BusinessMagazin

Tag: business

Care este cea mai preţioasă resursă a omului, în opinia unuia dintre cei mai importanţi tineri oameni de afaceri din România?

…spune Adrian Polec, fondatorul, Prime Batteries Technology. De aceea, îşi gestionează cu foarte mare atenţie depotrivă timpul dedicat construirii businessului dar şi pe cel personal.

Adrian Polec, fondator, Prime Batteries Technology, 39 de ani

Cifră de afaceri netă (2023): 205,8 mil. lei

Profit net (2023): 49,4 mil. lei

Nr. de angajaţi: >150

Antreprenorul este principalul acţionar al Prime Batteries Technology din România, o companie care în urmă cu circa un an şi jumătate a atras în acţionariat conglomeratul european EIT InnoEnergy, investind împreună peste 1,1 mld. euro. El este asociat şi în alte companii din diferite domenii, afacerile cumulate ale acestora în 2023 fiind de aproape 100 mil. lei. Cele mai mari afaceri ale sale sunt grupul hotelier APX şi producătorul de detergent marcă privată Sun Industries.

1. Care este obiectivul de carieră pe care îl ai în prezent?

Având în vedere faptul că schimbarea este inevitabilă, obiectivul principal al carierei mele este ca aceasta să rămână relevantă în business.

2. Care sunt principalele provocări pe care le ai în atingerea acestuia şi cum ţi-ai propus să le depăşeşti?

Principalele promovocări sunt adaptarea la inteligenţă artificială şi minimalizarea impactului geopolitic global asupra businessului.

În cazul inteligenţei artificiale ne integrăm pe vertical şi orizontal cu aceasta, înlocuim locurile de muncă existente şi creştem capabilităţile businessului. În ce priveşte problemele geopolitice globale, încercăm să fim bine informaţi prin formatori de opinie geografic localizaţi, urmărim macrotrendurile şi ne concentrăm pe semnale, nu pe zgomot.

3. Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru tine, în contextul actual?

Ziua începe la ora 4.30 sau 5 dimineaţa, apoi muncesc până la ora 20 sau 23. Cinci sau şase ore de somn pe zi. O zi pe săptămână o aloc pentru relaxare, adică sport. Aceasta poate fi sâmbăta, duminică sau una dintre zilele săptămânii – depinde de business şi de nivelul de oboseală acumulat.

4. Cum vă gestionezi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Ai vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

Sunt câteva principii pe care le aplic în cazul în care ziua este aglomerată: eficentizez timpul, de pildă toate întâlnirile au loc la mine la birou pentru a putea salva timpul de deplasare de la una la alta. Încep întâlnirea cu întrebarea „Cât timp avem?” Apoi anunţ că am o altă întâlnire. Elimin efectiv toţi factorii perturbatori – de exemplu telefonul meu stă tot timpul pe silenţios. Întâlnirile trebuie să fie scurte şi la obiect. Din întâlnirile unde nu am niciun aport şi nu învăţ nimic, plec.

5. Cum îţi dezvolţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau ai alte modalităţi?

Călătoresc şi vizitez foarte multe târguri de specialitate.

Probabil cel mai important este că mă înconjor cu specialişti şi apoi conectez toată informaţia până la înţelegerea completă a sistemului, apoi decid.

6. Care sunt calităţile pe care le apreciezi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonezi? Dar defectele pe care nu le poţi tolera?

Apreciez abilitatea de a lua decizia corectă fără avea multe informaţii. Pe de altă parte, nu pot tolera lipsa sentimentul de urgenţă în rezolvarea problemelor, alături de lipsa de implicare în proiect.

7. Care este cea mai importantă lecţie pe care ai învăţat-o până acum în carieră şi cum ţi-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a aborda munca?

Pentru a supravieţui în acestă lume complexă trebuie să fii diversificat şi vertical integrat, pentru că istoria se repetă. Voi da drept exemplu două cazuri. În criza din 2008 am învăţat, iar în criza Covid am aplicat. Iar al doilea exemplu este legat de descoperirea Americii şi exodul de populaţie din Europa către America. Similar se va întâmpla în curând, odată cu curse regulate către Marte. Foarte multe persoane dornice de cunoaştere vor face acest pas către o lume nouă, necunoscută. Un trend ce urmează, repetând istoria din secolele trecute.

8. Există work-life balance în prezent?

Da. Este un proces natural de echilibrare în momentul în care munceşti cu pasiune.

9. Cine este mentorul/persoana care te inspiră în carieră?

Nu am o persoană anume. În general, mă inspiră persoanele care reuşesc să realizeze lucruri, dar nu atât de mult persoana, cât modul în care aceasta a realizat / rezolvat problema în conjunctura respectivă.

10. Ce hobby-uri ai şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

Călătoresc foarte mult pentru a înţelege cum funcţionează lumea. Învăţătură principala este că lumea este în continuă schimbare, ceea ce o face extrem de previzibilă, dar detaliile/ particularităţile ei sunt importante.

11. Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citeşti şi care sunt titlurile preferate?

Nu. Procesul de citire este unul anevoios. Oricât de repede ai citi, viteza de transmitere a datelor (data rate) este foarte mică. Mult mai eficiente sunt podcasturile (1,5x speed) sau platformele de socializare. Evident informaţia trebuie filtrată pentru a avea cât mai puţin timp „regretat”, iar acest lucru se întâmplă şi la o carte proastă, doar că timpul alocat este evident mult mai mult. Trebuie să înţelegem că timpul este cea mai preţioasă resursă/activ pe o avem.

BUSINESS Magazin a lansat şi anul trecut catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul şi-a propus să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Adrian Polec, fondator, Prime Batteries Technology, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

March 19, 2025
Povestea omului care datorită viziunii sale îndrăzneţe a reuşit să creeze un imperiu în domeniul artistic şi hotelier, într-o perioadă în care aceste tipuri de afaceri abia prindeau contur?

Richard D’Oyly Carte a fost un om de afaceri ambiţios, care a revoluţionat atât industria teatrului, cât şi cea a ospitalităţii. Cu o viziune îndrăzneaţă, el a reuşit să creeze un imperiu artistic şi hotelier, punând bazele unor instituţii legendare precum Savoy Theatre şi Hotel Savoy.

Richard D’Oyly Carte (3 mai 1844 – 3 aprilie 1901) a fost un agent de talente, impresar teatral, compozitor şi hotelier englez în a doua jumătate a epocii victoriene. Născut în Greek Street, Soho, Londra, el a fost fiul lui Richard Carte, un flautist renumit şi producător de instrumente muzicale. Familia sa avea origini galeze şi normande. De mic, Richard a fost expus la muzică şi arte, studiind vioara şi flautul şi participând la spectacole de teatru amator. În anii 1860, după ce a lucrat în afacerea tatălui său, Carte şi-a deschis propria agenţie de impresariat, reprezentând artişti precum Adelina Patti, Oscar Wilde şi Charles Gounod. El a crezut în potenţialul operei comice englezeşti şi a dorit să creeze o alternativă la operetele franceze populare în Londra. În 1875, în calitate de manager al Royalty Theatre, i-a adus împreună pe dramaturgul W.S. Gilbert şi compozitorul Arthur Sullivan pentru a crea „Trial by Jury”, un succes care a marcat începutul unei colaborări prolifice.

Pentru a produce şi promova operele lui Gilbert şi Sullivan, Carte a fondat D’Oyly Carte Opera Company şi a construit Savoy Theatre în 1881, primul teatru din lume iluminat electric. Ulterior, în 1889, a deschis Savoy Hotel, un hotel de lux care a devenit rapid popular. Primul manager general celebru al Hotelului Savoy a fost legendarul hotelier César Ritz, scrie platforma dedicată istoriei hotelului, thesavoylondon.com. Ritz a ajuns la Savoy în 1890, plin de idei pe care le testase deja în hotelurile de lux continentale, acolo unde învăţase ce anume atrăgea cel mai mult aristocraţia britanică ce îşi petrecea verile în străinătate. Una dintre primele sale decizii a fost introducerea muzicii în zonele publice ale hotelului. „Muzica”, spunea el, „acoperă pauzele stânjenitoare în conversaţie”.

