde poate, “de peste tot”, presa şi diferitele canale de educaţie financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investeşte la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmăreşte în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are şi alte filtre.

    “Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiţia poate fi în funcţie de situaţie, de companie, de oportunităţile de moment, de preţul acţiunii”, spune el.

    În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuţii cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în maşină şi vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educaţie financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Dicţionarul investitorului:

    Piaţa valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacţionare de monede reprezintă un gen specific de comerţ în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerţ este un preţ, numit curs valutar. Este, în acelaşi timp, o ramură distinctă a pieţei monetare şi funcţionează atât la nivelul unei economii naţionale, cât şi la nivelul pieţei internaţionale în ansamblul ei. Participanţii în piaţa valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt şi traderi mai mici. Cursul valutar este afişat de către intermediarii de pe piaţa valutară sub formă electronică şi arată poziţia monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acţiunilor. Totuşi, în contextul în care potenţialul de câştig este unul mai ridicat, tranzacţionarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.

  • Profil de investitor. 25 de ani şi un portofoliu la bursă: „Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. De data asta am stat de vorbă cu Dragoş Sandu, programator în vârstă de 25 de ani.

    „Da, poate sună iresponsabil, dar dacă ţi-ai format deja un obicei de economisire lunară a banilor, următorul pas firesc este acela de a investi pe piaţa de capital. Din punctul meu de vedere, înveţi cu adevărat doar în momentul în care eşti în piaţă şi vezi efectele deciziilor tale în portofoliu. Am citit despre greşelile altor oameni pe care le-am comis şi eu la rândul meu în aproape un an de investit la Bursă. Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”, spune Dragoş-Nicolae Sandu.

    În vârstă de 25 de ani, Dragoş afirmă că nu există un moment potrivit în care să începi să investeşti la Bursă, iar în cazul lui a durat un timp până să realizeze asta. În trecut a investit în titluri de stat, însă când acestea au început să nu i se mai pară atractive din punctul de vedere al randamentului, a decis să facă pasul spre piaţa de acţiuni.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Dragoş-Nicolae Sandu

    VÂRSTĂ: 25 de ani

    PROFESIE: inginer de sistem

    OCUPAŢIE: inginer software

    INVESTEŞTE: part-time

    „Acum trei ani am făcut primele mele investiţii în titluri de stat, neavând însă curajul la acel moment să fac trecerea spre Bursă. Deşi în 2020 nu aveam bani investiţi decât în titluri de stat, criza de sănătate a fost un reminder bun că nimic nu este sigur, chiar dacă uneori aşa pare. În această idee, încerc să am mereu o plasă de salvare şi să nu mă expun prea mult pe un singur domeniu”, spune Dragoş.

    El a început să-şi investească economiile la Bursa de Valori Bucureşti în martie 2021. Prima alimentare de cont a fost de 4.000 de lei, iar de atunci contribuie lunar cu o sumă de bani în funcţie de costurile din luna respectivă. Primele achiziţii au fost reprezentate de o parte din companiile mari din indicele principal BET, cum ar fi OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Electrica.

    „Am simţit că ar fi mai uşor pentru un debutant ca mine să înceapă cu nişte companii stabile şi mature. Am început cu BVB pentru că este una dintre cele mai la îndemână alegeri pentru un investitor începător din România. Cunoşti piaţa şi este mai uşor să înţelegi anumite evoluţii. Recent am căpătat şi o mică expunere pe Bursa de la New York, dar momentan nu o sumă care să conteze pentru că nu m-am acomodat cu piaţa”, spune investitorul.

    Portofoliul lui este preponderent format din grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (15%), compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (13%), Agroserv Măriuţa, deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac (12%), producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (9,5%) şi OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România (8,8%).

    În perioada de 11 luni de când investeşte la Bursa românească, Dragoş a realizat un randament de circa 7%, erodat în ultima perioadă de sentimentul negativ determinat de conflictul militar din Est. Valoarea deţinerilor se ridică astăzi la 6.700 de euro.

