BusinessMagazin

Tag: bunuri

  • Jerome Chevrolet, Gefco: “România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă”

    România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă, este de părere Jérôme Chevrolet, noul director general al Gefco România, a doua mare companie de transport şi logistică de pe piaţa locală. „O creştere de 3,7% în Franţa ar fi grozavă în condiţiile actuale. Dar 3,7% creştere în România nu reprezintă o creştere sustenabilă. Trebuie să ne uităm la China, unde o creştere sub 10% nu este suficientă. Aici ar fi bine să avem cel puţin 5-6%. Dar dacă România creşte mai repede decât vecinii săi, este bine din punct de vedere competitiv“, este de părere Jérôme Chevrolet.

    Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%. Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei. Erste Group a menţinut, la finalul lunii iulie, estimarea privind creşterea economiei României la 3,2% pentru acest an, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%.

    Gefco România a avut până acum un an mult mai bun decât economia: în primul semestru al acestui an businessul companiei a urcat cu mai bine de 20%, cel mai mare avans înregistrat  de compania de logistică de la venirea sa în România în urmă cu zece ani. Gefco România este o subsidiară a Gefco Franţa, deţinută în prezent în proporţie de 75% de Russian Railways, compania de stat pentru transporturi feroviare din Federaţia Rusă. „Businessul companiei a crescut cu aproximativ 20% în prima parte a anului şi nu ne aşteptăm ca în a doua jumătate a anului să fie mai slabă, ci chiar la un avans peste ritmul din prima jumătate. Nu sunt motive pentru care această creştere să încetinească până la finalul anului. Am crescut alături de clienţii noştri pe toate domeniile, de la general cargo, logistică şi trasnporturi maritime, aeriene, manevrarea bunurilor, depozite şi servicii vamale“, a spus Jérôme Chevrolet.

    Jérôme Chevrolet a preluat funcţia de director general al Gefco România în luna aprilie a acestui an de la Christophe de Korver, care a preluat o funcţie executivă în cadrul DB Schenker Rail în Franţa. Noua poziţie completează rolurile curente pe care le îndeplineşte Jérôme Chevrolet, în calitate de area manager pentru ţările din Balcani şi director general al Gefco Bulgaria. Managerul a început colaborarea cu grupul Gefco în 2007. El a ocupat poziţia de director general al Gefco Ucraina şi, şase ani mai târziu, a preluat conducerea filialei din Bulgaria şi a fost numit area manager pentru regiunea Balcanilor.

    Avantajul României pentru a atrage investitori rămâne cel fiscal, cireaşa de pe tort fiind impozitul pe profit de 16%, faţă de până la 45%, cât ajunge în Franţa pentru venituri de peste 151.000 de euro.

    „Când ne uităm la cum evoluează si situaţia taxelor din România, aici lucrurile se schimbă în bine. În câţiva ani ne aşteptăm ca economia din România să fie una foarte bună. Per total taxele în România sunt la un nivel coborât atunci când le comparăm cu cele din vest. Costul total este scăzut, creştere economică există. Putea fi o creştere mai mare, dar tot este un avans“, a subliniat şeful Gefco România. În opinia sa, dacă acum în România PIB-ul per capita este de circa 10.000 de dolari, este de aşteptat ca în viitor să ajungă la o valoare cel puţin similară cu cea a Spaniei din prezent, de aproximativ 30.000 de dolari, Franţa având 45.000 de dolari PIB per capita.

  • Politicianul care vrea să îşi facă propria ţară: o ţară în care taxele să fie voluntare

    Republica Liberlandeste un microstat în  devenire care se vrea independent, între Croaţia şi Serbia, fondat pe 13 aprilie  de politicianul eurosceptic Vit Jedlicka din Cehia şi alţi doi adepţi ai libertarianismului. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Libertarianismul, doctrina politică pe care se bazează fondatorii Liberlandului, susţine drepturile indivizilor de a achiziţiona, păstra şi schimba propriile bunuri. Unele şcoli de gândire susţin un stat al cărui rol unic este apărarea drepturilor de proprietate, altele susţin că şi acest rol ar putea fi îndeplinit de o piaţă liberă. Într-un sens strict, libertarianismul este o doctrină care susţine că oamenii se deţin pe ei înşişi pe deplin şi au capacitatea de a avea drepturi de proprietate asupra obiectelor exterioare.