Astfel, au fost angajaţi muzicieni, iar hotelul Savoy a fost umplut cu muzică ambientală, asigurată în principal de mici trupe militare care interpretau hiturile epocii. Într-o seară din 1912, orchestra hotelului a început să cânte un cântec foarte popular, iar un cuplu îndrăzneţ s-a ridicat şi a început să danseze în spaţiul dintre mese. Curând, a devenit clar că dansul în timpul cinei era o completare dorită a divertismentului serii, iar hotelul a instalat o podea de dans în centrul sălii Thames Foyer. Această inovaţie a venit exact la timp pentru entuziasmul enorm faţă de tango din 1913. Odată cu întreaga Londră la modă, oaspeţii de la Savoy au dansat tango între felurile de mâncare, până în Primul Război Mondial şi chiar şi în timpul acestuia, ca o evadare temporară din realitatea dură de peste Canalul Mânecii. În 1922 a fost înfiinţată noua companie de radio, British Broadcasting Company (BBC), care şi-a deschis primele studiouri de înregistrare pe Savoy Hill, chiar vizavi de hotel. BBC avea nevoie de conţinut, iar Savoy avea potenţial de a furniza exact acest lucru. Astfel, în octombrie 1923, trupele de la Savoy au început să fie transmise la radio, devenind rapid celebre în toată ţara, oriunde ajungea semnalul BBC. Între timp, departamentul de divertisment s-a extins şi a început să angajeze spectacole de cabaret pentru a completa programul serii.

Este Savoy un lanţ hotelier?

Numele „Savoy” este asociat astăzi cu mai multe entităţi independente din industria ospitalităţii, fiecare operând sub propria administraţie:

1. Hotelul Savoy din Londra – Fondat în 1889 de Richard D’Oyly Carte, este acum administrat de Fairmont Hotels and Resorts, parte a grupului Accor.

2. Savoy Signature – O colecţie de hoteluri şi staţiuni de lux în Madeira, Portugalia.

3. Savoy Group din Sharm El Sheikh – Un operator de hoteluri şi resorturi de lux în Egipt, specializat în ospitalitate premium şi divertisment.

4. Hotelul Savoy din Roma – Achiziţionat de grupul hotelier Aluma, parte a lanţului Isrotel.

În 1924, un tânăr pianist american, Carroll Gibbons, a ajuns la Savoy în speranţa de a se alătura trupei Savoy Orpheans. În cele din urmă, avea să devină cel mai faimos dirijor de orchestră pe care hotelul l-a avut vreodată. Faimos şi datorită anilor săi de emisiuni radio pentru BBC, Gibbons a compus chiar şi propria sa melodie tematică, „Garden in the Rain” (1928), cu versuri scrise de James Dyrenforth. În 1962, Frank Sinatra, un oaspete regulat al Savoy-ului de-a lungul vieţii sale, a venit la Londra pentru a înregistra un album cu zece melodii intitulat „Sinatra Sings Great Songs From Great Britain”. Piesa cu numărul 7 de pe acest album este „Garden in the Rain”, un omagiu adus legendarului dirijor de orchestră de la hotelul preferat al lui Sinatra din Londra. Odată cu apariţia noilor cluburi şi discoteci în anii 1970, tradiţia Savoy de a combina cina, dansul şi cabaretul a ajuns la sfârşit în 1980. Cu toate acestea, tradiţia muzicii live în spaţiile publice a continuat atunci şi continuă şi în prezent, deoarece pauzele stânjenitoare din conversaţie nu au dispărut odată cu trecerea timpului!

Surse: savoylondon.com, ft.com, newyorktimes.com, wikipedia.org

În viaţa personală, Carte s-a căsătorit cu Blanche Julia Prowse în 1870, având doi fii, Lucas şi Rupert. După moartea lui Blanche în 1885, s-a recăsătorit în 1888 cu Helen Lenoir, asistenta sa, care a preluat multe dintre responsabilităţile companiei pe măsură ce sănătatea lui Carte s-a deteriorat. Richard D’Oyly Carte a murit în 1901, lăsând în urmă un imperiu în domeniul teatrului şi al ospitalităţii, continuat de soţia sa şi, ulterior, de fiul său, Rupert. În 2025, Hotelul Savoy din Londra continuă să fie un simbol al luxului şi inovaţie, chiar dacă piaţa hotelurilor de lux din Londra devine din ce în ce mai competitivă. Între 2023 şi 2025, capitala britanică a înregistrat deschiderea a 15 noi hoteluri de lux, adăugând 2.677 de camere. Această creştere a concurenţei a făcut ca atragerea clienţilor să fie mai dificilă pentru hoteluri consacrate precum Savoy. Deşi profitul operaţional al Savoy a crescut de la 5,7 milioane de lire sterline la 10,3 milioane de lire sterline, hotelul a înregistrat o pierdere de 17,6 milioane de lire sterline din cauza costurilor financiare mai mari. Veniturile au crescut de la 52,9 milioane de lire sterline la 63,3 milioane de lire sterline, iar rata de ocupare a crescut de la 50% la 59%, deşi tariful mediu pe cameră a scăzut uşor. În ciuda acestor provocări, Savoy rămâne dedicat excelenţei în servicii şi experienţe culinare. Restaurantul 1890 din incinta hotelului a obţinut prima sa stea Michelin, consolidând reputaţia Savoy în domeniul gastronomiei de înaltă clasă. În prezent, mai multe hoteluri şi grupuri hoteliere poartă numele „Savoy”, dar operează independent, fiecare cu identitate şi management unice.

Traducere şi adaptare: Ioana Matei

March 18, 2025
Cum a reuşit o tânără din România, absolventă a facultăţii de psihologie, să-şi transforme pasiunea într-o afacere profitabilă

Bianca Motoi a creat Sunt Artă, un mic business care are în portofoliu de la jurnale terapeutice la ilustraţii şi lumânări parfumate şi până la accesorii, în urmă cu doi ani, atunci când s-a ivit oportunitatea de a accesa o finanţare europeană. Acum are în portofoliu sute de produse care se găsesc în magazinul online, propriu, dar şi la evenimente la care antreprenoarea participă. Cum a început totul şi cum se arată următorii ani pentru businessul Biancăi Motoi?

Sunt Artă a luat naştere în urma armonizării perfecte între studiile mele profesionale – psihologia – şi pasiunile mele cele mai mari – desenul şi lucrul manual. Dintotdeauna am avut această dorinţă de a crea, dar ea a devenit din ce în ce mai puternică în timpul perioadelor de studii universitare şi postuniversitare când mi-am dat seama că eu nu pot face altceva. Îmi doream din toată fiinţa mea să fac artă, să mă exprim prin artă, să aduc fericire oamenilor cu creaţiile mele şi să aduc un plus de încredere în vieţile lor”, povesteşte Bianca Motoi, care adaugă că tocmai această dorinţă de a bucura omul reprezintă valoare principală a brandului. „Am gândit Sunt Artă ca fiind o mantră care dă curaj şi creşte încrederea de sine, aşa cum mi-a dat mie când am avut ideea de a începe acest business”.

Bianca este absolventă a facultăţii de psihologie şi a masteratului de marketing şi spune că cele două i-au fost de real ajutor în conturarea ideii de brand, dar şi de creştere a acestuia. Înainte de Sunt Artă, a lucrat ca şi freelance graphic designer pe partea de imagine de brand şi social media. Acum este antreprenor full time la Sunt Artă, dar mai ia şi proiecte exterioare când primeşte propuneri de colaborare care se potrivesc cu valorile sale.