    „Dintotdeauna am fost fascinat de cum poţi face ca o sumă de bani pentru care ai muncit o dată să producă la rândul ei profit”, afirmă Dragoş.

    Debutul la Bursă nu i s-a părut un proces greoi, dar spune că dacă ar începe din nou, şi-ar testa cunoştinţele înainte cu ajutorul conturilor demo pe care unii brokeri la pun la dispoziţie celor care vor să simuleze investiţiile. Totodată, afirmă că nişte sfaturi primite din partea brokerului la deschiderea de cont ar fi fost utile.

    „Din punctul meu de vedere nu este rău deloc, având în vedere că sunt la început de drum şi învăţ din mers. Încerc sa fiu un investitor de cursă lungă şi de aceea nu sunt neapărat interesat de variaţiile pe termen scurt, deşi sunt foarte utile în general pentru potenţiale acumulări, ci am mai degrabă o viziune mai de ansamblu, care se concentrează mai mult pe sectoare şi mai puţin pe companii în sine”, adaugă el.

    Dragoş-Nicolae Sandu, investitor: „În spatele fiecărei companii pe care o vedem pe Bursa de Valori Bucureşti este o echipă de oameni de al cărei succes depinde şi succesul nostru ca investitori.”

    Dragoş Sandu a terminat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti în 2020, iar în prezent este student la master – consultanţă în afaceri. De trei ani lucrează la Pentest-Tools, un start-up românesc de securitate cibernetică din Bucureşti fondat de Adrian Furtună în 2013.

    „Cred că sectorul de tehnologie încă are multe surprize frumoase de oferit pe plan local. Avem norocul să fim foarte buni în zona de IT şi de produs valoare intelectuală şi mă aştept ca în câţiva ani acest lucru să se reflecte mult mai puternic pe Bursa locală”, consideră Dragoş.

    Jobul său full-time este de programator, dar încearcă să fie la curent în fiecare zi cu evenimentele din piaţă, în special cu cele care privesc companiile din propriul portofoliu. Mai spune că are o pasiune pentru poveştile din spatele companiilor, care îl ajută inclusiv în deciziile investiţionale.

    „În spatele oricărei afaceri sunt oameni ale căror calitate şi talent în afaceri determină şi rezultatele respectivei companii şi din acest motiv consider că nu doar cifrele sunt importante, ci la fel de mult şi oamenii. Caut interviuri cu cei din spatele companiei, mă uit pe CV-urile acestora şi analizez relaţia lor cu membrii echipei. Nu trebuie să uităm că în spatele fiecărei companii pe care o vedem pe BVB este o echipă de oameni de al cărui succes depinde şi succesul nostru ca investitori”, spune Dragoş.

    În afara acestui criteriu, investitorul se mai uită la perspectivele de creştere pe termen lung şi începe prin a analiza sectorul din care face parte compania. Dacă acesta este de interes, încearcă să înţeleagă liniile de business ale afacerii.

    „Dacă în continuare consider că există potenţial, fac o analiză financiară de bază a companiei – lichiditate curentă, test acid, grad de îndatorare, levier financiar – din care încerc să-mi dau seama dacă societatea ar reuşi să supravieţuiască cu succes unei perioade mai dure”, completează investitorul.

    În ceea ce priveşte Bursa locală, după aproape un an de prezenţă în piaţă, Dragoş a ajuns la părerea că principalul lucru care lipseşte este apropierea de marea masă a populaţiei.

    „Cunosc personal numeroşi oameni care economisesc lunar, sunt foarte chibzuiţi financiar, însă consideră în continuare că Bursa este doar pentru cei foarte bogaţi sau care au acces la informaţii din interiorul companiilor. Cred că posibilitatea investiţiei la Bursă ar trebui dusă mai aproape de oameni, într-o manieră uşor de înţeles”, conchide Dragoş Sandu.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Quick ratio, cunoscut şi sub numele de acid-test, este un indicator care măsoară capacitatea unei companii de a-şi folosi instantaneu activele ce pot fi convertite în numerar pentru a-şi achita datoriile curente. Cu alte cuvinte, este capacitatea unei companii de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt cu cele mai lichide active.