    La baza doctrinei libertariene se află nonagresiunea, cu alte cuvinte regula potrivit căreia drepturile de proprietate ale tuturor trebuie întotdeauna respectate. Acesta este motivul pentru care libertarienii sunt susţinători fervenţi ai proprietăţii private. Libertarienii se opun legilor care restrâng activităţi personale sau consensuale, ei fiind pentru liberalizarea deplină a tuturor prohibiţiilor de tipul prostituţiei, consumului de droguri sau practicării jocurilor de noroc. Libertarienii nu acceptă obligaţii legislative cum ar fi practicile religioase sau obligativitatea serviciului militar, întrucât contravin dreptului de proprietate a individului asupra corpului său.

    În privinţa economiei, libertarienii vor ca intervenţiile statului să fie cât mai reduse şi susţin din acest motiv eliminarea finanţării asigurărilor sociale prin impozite. Unii susţin că orice formă de impozitare este prin definiţie o preluare coercitivă a bunurilor altora şi constituie din acest motiv o agresiune care nu ar trebui să existe.

    Liberland este situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, iar pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Fondatorii Liberlandului susţin că Liberland nu aparţine nici Croaţiei, nici Serbiei. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui).

    O astfel de micronaţiune este o entitate care se pretinde a fi o naţiune independentă, dar care nu este recunoscută oficial de guvernele lumii sau de marile organizaţii internaţionale. Micronaţiunile sunt diferite de alte comunităţi sociale întrucât emit cereri oficiale de suveranitate asupra unui teritoriu.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Statul Liberland a fost fondat cu obiectivul de a construi o ţară în care oamenii cinstiţi pot prospera cu o minimă intervenţie din partea unui guvern central.

    „Avem nevoie de mai multe ţări ca Hong Kong, Singapore şi Monaco, în special în Europa. Aveam cu adevărat nevoie de un nou paradis fiscal”, a explicat Jedlicka. În acest scop, toate taxele din Liberland vor fi voluntare, iar serviciile din ţară, cum ar fi furnizarea de energie, asistenţa medicală şi salubritatea, vor fi asigurate fie de companii private, fie prin strângeri de fonduri.

  • Putin a semnat decretul de ultimă oră, care vizează direct România. Produsele care vor fi distruse imediat ce trec graniţa

    Vladimir Putin a semnat în această săptămână un decret, prin care ia măsuri tranşante. Ştirea a ajuns acum în presa internaţională

    Putin a semnat decretul de ultimă oră, care vizează direct România. Produsele care vor fi distruse imediat ce trec graniţa

  • Fostul “bancher al Kremlinului” dă în judecată Rusia pentru o sumă echivalentă cu PIB-ul ţării Senegal

    Sergei Pugachev a declarat televiziunii ruseşti , Dozhd, că dă în judecata Rusia pentru 15 miliarde de dolari, acuzând statul că i-a luat ilegal bunurile, scrie Business Insider.

    Pugachev a fost unul dintre jucătorii mari din Moscova în timpul primelor două mandate de preşedinte ale lui Putin. El a înfinţat Mezhpromback (International Industrial Bank) în 1992, iar în patru ani a devenit un om cheie la Kremlin, ajutând diferiţi politicieni să câstige alegeri.

    Cum totul este trecător, relaţiile dintre Pugachev şi politicieni s-au stricat în 2010, iar în anul urmator a fugit la Londra.
    Recent, Pugachev a mărturisit pentru Financial Times că mai este implicat într-o altă batalie legala cu statul rus. Agenţia de stat de asisgurare a depozitelor, DIA, l-a acuzat că mai are de plătit 2 miliarde de dolari pentru Mezhprombank. El se apără singur, nu-şi permite avocaţi din lipsa fondurilor, declarând că mai are doar 45 de mii de euro în conturi.