Cât despre investiţia în Sunt Artă, Bianca spune că aceasta s-a ridicat la 25.000 de euro, care au fost banii din fondurile europene, plus investiţii proprii. „Dar dacă ar fi să vorbim de cele mai mari investiţii, cred că au fost cele legate de timp. Am fost conştientă încă de la început că o afacere de acest gen are nevoie de timp pentru a se dezvolta şi am încercat să o hrănesc cu efort şi răbdare”, a punctat ea. Cât despre începuturi, Bianca îşi aminteşte că au fost dificile având în vedere că Sunt Artă este afacere creată printr-o finanţare. Ea povesteşte că au fost multe momente când nu putea să aibe deplină libertate de mişcare chiar dacă observa că ceva nu funcţionează sau altceva ar fi mai avantajos. „După ce am terminat perioada de implementare, totul a decurs mult mai uşor şi am putut face o gamă mai diversificată de produse, lucru care m-a ajutat să cresc afacerea”.

Creşterea a fost treptată şi a fost nevoie de foarte multă răbdare şi resurse, în special emoţionale, după cum spune Bianca. Acum cel mai mult promovează businessul pe reţelele sociale şi la evenimente fizice, cum sunt târgurile de creaţie. Acum în portofoliul Sunt Artă sunt sute de produse, afirmă antreprenoarea, de la jurnale terapeutice, care sunt produsele premium şi au cea mai mare putere de cercetare în spate, la ilustraţii şi lumânări parfumate, până la accesorii. „Am creat sute de accesorii, în special pentru că am vrut ca fiecare om care cumpără un produs să aibă ceva special, aşa că multe dintre produse sunt în unic exemplar”. Dacă 2024 a fost un an la conştientizării şi testării, în care Bianca a pus accent pe autenticitate şi pe crearea unor produse cu suflet, dar a investit şi în dezvoltarea brandului şi în construirea comunităţii, 2025 va fi o continuare a acestui plan.

„Vreau să explorez noi tehnici de creaţie şi să îmbogăţesc portofoliul cu colecţii inovative care să ajungă la sufletele oamenilor şi să le înfrumuseţeze fiecare zi. De asemenea, intenţionez să mă concentrez pe extinderea prezenţei online, îmbunătăţind strategia de marketing şi diversificând canalele de vânzare pentru a ajunge la un public şi mai larg”. Însă, cel mai important, punctează antreprenoarea, vrea să să rămân cât mai autentică şi devotată ideii brandului pentru că autenticitatea este esenţială nu doar în artă, ci şi în dezvoltarea personală. „Cred cu tărie că atunci când creezi dintr-un loc sincer, produsele tale devin mai mult decât simple obiecte, devin oglindiri ale evoluţiei, ale emoţiilor şi ale poveştilor personale”. În următorii 3-5 ani, ea îşi doreşte ca brandul ei să evolueze într-o comunitate vibrantă şi conectată, în care fiecare produs să spună o poveste despre autenticitate, creştere personală şi conexiune cu natura.

„Vreau să îmi extind gama de produse, aducând noi colecţii care să inspire prin designuri unice şi semnificaţie profundă. Îmi doresc să devin un brand recunoscut nu doar pentru produsele sale, ci şi pentru valorile pe care le reprezintă, un brand care susţine dezvoltarea personală şi mentalitatea de autoîngrijire”.

„Cred cu tărie că atunci când creezi dintr-un loc sincer, produsele tale devin mai mult decât simple obiecte, devin oglindiri ale evoluţiei, ale emoţiilor şi ale poveştilor personale.”

Bianca Motoi, fondatoare, Sunt Artă

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Cafeneaua fetelor – platformă de dezvoltare personală

Fondatoare: Cosmina Bucur

Anul lansării: 2022

Preţ abonament lunar: 147 de lei

Eva Art Handmade-atelier de obiecte din lut polimeric

Fondatoare: Andreea Unal

Portofoliu: figurine şi lumânări de botez, pahare pentru miri şi mirese, căni cu portret, colecţii de bijuterii din lut polimeric etc.

Plan de viitor: organizarea ateliere de creaţie

Cardinal System Pro CAD – servicii de topografie

Fondatori: Ionuţ şi Anca Burtea

Locaţie: Drăgăneşti, jud. Olt

Investiţie totală: 200.000 de euro

Cifră de afaceri 2024: 1,5 mil. lei

Cifră de afaceri estimată 2025: 1,7 mil. lei

Priority Clinic – clinică de logopedie

Fondatoare: Ruxandra Mihai

Locaţie: Otopeni

Număr copii: 35

Plan de dezvoltare: extinderea numărului de clinici

Amilact – producător de lactate

Fondator: Ionuţ Oancea

Portofoliu: iaurturi, unt, smântănă, caşcaval, creme de brânză şi brânză maturată

Număr capre: 200

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

March 18, 2025
De la medicină dentară, la artă: cum s-a reinventat această antreprenoare în zodia hand made

Andreia Morar, fondatoarea şi creatoarea din spatele Crazy Daisy, magazin cu lucruri ilustrate şi handmade, este absolventă de medicină dentară, dar nu a vrut să lucreze în domeniu, ci a început să aplice în graphic design. Acesta a fost planul „de siguranţă”, însă îşi dorea să creeze produse pe placul inimii, plan care urma să devină realitate după trei ani de experienţă într-o agenţie de marketing. Cum a început Andreia magazinul Crazy Daisy şi ce urmează pentru brand?

Eu am absolvit un liceu sau o facultate în domeniul designului, aşa că sunt autodidactă. Consider că, în acest domeniu al designului şi ilustraţiei, nu este obligatoriu să ai studii formale, ci mai degrabă dorinţa de a învăţa şi de a fi autodidact, mai ales acum, când există atât de multe cursuri şi tutoriale online”, spune Andreia Morar, fondatoarea şi creatoarea din spatele Crazy Daisy.

Un alt factor care a contribuit la formarea ei a fost experienţa de trei ani într-o agenţie de marketing, unde a învăţat multe lucruri pe care le aplică acum în propriul meu business, după cum povesteşte ea. Până anul trecut, a lucrat într-o agenţie de marketing din Arad, însă acum a ales să meargă pe drumul freelancingului. „Acest lucru îmi oferă flexibilitate pentru a crea produse şi, în acelaşi timp, o sursă de venit suplimentară, cu care să-mi alimentez visul şi businessul Crazy Daisy”.

Ea a început cu o imprimantă în valoare de aproximativ 800 de lei, topuri de hârtie de 150 de lei, o ghilotină la reducere – 100 de lei – şi materiale de împachetat de aproximativ 150 de lei. „Pe parcurs, am reinvestit din salariul de la job în tot felul de gadgeturi şi upgrade-uri. Pot spune că, de fiecare sărbătoare, ceream cadouri legate de business, cum ar fi o presă de linogravură, dălţi de linogravură, vopsele etc.”. Însă Andreia consideră că investiţia nu se opreşte niciodată, deoarece încearcă să-şi diversific portofoliul de produse constant. Cele mai apreciate produse sunt suncatcherele – autocolante pentru geamuri care creează un efect de curcubeu în cameră sau maşină atunci când soarele trece prin ele. Alte bestselleruri sunt semnul magnetic de carte în formă de gâsculiţă şi printul „Girl in Motion”, după cum mai spune Andreia. În prezent, ea are peste 35 de produse în portofoliu.

Produsele se găsesc pe crazydaisy.art, pe Iarmaroc.com (Crazy Daisy) şi, pentru clienţii internaţionali, pe Etsy, sub numele crazydaisyartstore.

Andreia povesteşte că a început să se promoveez organic pe Instagram.