     Levierul (leverage) reprezintă o tehnică de investiţie prin care se utilizează o sumă de bani mică pentru a rezulta o investiţie de o valoare mult mai mare. Asta înseamnă că dacă piaţa evoluează în favoarea tranzacţiei, câştigul ar putea fi mult mai semnificativ decât în cazul investiţiei tradiţionale. Cu toate acestea, efectul de levier este o metodă recomandată investitorii mai sofisticaţi, fiind o sabie cu două tăişuri: poate opera pentru a creşte rata de rentabilitate, dar în acelaşi timp creşte şi gradul de risc al investiţiei. Prin extensie, levierul financiar implică folosirea de capital împrumutat cu costuri certe, independente de profitabilitatea activităţii, în timp ce levierul operaţional implică utilizarea de costuri fixe, dependente de volumul de activitate.

  • Producătorul de ambalaje biodegradabile Promateris, companie listată la BVB, estimează afaceri de 236 mil. lei la finalul anului şi profit net de peste 21 mil. lei, plus 15% an/an

    Promateris (simbol bursier PPL), grup industrial român şi principalul producător de ambalaje biodegradabile şi compostabile în Europa Centrală şi de Est, estimează pentru 2022, venituri de 236,1 milioane de lei, EBITDA de 36,2 milioane de lei şi un profit net de 21,5 milioane lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul curent, care va fi supus aprobării de către acţionari în AGA din 27 aprilie.

    În 2021, Promateris a raportat o cifră de afaceri consolidată de 187.5 milioane de lei, în creştere cu 62% faţă de anul anterior. Grupul, care include şi compania de distribuţie Biodeck, a înregistrat EBITDA consolidat de peste 30 milioane de lei, cu 129% mai mult comparativ cu 2020. Totodată, compania a înregistrat un profit net de 18,7 milioane de lei, o majorare cu 405% faţă de 2020.

    Anul acesta, compania îşi propune să intre pe pieţe noi din regiune şi să îşi consolideze poziţia pe pieţele cheie din CEE, în care activează. În paralel, Promateris urmăreşte diversificarea portofoliului de produse care respectă principiile economiei circulare şi intensificarea activităţii de M&A, pentru dezvoltarea portofoliului de companii din cadrul grupului.

    În acest sens, Promateris are în vedere achiziţionarea de companii locale sau din regiune care au o componentă verde şi care pot genera valoare adăugată mare şi pot sprijini crearea de sinergii la nivelul grupului.

    „Avem în plan ca şi în 2022 să continuăm creşterea accelerată din ultimii ani. Prin urmare, avem în vedere investiţii în biomateriale pentru a ne consolida poziţia de lider în regiunea Europei Centrale şi de Est prin dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru ambalajele biodegradabile şi compostabile în fabrica din Buftea. Totodată, ne propunem începerea producţiei de materie primă pe bază de amidon de porumb, destinată producţiei de ambalaje compostabile. Odată cu demararea acestei linii de business, Promateris va fi prima companie din Europa de Est care produce materie primă pe bază de amidon de porumb”, spune Tudor Georgescu, CEO Promateris.

    El precizează că obiectivul principal al companiei vizează dezvoltarea business-ului pe pieţele din regiune şi atingerea unei cifre de afaceri de 100 de milioane de euro până în 2025.

    Promateris are 468 mil. lei capitalizare şi este deţinută în proporţie de 40,45% de Florin Pogonaru, în timp ce societatea Nord SA deţine 21,34% din capitalul social, iar Tudor-Alexandru Georgescu, director general, are o participaţie de 11,66%.

    Acţiunile PPL înregistrează o creştere de 63% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 522.366 de lei, în timp ce avansul din ultimul an este de 340%, pe rulaj de 1,4 mil. lei, arată datele BVB.


