Atunci când vine vorba despre vikingi, primul lucru la care ne gândim este acela că aceştia cutreierau mările pentru a prăda noi teritorii, dar care erau, de fapt, motivele care stăteau în spatele acestor raiduri?
Uneori, în timpul raidurilor, bărbaţii erau acompaniaţi şi de femei, dar încă nu se ştie motivul pentru care acestea făceau acest lucru.
O nouă descoperire susţine că aceştia înteprindeau aceste raiduri pentru un motiv extrem de simplu.
Nu este o glumă. Dacă vrei să ai succes în afaceri poţi avea ce culoare vrei la păr, însă dacă vrei să obţii o poziţie de top (CEO) într-o companie sau organizaţie importantă atunci ar trebui să-ţi vopseşti părul blond, asta dacă nu ai părul blond deja, relatează Inc.
Statisticiile nu mint. Doar 2% din populaţia globului are părul blond. 35% dintre femeile ce ocupă poziţii de senator sunt blonde şi 48% dintre femeile CEO din topul S&P 500 sunt blonde.
Aceste date provin dintr-o cercetare realizată de Jennifer Berdahl şi Natalya Alonso, profesoare la Universitatea Birtish Columbia’s Sauder School of Business. De asemenea, majoritatea femeilor preşedinte ale universităţilor sunt blonde. “A devenit evident pentru mine la o conferinţă la Harvard Business School unde majoritatea speakerilor femei erau blonde”, a scris Berdahl.
Mai mult, prima femeie care a devenit judecător în Curtea Supremă de Justiţie din SUA? Blondă. Prima candidată la preşedinţie Statelor Unite? Blondă. Totuşi această atracţie pentru blond nu se extinde şi în rândul bărbaţilor (doar 2% dintre managerii din S&P 500 sunt blonzi)
Ceea ce este interesant este că trăim într-o societate care percepe blondele drept prietenoase şi atractive, dar mai puţin inteligente sau competente decât brunetele.
Atunci de ce ar trebui ca o femeie să-şi vopesască părul blond pentru a obţine o poziţie de conducere?
Femeile sunt prinse într-un stereotip: dacă sunt prietenoase şi înţelegătoare ca lider atunci nu sunt respectate de angajaţi, iar dacă sunt autoritare sunt percepute ca fiind rele. Aşadar, se pare că pentru a avea succes într-o poziţie de lidership o femeie trebuie să fie autoritară, însă faptul că este blondă le schimbă percepţia angajaţilor care cred că de fapt este prietenoasă şi nu prea inteligentă.
Pentru a testa acest lucru, cele două profesoare, au organizat un studiu în care au rugat 100 de bărbaţi să se uite la mai multe fotografii ale unor femei, blonde şi brunete şi să le noteze în funcţie de cât de atractive sunt, în funcţie de competenţă sau independeţă. Factorul de atractivitate a rămas la fel indiferent de culoarea părului însă femeile brunete li s-au părut bărbaţiilor ca fiind mai competente, independente decât blondele.
La fel de interesant este şi faptul că atunci când pozelor li s-au ataşat mesaje precum: “Angajaţii mei ştiu cine e şefu” brunetele au primit critici mai dure, pe când blondele au fost văzute ca fiind mai calde şi mai atrăgătoare. “Dacă o femeie îşi schimbă culoarea părului din blond în brunet atunci ea este văzută ca fiind o femeie rea (bitchy)”.
“Dacă o femeie alege să-şi vopsească părul blond atunci există o strategie în spate. Dacă ambalajul este feminin, atrăgător, copilăresc atunci poţi adopta un comportament mai autoritar, mai masculin”, a mai spus Berdahl
Nu este o glumă. Dacă vrei să ai succes în afaceri poţi avea ce culoare vrei la păr, însă dacă vrei să obţii o poziţie de top (CEO) într-o companie sau organizaţie importantă atunci ar trebui să-ţi vopseşti părul blond, asta dacă nu ai părul blond deja, relatează Inc.