    Pugachev a continuat dezvăluirile, mărturisind că el făcea parte din trio-ul ce mişca lucrurile la Kremlin, implicându-i astfel  pe fiica lui Boris Yeltsin, Tatyana Dyachenko şi  pe soţul acesteia, Valentin Yumashev. De asemenea, Pugachev a spus că el a fost cel care a orchestrat ascensiunea la putere a lui Putin. Nu Boris Berezovksy căruia îi este creditată această mişcare.

    Detaliile cazului nu sunt foarte clare în acest moment, însa suma ceruta de Sergei Pugachev este uriasă, echivalentul PIB-ului ţari Senegal.

  • Vezi ce amendă fabuloasă poţi primi dacă transporţi autostopişti

    Şoferii care transportă contra-cost autostopişti, mărfuri sau bunuri vor primi amenzi drastice. Persoanele fizice sau juridice care efectuează, în mod repetat, transport public contra-cost de persoane sau de marfuri, fara să deţină autorizaţii valabile, pot fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei.

    Actul normative interzice transportul public contra-cost de persoane, cu un autoturism, fără a deţine autorizaţie de taxi valabilă. Persoanele care nu au autorizaţie valabilă nu au voie să transporte mărfuri sau bunuri contra-cost cu un autovehicul cu masa maximă autorizată de cel mult 3, 5 tone.

    “Prin actul normativ se urmăreşte: stoparea practicilor ilicite, asigurarea unui mediu concurenţial corect pe piaţa transportului rutier de persoane şi o mai bună colecatrea de taxe,” se motivează în actul normativ.

    Legea care interzice autostopul se aplică de astăzi, dar documentul a fost adoptat de Camera Deputaţilor la începutul lunii mai, iar Senatul l-a aprobat în octombrie 2014. Ministerul Transporturilor a mai propus aceste reglementări şi în decembrie 2013, însă nu au fost aprobate.

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Ţara cu cei mai fericiţi copii şi cei mai trişti adulţi – GALERIE FOTO

    Copiii din România, cel puţin cei din grupa de vârstă 10 – 12 ani, sunt cei mai mulţumiţi din lume de viaţa lor, relevă un studiu despre viaţa şi satisfacţiile copiilor, realizat pentru Jacobs Foundation, la care au participat 53.000 de copii din 15 ţări ale lumii.

    Optimismul specific copiilor este prezent în rezultatele studiului – cei din Norvegia sunt doar cu foarte puţin mai mulţumiţi de calitatea vieţii lor decât cei din Etiopia, deşi norvegienii au acces la haine de calitate, computere, internet, cărţi, televizor, player mp3 sau maşină, în timp ce copiilor din Etiopia le lipsesc cea mai mare parte din respectivele bunuri.

    Oricum, este de remarcat lipsa de corelaţie între numărul bunurilor deţinute sau la care au acces şi gradul de satisfacţie, cel puţin la acest nivel al vârstei. Copiii din România sunt pe primele două locuri, de regula pe primul loc, la mai toate chestionarele – de la viitorul ţării la casa în care locuiesc, de la oamenii cu care vin în contact la viaţa de familie şi de la bunurile pe care le deţin la calitatea prietenilor.

    Paradoxal este că tinerii români sunt cei mai fericiţi, în timp ce adulţii se situează pe locul 12 din 15 la acelaşi grad de satisfacţie. Oricum, chiar şi realizatorii studiului spun că gradul de fericire al copiilor români este un mister; Janathan Bradshaw de la Universitatea York spune că în grupa de vârstă 13 – 15 ani copiii din România nu mai au o viziune la fel de optimistă şi crede că pe măsură ce se maturizează gradul de satisfacţie scade.

    La celălalt capăt al firului se află copiii din Coreea de Sud, care, în ciuda faptului că au acces la cea mai mare parte a bunurilor materiale, sunt mai nefericiţi decât adulţii. Totul face parte dintr-un scenariu în care nivelul general de satisfacţie al copiilor din ţările dezvoltate este relativ mai scăzut decât cel din ţările mai sărace; la fel este şi nivelul de încredere în forţele proprii.