     

     

  • 81.800 de investitori la bursa locală la final de 2021, maxim din 2014 încoace

    ♦ Un număr de 16.150 de persoane au început să tranzacţioneze anul trecut.

    Bursa de la Bucureşti a ajuns la finele lunii decembrie 2021 la un număr de 81.793 de investitori, în creştere cu 24,6%, sau 16.156 de persoane faţă de T4/2020, potrivit cal­cu­lelor realizate de ZF pe baza celor mai recente date ale Fon­dului de Compensare a Investitorilor (FCI). Numărul in­vestitorilor a ajuns astfel la cea mai ridicată valoare din iunie 2014 încoace, adică de la marile listări de stat Electri­ca, Nuclearelectrica şi Romgaz. „Procentual, creşterea pare mare, dar ne referim la o bază foarte mică. Raportat la populaţie înseamnă foarte puţin. Din aproximativ 16 mi­lioane de locuitori cât are România în acest moment, în­seamnă aproximativ 0,5% din populaţie“, apre­cia­ză analistul financiar Dragoş Cabat la solicitarea ZF.

  • Profil de investitor: Cu prima de Crăciun la bursă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business MAGAZIN. De data aceasta, István-Balázs Nagy îşi spune povestea debutului la bursă.

    „Am primit la locul de muncă o primă de Crăciun de aproximativ 1.000 de euro şi (…) am decis să deschid un cont la broker cu banii de primă, urmând să redirecţionez toate economiile noi spre investiţii”, povesteşte István-Balázs Nagy, de profesie economist.

    István avea deja destule economii pentru un avans în scopul achiziţiei unei locuinţe şi un fond de siguranţă de câteva salarii, economii cu un randament foarte scăzut, de aproximativ 1%.Văzând dobânzile foarte scăzute la bănci, a început să investească la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2021, când emitenţii de la Bursa locală, cu unele excepţii, recuperaseră din scăderi.

    Primele achiziţii au fost pe piaţa principală, respectiv ETF-ul BET Patria-Tradeville, MedLife, Banca Transilvania, OMV Petrom, Fondul Proprietatea şi Nuclearelectrica.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: István-Balázs Nagy

    VÂRSTĂ: 30 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: analist financiar/ manager proiecte

    INVESTEŞTE: part-time, din pasiune

    „Scăderea pieţei din timpul crizei de sănătate a fost unul din momentele în care am considerat că ar fi un moment bun de intrare pe Bursa din România, însă am ezitat, iar Bursa şi-a revenit, după părerea mea, spectaculos de repede la nivelul anterior scăderilor”, povesteşte István, în vârstă de 30 de ani.

    István Nagy a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, profilul management, respectiv masteratul Managementul Afacerilor. Din 2015, lucrează la compania Unichem SRL, filiala din România a producătorului de produse chimice Unichem Ungaria. István se consideră un value investor.

    Investitorilor începători le recomandă să înceapă cu sume mici, pentru a se familiariza cu emitenţii şi cu funcţionarea burselor sau să investească în indici care urmăresc pieţele. De asemenea, consideră că investiţiile încep în primul rând prin a investi în educaţie, cunoştinţe şi competenţe.

    „Din punctul meu de vedere, momentul potrivit pentru a începe investiţiile la bursă este atunci când ai economii pentru situaţii urgente şi, în afară de aceste economii, deţii un surplus de bani sau venituri, de care nu ai nevoie pe termen scurt. Astfel îţi permiţi să te detaşezi emoţional de acei bani şi să iei decizii corecte pe termen mai lung”, spune István.

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format în mare parte din acţiuni tranzacţionate pe piaţa principală, precum Banca Transilvania (26%), MedLife (21%), Fondul Proprietatea (20%), OMV Petrom (6,2%), dar conţine şi acţiuni listate pe piaţa secundară AeRO, precum Arctic Stream (14%).

    „Pentru portofoliul BVB, indicatorii cu privire la dividende sunt importanţi în cazul câtorva emitenţi de pe piaţa principală, iar în cazul emitenţilor de pe AeRO, iau în considerare preţul acţiunii şi creşterea preconizată în raportări. Aşteptările mele de la o acţiune depind de motivul de cumpărare şi de portofoliul din care face parte”, afirmă investitorul.