„La început, era suficient să fii constant în postări, însă acum cred că este nevoie de o strategie clară pentru a creşte organic. Am încercat şi promovarea plătită, care a adus rezultate, dar, neavând suficiente cunoştinţe în acest domeniu, am renunţat. Un alt mod de promovare a fost prin recomandări şi prin acceptarea unor oportunităţi care mi-au oferit expunere”. Clienţii ei au vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, majoritar femei, pasionate de lucruri handmade, colorate şi cu un umor specific milenialilor şi generaţiei Z. Cât despre lecţiile învăţate în antreprenoriat, ea spune că a învăţat cât de importante sunt organizarea – atât în ceea ce priveşte timpul, cât şi logistica – şi faptul că nu mai există un superior care să-ţi spună ce ai de făcut. „Eşti tu pe cont propriu şi eşti singurul responsabil de propriile alegeri”. Cât despre inspiraţie, Andreia spune că aceasta vine de peste tot: o experienţă trăită, o expresie pe care o auzi, o scenă pe care ai trăit-o. Şi, desigur, o sursă inepuizabilă de inspiraţie este online-ul – în special Instagram, unde urmăreşte mulţi oameni talentaţi, şi Pinterest, după cum afirmă antreprenoarea.

Anul 2024 a fost anul de înfiinţare a Crazy Daisy, însă pentru 2025 Andreia îşi propune să fie mai organizată cu lansările de produse şi să introducă produse noi în magazinul online. „În următorii ani, îmi doresc să îmi diversific portofoliul de produse şi să particip la târguri fizice prin ţară. Mi-ar plăcea, de asemenea, să colaborez cu alte branduri pentru a crea asseturi fizice sau digitale şi pentru a le ajuta să-şi aducă ideile la viaţă.

Pe termen lung, îmi doresc ca Crazy Daisy să devină un brand care să se poată susţine exclusiv din activitatea proprie, adică din servicii de ilustraţie şi vânzări de produse”, a conchis Andreia.

„În următorii ani, îmi doresc să îmi diversific portofoliul de produse şi să particip la târguri fizice prin ţară. Mi-ar plăcea, de asemenea, să colaborez cu alte branduri pentru a crea asseturi fizice sau digitale.“

Andreia Morar, fondatoarea, Crazy Daisy

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Bianca Bideac – ilustrator

Locaţie: Bucureşti

Prezenţă: online

Planuri de viitor: intrarea în magazine fizice

PanFree- fabrică de produse fără gluten

Fondator: Ovidiu Plutaşu

Investiţie totală: peste 4 mil. lei

Număr angajaţi: 17

Capacitate fabrică: 250.000 de produse

Prezenţă: Carrefour, magazin propriu online etc.

Dacia Roşie – atelier de recondiţionări maşini

Fondator: Tudor Oprea

Investiţie 2 garaje: 10.000-15.000 de euro

Preţ per restaurare:

până la 10.000 de euro

Zelas Network- dezvoltator software

Fondator: Alexandru Turbat

Experienţă domeniu IT: 14 ani

Kidstory – magazin online cu jucării

Fondatoare: Elena Ion-Cauris

Anul lansării: 2020

Portofoliu: peste 15 branduri

Investiţie iniţială: 500 de lei

Cifra de afaceri 2024: 3 mil. lei, dublu faţă de 2023

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

March 9, 2025
Businessul românesc, implicat în afacerea Panama. Reprezentanţii Camerei de Comerţ a României, la intalnire cu lideri ai guvernului din Panama, cel mai fierbinte punct geostrategic în aceste zile

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), susţine că încheierea acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), anunţat la finalul anului 2024 de către Comisia Europeană, uneşte pieţe cu peste 700 de milioane de consumatori, promiţând creştere economică şi noi locuri de muncă.

„Încheierea acordului comercial UE-Mercosur marchează o etapă istorică în consolidarea legăturilor dintre aceste două regiuni, reprezentante ale unor pieţe care însumează peste 700 de milioane de consumatori şi care poate genera creştere economică şi un număr însemnat de noi locuri de muncă”, a spus preşedintele CCIR.

Afirmaţia a fost făcută în cadrul unei întâlniri oficiale între preşedintele CCIR şi secretarul general al organizaţiei, Ovidiu Silaghi cu reprezentanţi ai guvernului Republicii Panama, eveniment organizat la sediul Ministerului de Externe panamez.

Conducerea CCIR a fost însoţită de ambasadorul României în Republica Columbia, Manuel Pleşa.

Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), anunţat la finalul anului 2024 de către Comisia Europeană, îi îngrijorează pe fermierii europeni, inclusiv pe cei din România, care spun că pentru agricultură şi industria alimentară concurenţa va fi neloială, pentru că acolo se produce mai ieftin.

„Cunoaştem faptul că există controverse legate de impactul acordului asupra industriei alimentare, mai mulţi agricultori din state UE fiind îngrijoraţi de o eventuală concurenţă neloială. Tocmai de aceea, ca principală organizaţie de promovare a intereselor oamenilor de afaceri din România, CCIR îşi propune ca prin astfel de discuţii să clarifice cât mai mult posibil orice fel de problemă care ar putea apărea în relaţiile economice dintre mediile de business implicate”, a spus Mihai Daraban.

Discuţiile dintre oficialii români şi cei ai guvernului panamez, la care au participat reprezentanţii a 17 companii care fac parte din delegaţia misiunii economice în Panama, s-au concentrat şi pe aspecte privind cooperarea bilaterală în diferite domenii cu potenţial economic semnificativ.

În acest sens, s-au purtat discuţii punctuale cu reprezentanţii ministerului afacerilor externe, cu cei ai ministerului industriei şi comerţului panamez, ai secretariatului naţional pentru energie, precum şi cu cei ai ministerului turismului din Panama.

Urmare acestor discuţii, industria energiei regenerabile, în principal energia eoliană în sistem offshore, a fost identificată ca principal domeniu în care comunităţile de afaceri din cele două state pot coopera, avându-se în vedere experienţa la nivel european a antreprenorilor români.

„Există un interes comun al celor două state de a coopera în domeniul energiei eoliene în sistem offshore, această industrie reprezentând o componentă majoră în strategia de dezvoltare a Administraţiei Maritime a Republicii Panama, cu accent pe realizarea unor instalaţii adecvate profilului geografic al acestei ţări”, a mai spus preşedintele CCIR.

În replică, Volney Guinard Estripeaut, secretarul general al Administraţiei Maritime a Republicii Panama a apreciat că Planul Naţional de Energie al Republici Panama 2015-2050 stabileşte ca, până în 2030, aproximativ 15% din energie să provină din surse regenerabile, iar până în 2050 acest procent să urce până la 50%.

Chiar dacă Panama are o piaţa de numai patru milioane de consumatori, această ţară reprezintă un hub comercial în regiunea Americii Centrale şi de Sud, care însumează nu mai puţin de 500 de milioane de consumatori.

„Strategia CCIR pune un puternic accent pe internaţionalizarea business-ului românesc, în state cu economii puternice sau care beneficiază de o poziţie geopolitică avantajoasă”, a concluzionat preşedintele CCIR.

March 5, 2025
Câte companii evaluate la peste 1 miliard de euro avem în România?

România are 25 de companii antreprenoriale evaluate la peste un miliard de lei fiecare, valoare pentru care BUSINESS Magazin le-a acordat statutul de unicorni autohtoni. Dintre acestea, trei firme sunt evaluate la peste 25 de miliarde de lei (5 miliarde de euro) fiecare, în timp ce alte patru se încadrează în definiţia clasică de „unicorn” şi anume au o valoare de peste 1 miliard de euro (1 miliard de dolari ori 5 miliarde de lei). Cum se face însă calculul şi la ce contează acest număr?

Termenul de unicorn a apărut în jargonul de business în urmă cu puţin mai mult de un deceniu, pentru a defini start-up-urile (de regulă cele din zona de tehnologie) evaluate la peste 1 miliard de dolari, prag care, la momentul respectiv, era setat suficient de sus pentru ca astfel de firme să fie puţine, iar statutul să fie unul aspiraţional.