Statisticiile nu mint. Doar 2% din populaţia globului are părul blond. 35% dintre femeile ce ocupă poziţii de senator sunt blonde şi 48% dintre femeile CEO din topul S&P 500 sunt blonde.
Aceste date provin dintr-o cercetare realizată de Jennifer Berdahl şi Natalya Alonso, profesoare la Universitatea Birtish Columbia’s Sauder School of Business. De asemenea, majoritatea femeilor preşedinte ale universităţilor sunt blonde. “A devenit evident pentru mine la o conferinţă la Harvard Business School unde majoritatea speakerilor femei erau blonde”, a scris Berdahl.
Mai mult, prima femeie care a devenit judecător în Curtea Supremă de Justiţie din SUA? Blondă. Prima candidată la preşedinţie Statelor Unite? Blondă. Totuşi această atracţie pentru blond nu se extinde şi în rândul bărbaţilor (doar 2% dintre managerii din S&P 500 sunt blonzi)
Ceea ce este interesant este că trăim într-o societate care percepe blondele drept prietenoase şi atractive, dar mai puţin inteligente sau competente decât brunetele.
Atunci de ce ar trebui ca o femeie să-şi vopesască părul blond pentru a obţine o poziţie de conducere?
Femeile sunt prinse într-un stereotip: dacă sunt prietenoase şi înţelegătoare ca lider atunci nu sunt respectate de angajaţi, iar dacă sunt autoritare sunt percepute ca fiind rele. Aşadar, se pare că pentru a avea succes într-o poziţie de lidership o femeie trebuie să fie autoritară, însă faptul că este blondă le schimbă percepţia angajaţilor care cred că de fapt este prietenoasă şi nu prea inteligentă.
Pentru a testa acest lucru, cele două profesoare, au organizat un studiu în care au rugat 100 de bărbaţi să se uite la mai multe fotografii ale unor femei, blonde şi brunete şi să le noteze în funcţie de cât de atractive sunt, în funcţie de competenţă sau independeţă. Factorul de atractivitate a rămas la fel indiferent de culoarea părului însă femeile brunete li s-au părut bărbaţiilor ca fiind mai competente, independente decât blondele.
La fel de interesant este şi faptul că atunci când pozelor li s-au ataşat mesaje precum: “Angajaţii mei ştiu cine e şefu” brunetele au primit critici mai dure, pe când blondele au fost văzute ca fiind mai calde şi mai atrăgătoare. “Dacă o femeie îşi schimbă culoarea părului din blond în brunet atunci ea este văzută ca fiind o femeie rea (bitchy)”.
“Dacă o femeie alege să-şi vopsească părul blond atunci există o strategie în spate. Dacă ambalajul este feminin, atrăgător, copilăresc atunci poţi adopta un comportament mai autoritar, mai masculin”, a mai spus Berdahl
Institutul doreşte să angajeze 24 de persoane care vor să petreacă 60 de zile în pat, conform IFL Science. Pentru serviciu, persoanele vor fi plătite cu 17.000 de dolari.
În cele 60 de zile, participanţii trebuie să aibă măcar un umăr lipit de pat pe tot parcursul studiului. Jumătate dintre subiecţi vor fi hrăniţi cu anumite medicamente specifice în fiecare zi, care i-ar putea ajuta să contracareze efectele de imponderabilitate ale corpului, inclusiv antiinflamatoare şi antioxidanţi.
Cercetătorii doresc să afle care sunt efectele unei perioade îndelungate petrecute în imponderabilitate asupra oamenilor, petrecerea unei perioade îndelungate în pat ar putea induce unele dintre efectele călătoriei în spaţiu. În plus aceştia vor testa cât de fezabil este mâncatul, mersul la toaletă, curăţatul şi exerciţiile în timp ce subiecţii se află în pat.