    Pe lângă deţinerile de la BVB, acesta mai are un portofoliu de dividend growth, format, din motive fiscale, doar din acţiuni americane care şi-au majorat dividendul acordat în fiecare din ultimii 5-10 ani. În momentul de faţă, portofoliul din SUA este alcătuit din 16 instrumente plătitoare de dividende, din care niciunul nu depăşeşte o pondere de 10% şi este diversificat pe mai multe sectoare – sănătate, consumer cyclicals (linii aeriene, mobilă, maşini, obiecte de lux), consumer non-cyclicals (apă, electricitate, gaz), finanţe, industrie, real estate, tehnologie şi utilităţi.

    „Pentru asta consult lista «Dividend Champions, Contenders and Challengers», după care încerc să identific companiile în care doresc să investesc în următoarele luni şi încep să citesc raportările, modul de funcţionare sau sursele de venituri pentru a putea identifica un eventual avantaj competitiv, respectiv dacă rezultatele financiare indică faptul că o majorare a dividendului poate fi susţinută pe viitor”, continuă el.

    István-Balázs Nagy, investitor

    „Activitatea de investiţii în momentul de faţă pentru mine este o combinaţie între pasiune şi part-time job, pe lângă locul de muncă cu normă întreagă. Fiind la început de drum în investiţii, îmi place să învăţ lucruri noi săptămânal, din cărţi, podcasturi, raportări şi alte surse, activităţi în care „investesc” timp.“

    Indicatorii la care se uită în construcţia acestui portofoliu sunt randamentul dividendelor, rata de creştere a dividendelor pe ultimii ani, raportul de plată a dividendelor, creşterea veniturilor, creşterea profitului, nivelul de îndatorare şi, desigur, preţul acţiunii şi indicatorii de preţ.

    Ambele portofolii ale sale au o valoare apropiată, de aproximativ 8.000 de dolari fiecare. În cazul deţinerilor la BVB, randamentul din perioada ianuarie 2021 încoace este de 40%, luând în calcul dividendele primite şi reinvestite, dar şi ponderea mai mare în MedLife, companie în cazul căreia evoluţia de la momentul achiziţiei este de peste 100%.

    În ceea ce priveşte portofoliul dividend growth, început în mai 2021, randamentul de la începutul anului 2021 este de sub 10%. Indicatorul urmărit pentru acest portofoliu este randamentul dividendului raportat la preţurile de achiziţie – în momentul de faţă aproximativ 3,5% anual, net – neluând în considerare creşterea sau scăderea valorii acţiunilor.

    „Deţinerile şi valoarea portofoliului au evoluat peste aşteptările mele iniţiale. Pe unii emitenţi am înregistrat mici scăderi după acordarea de dividende, dar nu sunt îngrijorat, este o oportunitate de a mări din deţineri la un preţ mai scăzut prin reinvestirea dividendelor”, explică el.

    István adaugă faptul că pieţei de capital locale îi lipsesc emitenţi noi, mai ales pe piaţa principală, în contextul în care trendul listărilor a fost mai accentuat pe piaţa secundară AeRO.

    „Aş dori să văd pe bursă mai multe companii cu producţie proprie, cum ar fi Farmec, dar şi mari companii deţinute de stat, de exemplu Hidroelectrica.”

    De ce (să) investim?

    István Nagy spune că scopul iniţial pentru care a intrat în lumea investiţiilor a fost în primul rând obţinerea unor randamente superioare faţă de cele oferite de către băncile comerciale. Între timp, în căutarea unei strategii potrivite, a găsit noi motive pentru a investi. „Investesc pentru a-mi face viaţa mai uşoară la bătrâneţe, pentru a asigura un venit pasiv şi a evita grijile legate de sistemul de pensii publice. Investesc pentru dezvoltare intelectuală, profesională, chiar şi socială (…). Totodată îmi oferă oportunitatea de a cunoaşte oameni noi, cu aceleaşi interese, cu opinii asemănătoare sau diferite, exprimate prin discuţii constructive, dar şi posibilitatea de a lăsa moştenire urmaşilor atât deţinerile, cât şi cunoştinţele”, spune István Nagy.