Anii au trecut, iar acest club a devenit mai puţin elitist pe măsură ce tot mai mulţi membri şi-au găsit loc în cadrul său, într-o perioadă în care banii au fost mulţi şi ieftini, iar evaluările au fost mult mai generoase decât anterior. Acum, deşi lucrurile s-au mai schimbat, iar prin mediul de business nu mai „aleargă unicorni cu covrigi în coadă”, această denumire a devenit mult mai populară, fiind adaptată variilor contexte şi domenii.

În mediul de afaceri autohton, un mediu tânăr, care abia se află la prima tinereţe capitalistă, BUSINESS Magazin a decis să acorde termenul de unicorn companiilor evaluate la peste 1 mld. lei (200 mil. euro).

În total sunt mai bine de 100 de astfel de exemple în România, însă cele mai relevante sunt firmele antreprenoriale, mai degrabă decât cele multinaţionale ori străine, pentru că ele reprezintă temelia economiei locale.

Câte sunt şi cine sunt?

Cele mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale româneşti sunt evaluate împreună la 155 de miliarde de lei, adică la mai bine de 31 de miliarde de euro. E vorba de firme unde oamenii de afaceri români deţin pachete semnificative, nu sunt neapărat majoritari sau au 100% din business.

Spre comparaţie, în urmă cu circa un an, la final de 2023, cele mai valoroase 25 de firme antreprenoriale erau evaluate la circa 150 de miliarde de lei. Asta înseamnă că jucătorii autohtoni sunt mai valoroşi. Totuşi, aceasta este situaţia la nivel de ansamblu, pentru că la o analiză în profunzime lucrurile arată diferit. Mai exact, în clasamentul celor mai valoroase 25 de companii antreprenoriale româneşti, 11 actori sunt evaluaţi în creştere faţă de 2023, în timp ce opt sunt mai puţini valoroşi decât anul trecut. Există şi cinci nume noi – E-Infra (energie), Grup Farmacia Tei – Bebe Tei (farma), Aquila Part Prod Com SRL (FMCG), Flanco Retail (retail electro-IT) şi Teraplast (construcţii), dar şi o firmă care are exact aceeaşi valoare ca în 2023, e vorba de producătorul de băuturi Romaqua.

Domenii variate

Indiferent de cum a evoluat valoarea acestor companii în 2024 versus 2023, un lucru e cert. România are astăzi 25 de companii antreprenoriale evaluate la cel puţin 1 mld. lei fiecare, adică are

25 de unicorni autohtoni. Este vorba de afaceri din sectoare diverse, de la tehnologie la retail şi de la FMCG la industria bancară. Clasamentul este realizat pe baza valorii firmelor, nu pe baza cifrei de afaceri. Cum se calculează valoarea? Evaluarea este făcută pornind de la datele financiare din anul anterior – deci 2023 în cazul acestei ediţii. Este situaţia pentru firmele nelistate. Pentru cele care sunt pe bursă, se ia în calcul capitalizarea recentă, de pe data de 11 noiembrie 2024.

Dintre cele 25 de companii antreprenoriale din acest clasament, mai puţin de jumătate sunt listate la bursă, însă există şi altele care vizează acest pas, cum ar fi Bitdefender, una dintre cele mai de succes firme de IT pornite din România, care a devenit un lider la nivel global pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică. Compania fondată de familia Talpeş vrea să se listeze la Bursa de la New York, singurul alt exemplu autohton care a făcut asta fiind UiPath, liderul clasamentului.

Bursa ca opţiune

„Nu ne-am schimbat gândurile legate de listarea în SUA, ci pur şi simplu mediul nu a fost favorabil – nu pe burse, ci în rândul investitorilor. Suntem în contact de trei ani cu investitori, analişti şi bancheri, am văzut valuri de optimism şi pesimism unul după altul. Nu ne hazardăm”, spunea recent Florin Talpeş.

Dacă pentru firmele de IT, care au de multe ori viziuni şi chiar operaţiuni globale, bursa de la New York este cea mai bună variantă, pentru alţi antreprenori, cea de la Bucureşti este opţiunea numărul unu. Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, ia în calcul listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti, după cum a spus recent Dan Ostahie, fondatorului afacerii. Altex este al şaselea cel mai valoros business antreprenorial autohton, fiind evaluat la 7,3 mld. lei (aproape 1,5 mld. euro), plus 11%. Pentru antreprenorii români care tatonează vânzarea companiei – totală ori parţială – există mai multe opţiuni, respectiv un deal cu investitor strategic, cu un fond de investiţii ori o listare. În oricare dintre aceste cazuri, evaluarea unei companii este crucială. Tocmai de aceea, acest clasament este cu atât mai valoros.

Cum se face evaluarea?

În cele mai multe sectoare, valoarea unei companii e dată de multiplu de EBITDA. Puţine firme – mai ales cele din retail (şi doar în anumite situaţii) – sunt evaluate pe baza unui multiplu (subunitar de regulă) de cifră de afaceri. Iar în tehnologie, mai ales în faze incipiente ale ciclului de dezvoltare, altele sunt regulile, ţinându-se cont mai ales de potenţial şi idee, dat fiind că – nu de puţine ori – profitul nu există. Cu cât businessurile din tehnologie ajung la maturitate însă, discuţiile se poartă pe alte baze.

În clasamentul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi Veridio îşi fac loc două companii din tehnologie, UiPath – liderul topului – şi Bitdefender (locul 4), ambele afaceri cu istorie şi cu poziţie stabilă în piaţa lor. Cei doi actori şi-au menţinut poziţia în topul din 2024 al celor mai valoroase afaceri antreprenoriale româneşti.

Puţine schimbări la vârf

De altfel, în top zece există puţine schimbări. Mai exact, e prezent un singur nume nou – operatorul de sănătate privată MedLife -, care a urcat patru poziţii, până pe zece. În rest, ce s-a întâmplat au fost doar rocade. Dacă la vârful clasamentului celor mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale româneşti există puţine modificări, în a doua parte a topului ele apar. În primul rând, există cinci nume noi. An de an apar astfel de exemple, semn că există afaceri antreprenoriale care cresc şi se dezvoltă, devenind astfel tot mai valoroase.

Ele au însă un drum lung de parcurs pentru a ajunge pe podiumul ocupat de multă vreme de aceleaşi trei firme (într-o ordine sau alta) – UiPath, Banca Transilvania şi Pavăl Holding – vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman. Fiecare dintre ele e evaluată la peste 25 mld. lei. Spre comparaţie, toate celelalte au o valoare mai mică de 10 mld. lei.

Cine dictează evoluţia?

Aşadar, evoluţiile sunt diferite, fiecare în parte spunând o poveste proprie. Atât creşterile, cât şi declinurile au în spate o serie de factori particulari, adaptaţi la industrie, dar şi la fiecare business în parte. Spre exemplu, producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex Borzeşti (simbol bursier CRC), cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, este evaluat la 4,1 mld. lei, cu 25% mai jos decât în aceeaşi perioadă din 2023. Evaluarea este dată de investitorii de la bursă, dat fiind că grupul e listat la BVB. Declinul vine în contextul în care Chimcomplex Borzeşti a încheiat primele nouă luni din 2024 cu un profit net de

9,6 mil. lei, în scădere cu 82,4% faţă de rezultatul net de 54,8 mil. lei din perioada similară a anului 2023. Cifra de afaceri a crescut cu 4,8% de la un an la altul, până la 1,13 mld. lei. În 2024, între cele 25 de companii din top, aproape o treime sunt evaluate în scădere spre deosebire de doar trei în 2023, o dovadă că economia şi mediul de business suferă din cauza contextului economic, social şi politic atât local, cât şi global. Există însă şi unsprezece actori care sunt evaluaţi în creştere faţă de 2023, semn că aceste companii s-au bucurat de un context favorabil în sectorul lor sau că au găsit o reţetă bună pentru a-şi continua ascensiunea.