  • Plus 15% pentru bunurile de folosinţă îndelungată în T1

    Vânzările din sectorul de electrocasnice mari au crescut încă o dată în T1 2015, atingând valoarea de 80 de milioane de euro, cu 21% mai mult decât în  aceeaşi perioadă din 2014. Toate categoriile monitorizate din cadrul sectorului au contribuit la acest rezultat prin rate de creştere de două cifre. Vânzările de încorporabile au crescut uşor mai mult decât cele clasice şi reprezintă aproximativ 20% din valoarea electrocasnicelor mari.

    Piaţa electrocasnicelor mici a înregistrat o creştere puternică în T1 2015, cu peste 19% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut, ajungând la o valoare de 31 de milioane de euro.

    Aproape toate categoriile au avut creşteri de două cifre dar cea mai mare contribuţie au avut-o produsele cheie precum storcătoarele de fructe şi legume, aparatele de preparat mâncarea, aparatele de preparat băuturi calde şi fiarele de călcat, cu peste 20%. De o evoluţie remarcabilă au avut parte şi aparatele de tip multicooker.

    Telecom: smartphone-urile au continuat să fie principalul motor de creştere al sectorului

    În T1 2015, piaţa de telecom a crescut cu 17% comparativ cu T1 2014, cu o valoare nesubvenţionată estimată de 135 de milioane de euro. Smartphone-urile (din categoriile de preţ low şi mid) au continuat să fie principalul motor de creştere, cu rate de două cifre comparativ cu T1 2014. Şi piaţa de căşti a înregistrat o creştere de două cifre faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Piaţa electronicelor a început anul cu o creştere de aproape 15% comparativ cu primul trimestru al 2014. Valoarea vânzărilor a atins 72 de milioane de euro. Televizoarele au avut cea mai bună evoluţie, televizoarele Smart şi cele cu ecran UHD contribuind cel mai mult la creşterea vânzărilor. Alte sectoare precum sistemele audio, boxele şi boxe cu andocare au avut rate de creştere de două cifre. Mp3/Mp4 playere, sistemele de navigaţie şi DVD playerele au continuat să scadă.

    Piaţa de imprimante, multifuncţionale şi consumabile: creşteri pentru toate sectoarele cu excepţia multifuncţionalelor cu cerneală

    Sectorul s-a întors la trendul pozitiv, înregistrând o rată de creştere de 11% şi o valoare de 15 milioane de euro. Evoluţia pozitivă a consumabilelor şi a echipamentelor laser a contribuit la această performanţă a sectorului. Deşi imprimantele cu cerneală au crescut, acestea nu au reuşit să contrabalanseze scăderea multifuncţionalelor. Asfel, segmentul cu cerneală şi-a continuat trendul negativ.

    Trendul pieţei de IT a fost ascendent, cu o rată de creştere de 8% faţă de T1 2014, până la valoarea de 107 milioane de euro. În timp ce vânzările de calculatoare portabile şi monitoare au depăşit aşteptările în materie de creşteri, tabletele au înregistrat o scădere de 3% în valoare. De asemenea, celelalte categorii – desktop-uri, camere web, tastaturi şi mauşi – au crescut în vânzări comparativ cu aceeaşi perioadă a  anului trecut.

    Sectorul foto a continuat să înregistreze o evoluţie negativă. Totuşi, au fost semne pozitive cum că rata de scădere a încetinit până la aproape -5%, atingând o valoare de 2.7 milioane de euro. D-SLR-urile au avut o rată de creştere de două cifre însă aceasta nu a compensat scăderea înregistrată în segmentul de camere foto compacte.

    Primul trimestru al anului 2015 a avut o evoluţie bună, înregistrând o creştere de aproape 15%, datorată celor şase din şapte sectoare aflate pe un trend ascendent. Sunt semne că piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată îşi revine. Este interesant de văzut dacă această evoluţie pozitivă va fi menţinută sau nu în cel de-al doilea trimestru, luând în considerare influenţele economice.

     

  • România a exportat anul trecut în Italia bunuri în valoare de peste 6 miliarde de euro, în creştere cu 9,29% faţă de anul anterior

    La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.

    Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.

    Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).

    Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.

     

  • România a exportat anul trecut în Italia bunuri în valoare de peste 6 miliarde de euro, în creştere cu 9,29% faţă de anul anterior

    La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.

    Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.

    Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).

    Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.