Institutul doreşte să angajeze 24 de persoane care vor să petreacă 60 de zile în pat, conform IFL Science. Pentru serviciu, persoanele vor fi plătite cu 17.000 de dolari.
În cele 60 de zile, participanţii trebuie să aibă măcar un umăr lipit de pat pe tot parcursul studiului. Jumătate dintre subiecţi vor fi hrăniţi cu anumite medicamente specifice în fiecare zi, care i-ar putea ajuta să contracareze efectele de imponderabilitate ale corpului, inclusiv antiinflamatoare şi antioxidanţi.
Cercetătorii doresc să afle care sunt efectele unei perioade îndelungate petrecute în imponderabilitate asupra oamenilor, petrecerea unei perioade îndelungate în pat ar putea induce unele dintre efectele călătoriei în spaţiu. În plus aceştia vor testa cât de fezabil este mâncatul, mersul la toaletă, curăţatul şi exerciţiile în timp ce subiecţii se află în pat.
Ce le motivează? Ce le inspiră? Care sunt, până la urmă, priorităţile, ţelurile lor? Cum evaluează implicarea mediului de afaceri în societate? Şi, pentru că e cumva la ordinea zilei să ne exprimăm dorinţele şi ideile în ce priveşte parcursul României, le-am invitat la un exerciţiu de imaginaţie.
Aşa cum în poveşti un personaj poate deveni împărat pentru o zi, le-am rugat să enumere cele mai importante decizii pe care le-ar lua dacă ar fi pentru o zi preşedinte, făcând, desigur, abstracţie de faptul că o zi este prea puţin, că prerogativele primului om în stat sunt limitate, că este nevoie de mai mult decât un singur om pentru a schimba, în bine, o naţie.
Speranţa de viaţă, puterea de cumpărare, condiţiile de trai sunt doar câteva dintre capitolele la care România este codaşă. Dar în ce priveşte egalitatea şanselor între genuri, România bifează mai multe bile albe.
De pildă, doar unu din trei manageri este femeie în ţările din Uniunea Europeană. Aproape 7,3 milioane de persoane deţin poziţii manageriale în companii cu cel puţin zece angajaţi, în cadrul UE, arată datele Eurostat, 4,7 milioane dintre ei fiind bărbaţi şi 2,6 milioane fiind femei. Deşi reprezintă aproape jumătate din angajaţii din această zonă, femeile continuă să aibă un grad de reprezentare mai redus decât al bărbaţilor. În România însă, media femeilor implicate în management este de 41%, peste cea înregistrată la nivel european; în alte şapte ţări reprezentarea doamnelor în managent este mai ridicată, conform informaţiilor de la Eurostat.
În plus, femeile manager din ţările membre ale UE, câştigă cu 23,4% mai puţin decât bărbaţii; altfel spus, doamnele câştigă 77 de euro cenţi în vreme ce domnii câştigă un euro. La acest capitol, România bifează un record, femeile manager de pe plan local fiind plătite cu doar 5% mai puţin decât bărbaţii, aceasta fiind cea mai bună situaţie din toate ţările membre ale UE, mai arată Eurostat. Cele mai mari diferenţe ale salariilor între femei şi bărbaţi sunt înregistrate în Ungaria (diferenţă de 33,7%), Italia (diferenţă de 33,5%) şi Germania (diferenţă de 26,8%).
Şi chiar dacă pe plan local istoria capitalismului nu este la fel de îndelungată ca în alte ţări, româncele sunt tot mai preocupate de afaceri, arată statisticile din ultimii opt ani, care indică o tendinţă crescătoare privind implicarea în afaceri a femeilor din România. Astfel, dacă în anul 2008 s-au înregistrat aproximativ 38.000 de companii care aveau cel puţin o femeie asociat sau administrator, în anul 2016 numărul acestora a depăşit 48.000, ceea ce reprezintă 31,6% din cele 152.000 de firme nou înregistrate în România in anul 2016, potrivit unui studiu al Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. „Cele mai multe afaceri existente în România funcţionează în domeniul comerţului cu amănuntul al diferitelor produse alimentare. Există aproximativ 99.000 de astfel de companii şi cele mai multe dintre aceste companii, 62%, au cel puţin o femeie în acţionariat sau management, ceea ce arată cât de importantă este componenta feminină în afacerile din România”, spune directorul general al Creditinfo România, Aurimas Kacinskas.