Rămâne de văzut dacă au suficient combustibil pentru a face faţă unui 2025 şi mai complex.

Ce spun cifrele

♦ În clasamentul celor mai valoroase 25 de companii antreprenoriale româneşti, 11 actori sunt evaluaţi în creştere faţă de 2023, în timp ce opt sunt mai puţini valoroşi decât anul trecut.

♦ Există şi cinci nume noi – E-Infra (energie), Grup Farmacia Tei – Bebe Tei (farma), Aquila Part Prod Com SRL (FMCG), Flanco Retail (retail electro-IT) şi Teraplast (construcţii), dar şi o firmă care are exact aceeaşi valoare ca în 2023, e vorba de producătorul de băuturi Romaqua.

♦ Cei 25 de unicorni autohtoni valorează împreună 155 de miliarde de lei, adică mai bine de 31 de miliarde de euro. Spre comparaţie, în anul anterior, cele mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale erau evaluate la circa 150 de miliarde de lei, iar în 2019, înainte de pandemie, suma era de aproape două ori mai mică.

♦ Dintre cele 25 de companii antreprenoriale din acest clasament, mai puţin de jumătate sunt listate la bursă, însă există şi altele care vizează acest pas, cum ar fi Bitdefender, una dintre cele mai de succes firme de IT pornite din România, care a devenit un lider la nivel global pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică, şi Altex, liderul pieţei de electro-IT.

♦ În top zece există puţine schimbări. Mai exact, e prezent un singur nume nou – operatorul de sănătate privată MedLife -, care a urcat patru poziţii, până pe 10. În rest, ce s-a întâmplat au fost doar rocade.

♦ Podiumul e ocupat de multă vreme de aceleaşi trei firme (într-o ordine sau alta) – UiPath, Banca Transilvania şi Pavăl Holding – vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman. Fiecare dintre ele e evaluată la peste 25 mld. lei. Spre comparaţie, toate celelalte au o valoare mai mică de 10 mld. lei.

Notă BT Capital Partners: „Top 100 cele mai valoroase companii din România” este un produs strict jurnalistic. Unele companii incluse în Top au fost, sunt sau pot deveni clienţi ai Grupului Financiar Banca Transilvania. În consecinţă, cititorii trebuie să aibă în vedere că BT Capital Partners poate avea un conflict de interese care ar putea afecta obiectivitatea evaluării. Evaluarea companiilor din sectorul bancar a fost realizată de catre o terţă parte – firma de evaluare independentă Veridio. Evaluarea individuală a oricărei companii din top nu reprezintă şi nu trebuie interpretată drept un reper sau o recomandare de a investi, a nu investi sau de a intra în relaţii de afaceri de orice natură cu compania respectivă.

Rata cursului de schimb, capitalizarea bursieră, multiplii folosiţi în evaluare au ca dată de referinţă 11 noiembrie 2024.

Notă ZF: Pentru companiile necotate au fost folosiţi indicatori din datele bilanţului extins furnizat la solicitarea ZF de către Registrul Comerţului. Companiile al căror bilanţ nu era public în septembrie nu au fost incluse în clasament.

Sursă: Ziarul Financiar, BT Capital Partners, Veridio

March 4, 2025
Businessul merge înainte cu motoarele turate la maxim. Gilles Ballot, CEO al Carrefour România: Anul trecut a fost anul investiţiilor record pentru noi. Vom continua şi în 2025, România rămâne una dintre pieţele importante în grup

♦ Circa 50% din populaţia României locuieşte la mai puţin 15 minute de un magazin Carrefour ♦ Francezii au pe plan local peste 450 de magazine sub multiple formate.

Economia României este clar influenţată de contextul politic şi de schimbările legislative şi fiscale care au loc atât la nivel local, cât şi internaţional, însă pe plan autohton există în continuare multiple oportunităţi, crede Gilles Ballot, CEO al operaţiunilor locale ale grupului francez Carrefour.

„În grupul Carrefour, România rămâne una dintre pieţele importante. Cu siguranţă extinderea spaţiului Schengen (ca un exemplu) va avea efecte benefice pentru ţară. Cred că vom asista şi la o mişcare în economia românească, cu un accent tot mai crescut pe producţia locală şi pe susţinerea micilor antreprenori. Acest lucru se observă şi din comportamentul consumatorilor.“

Executivul adaugă că 93% dintre produsele Carrefour din România provin de la furnizori locali. În acest context, grupul francez continuă investiţiile pe plan autohton. Gilles Ballot afirmă că 2024 a fost un an cu investiţii record pentru companie, majoritatea banilor fiind alocaţi integrării magazinelor Cora, dar şi îmbunătăţirii experienţei de client. „Anul 2024 a fost unul marcat de expansiune şi de consolidarea poziţiei pe piaţa de retail.“ Executivul nu oferă cifre, dar spune că grupul va continua investiţiile şi în 2025. Însă, acest an va fi şi unul de consolidare. „Anul acesta este unul al consolidării, în care focusul de expansiune va merge către formatele mici. Investiţiile în digitalizare vor continua, iar strategia comercială va fi prioritară.“

Carrefour are pe plan local peste 450 de magazine sub multiple formate, activând totodată şi în online. În total, vânzările grupului în România sar de 3,5 mld. euro, confom celor mai recente date.

„Circa 50% din populaţia României locuieşte la mai puţin 15 minute de un magazin Carrefour“, afirmă executivul. El mai precizează că instabilitatea economică internţională, dar şi schimbările legislative şi noile reglementări adoptate la nivel local ar putea avea un impact direct asupra consumului şi a puterii de cumpărare. Totuşi, rămâne optimist.

„Vom urmări atent toate aceste tendinţe şi ne vom adapta strategia de preţ în consecinţă. Totuşi, credem că scenariul cel mai probabil rămâne o creştere de volum pe piaţa românească.“

March 4, 2025
Marile migraţii de business. Cum se întorc companii româneşti plecate în Portugalia sau Spania pentru business pentru a ridica din nou şantierul solar şi eolian în România

♦ Circa 6.000 MW în proiecte de energie verde au în acest moment autorizaţii de înfiinţare emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ceea ce înseamnă că anul acesta şi 2026 vor fi ani foarte buni pentru şantierele regenerabile ale României.

Pe de o parte, acest nivel uriaş de investiţii cu grad mare de realizare generează pe plan local oportunităţi de business semnificative. Pe de altă parte, ceea ce se întâmplă în România este vizibil în aproape orice stat european, astfel că şi peste hotare sunt proiecte majore în care antreprenorii români deja se implică. „În piaţa din România avem în construcţie proiecte de 1.300 MW, unde lucrăm cu resurse proprii, utilaje şi personal proprii. Cele mai mari proiecte sunt unul de 300 MW, unde urmează şi o fază doi de 340 MW şi încă unul de 265 MW“, a spus Adrian Stan în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit, eveniment care a avut loc în perioada 26-28 februarie în Bucureşti. Adrian Stan alături de fratele său George sunt în spatele grupului AJ BRAND.

„Am început în România într-o iarnă grea, 2008-2009, cu primul parc eolian, al lui Enel Green Power, noi eram subcontractori electrici, eram micuţi atunci. În 2013, când România a încetat să mai creadă în regenerabile peste noapte, am fost obligaţi să plecăm din piaţa din România, pentru că aveam foarte mulţi oameni, şi ne-am dus în Spania şi Portugalia“, a spus Adrian Stan, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit, eveniment care a avut loc în perioada 26-28 februarie în Bucureşti.

După ce au construit mii de MW în afară, acum este momentul să revină în România, unde şantierul solar şi eolian merge la turaţie maximă.

ZF Power Summit

March 3, 2025
Povestea tinerei care şi-a deschis o afacere inspirată dintr-o întâmplare din copilărie, când bunica sa i-a salvat viaţa. Ce a folosit antreprenoarea pentru a transforma în realitate o idee?