    Dicţionarul investitorului:

    value investor

    Value investing este strategia care implică alegerea unor acţiuni care se tranzacţionează la o valoare mai mică decât valoarea intrinsecă sau valoarea contabilă. Warren Buffett, cel mai cunoscut investitor value spunea că “preţul este ceea ce plăteşti, evaluarea este ceea ce primeşti”.

    dividend growth

    Creşterea dividendelor se referă la rata anuală medie de creştere a dividendului plătit de o companie. Un istoric de creştere susţinută şi puternică a dividendului poate indica profitabilitatea pe termen lung şi, implicit, poate semnala probabilitatea unei creşteri viitoare a sumelor distribuite acţionarilor.

  • O companie obscură din Reşiţa se dublează într-o singură zi la Bursa de Valori Bucureşti. Tranzacţii de doar 1.700 de lei

    Acţiunile UCM Reşiţa (simbol bursier UCM), o companie producătoare de utilaje grele listată pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, au înregistrat astăzi o creştere de 95,33%, societatea dublându-şi astfel valoarea de piaţă, conform datelor de la BVB.

    Dinamica vine pe fondul unor tranzacţii totale de numai 1.764 de lei, în contextul în care societatea a revenit la tranzacţionare pe BVB după o pauză de peste zece ani.

    Astfel, producătorul de motoare şi turbine a reuşit să îşi dubleze capitalizarea şi ajunge în prezent la 12,8 milioane de lei.

    Intrată în insolvenţă în 2011, UCM Reşiţa este controlată în proporţie de 96,8% de ICESA SA, companie cu sediul în Neuchâtel, Elveţia.

     

  • Pregătiţi-vă banii, aşteptarea a luat sfârşit: 15% din Hidroelectrica vin la Bursa de Valori Bucureşti într-o ofertă record de 6,5 miliarde de lei

    ♦ Compania, evaluată la 43 mld. lei ♦ O astfel de ofertă va atrage şi investitori străini de calibru, dar probabil ar presupune şi o listare duală ♦ Cea mai mare listare de până acum este cea a Electrica, de 1,95 mld. lei din 2014.

    Cea mai mare şi aştep­tată listare de acţiuni la Bursa de Valori Bucu­reşti, a perlei coroanei siste­mu­lui energetic ro­mâ­nesc, respectiv compania de stat Hi­dro­electrica, prinde contur în con­tex­tul în care ministrul energiei a anun­ţat că Fondul Proprietatea va vinde cel puţin 15% din acţiuni fără a fi nevoie ca statul român să i se alăture.

    Astfel, o deţinere de 15% din Hi­dro­electrica ar însemna o ofertă de aproximativ 6,5 miliarde de lei (1,3 mi­liarde de euro), de trei ori peste cea de 2 miliarde de lei a Electrica în 2014 şi care şi până astăzi deţine recordul de cea mai mare IPO din România. Iar o astfel de ofertă va atrage cu siguranţă atenţia investito­rilor străini de calibru, dar ar presu­pune probabil şi o listare duală, precum Londra.

    „Interdicţia Parlamentului nu ne permite să lansăm IPO-ul, dar susţinem listarea întregii participaţii a Fondului (la Hidroeletrica- n.red.) sau a unei părţi din ea, cel puţin 15%, la Bursa de Valori Bucureşti“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei, citat de agenţia de presă Thomson Reuters.

    Cu 66% a urcat evaluarea Hidroelectrica în anul scumpirilor record la energie, de la 25,6 mld. lei la 42,6 mld. lei în decembrie 2021, de invidiat chiar şi pentru unele com­panii listate la Bursa de Valori Bucu­reşti. Ministrul vorbeşte de o listare „cât de curând posibil“.