Deşi antreprenoriatul feminin este adesea generat de necesitate şi curaj, condiţiile de susţinere puternice – precum accesul la serviciile financiare şi uşurinţa de a face business – constituie premise ale succesului pentru afacerile deţinute de femei, conform rezultatelor primului raport Index of Women Entrepreneurs, publicat de MasterCard.
Aceste condiţii de susţinere sunt fundamentale în depăşirea celor două obstacole principale care descurajează majoritatea femeilor să devină antreprenoare: mai puţine oportunităţi pentru avansarea acestora şi prejudecăţile culturale. Între cele mai bune condiţii care sprijină femeile deţinătoare de afaceri, îndeplinite în ţările situate în fruntea clasamentului, se numără comunităţile puternice de afaceri, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, guvernarea bună şi uşurinţa de a face business.
Compania Regenepure a prezentat un studiu legat de căderea părului la bărbaţi şi metode de tratare; în document, compania analizează şi impactul psihologic al fenomenului.
Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).
În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.
La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.
Guvernul islandez le cere companiilor să dovedească că angajaţii de pe aceeaşi poziţie primesc acelaşi salariu. Ţara nordică devine prima care obligă companiile private sau de stat care să facă acest lucru. Noua lege le cere companiilor cu peste 25 de angajaţi să obţină un certficat prin care se demonstrează că toţi angajaţii sunt plătiţi egal “indiferent de sex, etnie, sexualitate sau naţionalitate”.
,,Drepturile omului includ noţiunea de egalitate. Trebuie să ne asigurăm că femeile şi bărbaţii se bucură de oportunităţi egale la locul de muncă. Este responsabilitatea noastră să luăm toate măsurile necesare pentru a realiza acest lucru”, a declarat ministrul pentru Egalitate şi Afaceri Sociale, Thorsteinn Viglundsson
Islanda, o ţară cu o populaţie de aproximativ 330.000 de locuitori, vrea să elimine diferenţele salariale determinate de gen până în 2022.
Forumul Economic Mondial a clasat Islanda pe primul loc în topul ţărilor unde inegalitatea de gen este cel mai puţin răspândită. Cu toate acestea, femeile islandeze încă sunt plătite cu până la 18 dolari mai puţin decât bărbaţii.
Guvernul islandez le cere companiilor să dovedească că angajaţii de pe aceeaşi poziţie primesc acelaşi salariu. Ţara nordică devine prima care obligă companiile private sau de stat care să facă acest lucru. Noua lege le cere companiilor cu peste 25 de angajaţi să obţină un certficat prin care se demonstrează că toţi angajaţii sunt plătiţi egal “indiferent de sex, etnie, sexualitate sau naţionalitate”.
,,Drepturile omului includ noţiunea de egalitate. Trebuie să ne asigurăm că femeile şi bărbaţii se bucură de oportunităţi egale la locul de muncă. Este responsabilitatea noastră să luăm toate măsurile necesare pentru a realiza acest lucru”, a declarat ministrul pentru Egalitate şi Afaceri Sociale, Thorsteinn Viglundsson
Islanda, o ţară cu o populaţie de aproximativ 330.000 de locuitori, vrea să elimine diferenţele salariale determinate de gen până în 2022.
Forumul Economic Mondial a clasat Islanda pe primul loc în topul ţărilor unde inegalitatea de gen este cel mai puţin răspândită. Cu toate acestea, femeile islandeze încă sunt plătite cu până la 18 dolari mai puţin decât bărbaţii.