Adelina Oane a dezvoltat Prezent Studio, un atelier de produse de îngrijire personală, dar care are în portofoliu lumânări şi parfumuri, toate gravitând în jurul florilor de tei, care pentru antreprenoare au o semnificaţie aparte. Produsele Prezent se găsesc astăzi atât pe site-ul propriu, cât şi pe Sezamo, la Grain Trip pe Nerva Traian dar şi în studiouri de yoga şi dezvoltare personală. Cum a început povestea atelierului şi cumva arăta viitorul?

La nivel conceptual, povestea noastră a început de mult. Ceaiul de tei a salvat cândva un bebeluş deshidratat, căruia doctorii i-au spus că în spital nu va supravieţui. Bunica mea, cu dragostea, răbdarea şi întelepciunea ei simplă, m-a tratat cu ceai de tei. Bebeluşul a supravieţuit, iar azi, adultul care scrie aceste rânduri va fi întotdeauna recunoscător bunicii şi florilor de tei”, povesteşte Adelina Oane, fondatoarea Prezent. La acest trecut legat de florile de tei, s-a adaugat curiozitatea antreprenorilor faţă de principiile din filozofia estică zen ca stil de viaţă.

„Însuşi numele studioului nostru are povestea lui, şi nu este ales întâmplător, şi el constituind un reminder al stării de zen din prezent. Parte din această filosofie aduce în prim-plan momentul «prezent» ca fiind tot ce deţinem cu adevărat în viaţă”. Astfel, teiul şi zenul se întâlnesc în fiecare lucru pe care îl creează. Produsele Prezent sunt împărţite în două categorii, ambele având o componentă ritualică: îngrijire personală şi ambiental. Totul în jurul florilor de tei şi al momentului prezent. Ca poziţionare pe piaţă, spune Adelina, s-au plasat în zona de idei de cadouri personalizate pentru propria persoană sau prieteni, colegi şi în timp şi zona corporate. „Practic, clienţii îşi pot face propria cutie cadou în funcţie de buget şi preferinţe”. Pe parcursul activităţii au lansat noi şi noi produse, unele la cerere (parfumul de tei pentru cameră), altele complementare celor iniţiale.

În zona ritual-ambientală, Prezent are în portofoliu lumânarea cu tei de diferite mărimi şi recipiente, parfumul de cameră cu tei şi cel de maşină / dressing şi tabletele de ceară parfumate pentru difuzoarele ceramice şi cănuţele ceramice cu mesaje. În zona de ritual de îngrijire personală portofoliul include săpunul şi gelul de duş natural hidratant, sarea de baie cu tei. „Florile de tei ne inspiră să rămânem ancoraţi în natură, iar filosofia zen ne reaminteşte să cultivăm liniştea interioară”. Producţia se realizează în colaborare cu un atelier de producţie local cu experienţă în industria cosmetică. Iniţial, Adelina a început cu un singur produs şi anume lumânarea cu flori de tei. Investiţia nu a fost mare, ci s-a ridicat la aproximativ 2.000 euro. „Nu este primul meu business aşa că în timp am învăţat că unul dintre paşii cei mai importanţi la început este să cauţi să validezi în piaţă ideea ta înainte de a te aruncă în horă financiar şi emoţional”. Aşa că timp de un an a strâns feedback şi a interacţionat cât mai direct, faţă în faţă, cu clienţii ei. „Am căutat să înţeleg nu doar impactul de început al produselor (packigingul, mirosul iniţial) cât şi experienţa pe parcursul utilizării produselor noastre. Asta m-a ajutat şi din punct de vedere strategic, dar şi motivaţional. Mi-a dat încredere să continuu să investesc asumat în primul rând timpul meu”. În plus, după cum mai spune Adelina, nu aveam experienţă directă în domeniul e-commerce, deşi a lucrat în trecut cu foarte mulţi producători locali şi le ştia problemele şi provocările. „Dar cel mai mult am învăţat greşind şi făcând.” În prezent însă investeşte tot ce produce şi lucrează continuu la noi produse, concepte etc. „De ce am avut eu nevoie ca să încep? Practic – de omul potrivit, colega mea de la producţie, şi curaj să îi vorbesc despre nebunia mea”. Produsele Prezent se găsesc astăzi atât pe site-ul propriu (prezent.studio) , cât şi pe Sezamo, la Grain Trip pe Nerva Traian dar şi în studiouri de yoga (precum haryoga.ro) şi dezvoltare personală şi evenimente (Centru Eka).

Cât despre promovare, Adelina spune că a început iniţial în online, în comunităţile de părinţi, mai ales că este fondatoarea unei astfel de platforme – Zen Mommy Village Community. „Organic, ne-am strâns la un loc femei tare faine care se sprijină reciproc, inclusiv pe partea de antreprenoriat. Unul dintre atuurile acestei comunităţi este că am încurajat încă de la început partea antreprenorială, creând diferite instrumente de promovare online pentru ele. Aşadar, după 9 ani, le-am folosit şi în favoarea mea”. Practic, acolo a testat, validat şi de acolo au venit primii clienţi.

„De acolo au venit prin recomandări noi şi noi clienţi şi colaborări. Nu am investit până acum nicio sumă în promovare online, totul s-a întâmplat organic. Poate ar trebui să o fac”, spune Adelina. Cât despre 2024, ea spune că a fost unul plin de provocări, mai ales pe final de an, în contextul politic incert. Ea adaugă că a simţit că oamenii s-au speriat şi au fost mai precauţi în bugetele alocate pentru cadouri, inclusiv în zona corporate. „Cea mai importantă realizare este a fost când am pus pe foaie numerele – ele nu mint. Mi-am dat seama că am investit foarte mult timp, bani şi energie în producţia şi crearea de noi produse şi partea de vânzări şi marketing a suferit. Spre sfârşit de an am înţeles că am nevoie de o strategie mai clară şi atenţia mea în această direcţie. Aşa au început colaborările cu Sezamo, GrainTrip şi alte proiecte corporate”. I-a fost greu să se oprească din vânzări şi să concentreze pe vânzări, dar era necesar. Pentru 2025, planul pentru Prezent este extinderea prezenţa în offline – prin colaborări win-win cu businessuri cu care rezonează la nivel valoric şi etic, în cafenele, centre yoga, cabinete de psihoterapie, brutării, site-uri de nişă cunoscute în zona de produse naturale. „Ne dorim să fim prezenţi şi în opţiunile de cadouri corporate pentru diverse evenimente interne”.

Pe termen lung, Adelina îşi doreşte să se extindă şi în afara Bucureştiului sau poate, de ce nu, în afara ţării, şi chiar să deschidă un magazin propriu încorporat într-o cafenea ambientală.

„Cea mai importantă realizare este a fost când am pus pe foaie numerele – ele nu mint. Mi-am dat seama că am investit foarte mult timp, bani şi energie în producţia şi crearea de noi produse şi partea de vânzări şi marketing a suferit.“

Adelina Oane, fondatoare, Prezent

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

La Belle Vie Patisserie – reţea de patiserii

Fondatoarea: Delia Oros

Investiţie: 150.000 de euro

Locaţii: Satu Mare, Negreşti Oaş

OTO TOTS – magazin online cu jucării

Anul lansării: 2024

Fondatoare: Victoria Damian

La Monitori – şcoală de schi

Fondator: Florin Andrei

Locaţie: Sinaia

Venituri maxime pe sezon: 300.000 de lei

Număr instructori: 6

La Delicii – brutărie şi cofetărie

Locaţie: Banloc (judeţul Timiş)

Fondatoare: Daiana Lupu

Investiţie: circa 100.000 de euro

Cele mai apreciate produse: melcii cu lapte

Snowline- şcoală de schi şi snowboard

Fondator: Dominic Marcu

Locaţie: Azuga

Număr elevi/sezon: 1.000

Anul fondării: 2017

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

February 27, 2025
Parcursul antreprenorial a două tinere, colege de facultate, care şi-au trasformat visul din studenţie într-o afacere funcţională

Roxana Cristache şi Iuliana Lungescu sunt astăzi designeri florişti acreditaţi, însă visul lor de a avea propriul business împreună a început încă din facultate. Nu ştiau la acea vreme că una va fura startul în viaţa de familie şi cealaltă în antreprenoriat, însă după ce au urmat împreună în 2017 un curs de design floral au început să pună cărămidă cu cărămidă bazele atelierului Jay Flowers. Au pornit la drum doar cu pasiune, fără vreo strategie. Cum au reuşit să se dezvolte?

Amândouă avem cursuri de specialitate în domeniu şi o experienţă de peste 7 ani în lucrul cu florile. În prezent, amândouă suntem antreprenori full time. Bazele şi formarea în carieră o avem din facultate şi din anii de lucru în corporaţie sau firme, cunoştinţele dobândite le-am fructificat şi dezvoltat de-a lungul timpului. Amândouă urmăm principiul «Omul cât trăieşte învaţă», astfel că periodic participăm la evenimente, urmăm cursuri utile în domeniu sau ne documentăm din cărţi şi în mediul online, preponderent pe site-uri de specialitate din afară ţării”, povesteşte Roxana.

Iniţial, cele două antreprenoare au pornit pe acest drum cu flori naturale proaspete, investiţia iniţială a fost formată din costul cursului acreditat (pentru amandouă), urmat de investiţia în materiale şi s-a ridicat la aproximativ 4.500 de lei.

„Am realizat imediat că este foarte important în acest domeniu să îţi creezi un portofoliu, să ai poze cu produsele realizate, pe care să le arăţi potenţialilor clienţi. Pentru asta a fost important să avem materialele cu care să le realizăm şi atunci primii bani s-au dus în această direcţie. Astfel am achiziţionat flori, panglici, bandă cerată, sârme, vase, burete, foarfeci şi cuttere speciale pentru tăiat florile şi multe astfel de materiale necesare în realizarea aranjamentelor”, a punctat ea.

În prezent, Roxana şi Iuliana lucrează cu pasiune şi dedicare aranjamente cu flori naturale criogenate/uscate, licheni naturali stabilizaţi, suculente, muşchi şi multe alte elemente naturale care ne inspiră. Aceste creaţii sunt destinate atât persoanelor fizice, cât şi corporaţiilor. Recent, au lansat şi catalogul Jay Flowers 2025 cu produse dedicate sărbătorilor primăverii (1 & 8 Martie). Oferta lor include de la diferite tipuri de mărţişoare (de la clame până la coşuleţe, pălării, bucheţele) până la aranjamente în vase, ceasuri personalizate, tablouri tematice, diferite tipuri de copăcei cu licheni, coroniţe precum şi ateliere de creaţie florală şi alte produse.

Cât despe începuturi, Roxana povesteşte că au lucrat la crearea portofoliului, au creat o pagina de Facebook şi au început să posteze acolo tot ce creau.

„O parte din ele le dăruiam sau ne bucurăm noi de ele. Apoi a venit 1 Martie şi am creat aranjamente pe care le-am promovat atât în mediul online cât şi între cunoscuţi, care au fost foarte apreciate. Au urmat proiecte care au solicitat implicarea şi atenţia maximă astfel ca rezultatul să fie cel puţin cel aşteptat de clienţi”. Mai mult, au fost alese să realizeze un proiect într-un mall din Bucureşti, astfel că timp de două săptămâni au fost expuse trei zone cu creaţiile lor florale.

„A fost un proiect cu care am dat testul de admitere. Să creezi astfel de spaţii la propriu peste noapte este o adevărată provocare. Am trecut cu brio acest test şi astfel ne-am motivat să continuăm pe acest drum, a fost confirmarea că este ceea ce trebuie să facem în continuare”. În prezent, promovarea Jay Flowers se face atât prin paginile de Facebook şi Instagram, cât şi prin recomandări. În plus, după cum povesteşte Roxana, de-a lungul timpului au avut alături clienţi fideli.

„Creşterea a fost naturală, în timp. Recomandările au fost punctul nostru de lansare, apoi clienţii care ne-au descoperit au rămas mulţi dintre ei clienţi fideli şi au contribuit la creşterea noastră prin solicitări creative şi provocatoare. Am avut şi etape importante în dezvoltare. Am fost printre primele în România care am lucrat cu flori naturale criogenate/uscate şi licheni naturali stabilizaţi şi asta ne-a ajutat mult în creşterea portofoliului”.

Anul 2024 pentru Jay Flowers a fost un an de vârf, în care cele două antreprenoare au muncit foarte mult, dar am avut şi multe bucurii şi satisfacţii în urma proiectelor realizate. Astfel, au reuşit să ajungă la peste 1.000 de clienţi (persoane fizice şi corporate), ceea ce le-a depăşit aşteptările.

„Am avut proiecte frumoase, în special cele de pe zona corporate ne-au bucurat mult. Au fost proiecte ample, la unele am gândit concepte complexe de butaforie, peisagistică. Am avut expunere în spaţii mari, deschise publicului, în cadrul unor evenimente importante precum Festivalul de Modă de la Iaşi, lansări de produse, Untold etc”.

Pentru 2025, ele îşi propun să continue să aducă produse noi în portofoliu cu fiecare sărbătoare, precum şi în cadrul evenimentelor dedicate clienţilor persoane fizice (nunţi, botezuri), introducând elemente/materiale noi în portofoliu, să dezvolte tehnici în realizarea produselor.

„Ne dorim să creştem colaborările pe zona corporate; proiectele mari implică o responsabilitate şi un efort mai mare, însă se pot bucură de muncă noastră mai multe persoane şi atunci satisfacţia este enormă şi efortul este compensat”, a mai povestit Roxana, care adaugă că îşi doreşte alături de prietena şi partenera sa în business să continue atelierele pe care le susţin cu copiii în şcoli, grădiniţe, diferite spaţii sau chiar la zile de naştere, precum şi în cadrul firmelor. Roxana mai spune şi că le plan proiectele care implică peisagistică, butaforie, dar şi crearea de panouri/pereţi verzi în cadrul restaurantelor/firmelor/evenimentelor.

„Ne gândim să ţinem cursuri acreditate de design floral, este un deficit în prezent în zona lucrului cu florile criogenate/uscate şi cu lichenii stabilizaţi şi ne-am bucurat să dăm mai departe din informaţiile şi experienţă adunată în ani de muncă. Ne dorim să continuăm să fim cu fiecare zi o versiune mai bună a noastră, să păstrăm calitatea în produsele pe care le oferim, să creştem împreună cu clienţii şi să contribuim la dezvoltarea în domeniu, a designului floral”, a conchis ea.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Vanilla Republic – procesator de vanilie

Fondatori: Mihaela şi Cristian Iancu

Investiţie: peste 40.000 de euro

Prezenţă: online, magazine Metro

Plan de dezvoltare: extinderea în regiune

Mon Bebe -producător haine pentru copii

Fondatoare: Alina Măgureanu

Anul lansării brandului: 2019

Investiţia totală: 30.000 de euro

Număr angajaţi: 12

Livada lui Cezar – brand de migdale

Fondatoare: Narcisa Naiman

Investiţie totală: peste 70.000 de euro

Suprafaţă livadă: 10 hectare

Ornatus – brand de întrerupătoare

Fondator: Cătălin Rednic

Anul lansării : 2021

Investiţia în atelier: 5.000-7.000 de euro

Preţul unui produs: de la 190 de lei

Sweet Moments- cofetărie

Anul lansării: 2015

Locaţie: Bucureşti

Portofoliu: 37 de produse

Fondatoare: Alina Răducan

Investiţie totală: circa 40.000 de euro

Plan de dezoltare: deschiderea unei noi cofetării

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

February 24, 2025