BusinessMagazin

Tag: banci

  • Întrebarea care ţine o ţară întreagă în şah: Este Javier Milei, libertarianul care a declarat război băncilor şi vrea să revitalizeze economia printr-o „terapie de şoc”, un nebun care va aduce dezastrul pentru Argentina sau un maestru al pragmatismului care va salva naţiunea de la haosul economic ?

    Lilia Lemoine, fostă specialistă în IT şi pasionată de cosplay,  construia nu de mult machete ale băncii centrale argentiniene pentru ca Javier Milei să le distrugă într-un act artistic, în faţa a zeci de oameni pregătiţi să asculte discursurile şi ideile radicale ale celui ce avea să devină preşedintele Argentinei, scrie Financial Times.

     „Obişnuiam să glumesc spunând că făceam magie voodoo asupra băncii centrale pentru a o închide. De aceea am făcut-o cât mai realistă posibil”, a declarat Lemoine.

    Acum, zilele lor de a distruge machete ale băncii centrale în mijlocul discuţiilor s-a termiant. Lemoine se află în congresul argentinian în calitate de deputat nou ales pentru partidul lui Milei, iar Milei însuşi a devenit preşedinte în urmă cu o săptămână, într-o perioadă de criză economică profundă.

    Novicele politic în vârstă de 53 de ani – ale cărui personaje anterioare au inclus un iubitor fanatic de câini, ultra-libertarian, intelectual nonconformist şi jucător de fotbal – a suferit o schimbare dramatică de imagine de la campanie, îmbrăcându-se sobru şi vorbind în termeni serioşi, de om de stat, conform poziţiei recent câştigate.

    În urma victoriei sale electorale improbabile asupra mişcării peroniste care a condus mult timp Argentina, guvernul lui Milei a dezvăluit marţi un plan economic generalist de reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe pentru a echilibra bugetul.

    O promisiune anterioară de a adopta dolarul american ca monedă naţională a fost abandonată şi nu s-a făcut nicio menţiune despre ideile cele mai radicale susţinute de Milei în timpul campaniei, cum ar fi legalizarea vânzării de organe umane sau tăierea legăturilor cu Brazilia şi China, cei mai mari parteneri comerciali ai Argentinei.

    Luis Caputo, actualul ministru al economiei numit de Milei şi fost trader pe Wall Street, a anunţat săptămâna aceasta că devalorizează peso-ul cu 54%. În loc să dea foc la banca centrală, Caputo a numit un fost coleg de la banca de investiţii.

    Administraţia Biden, care s-a agitat din cauza apropierii guvernului peronist anterior de chinezi, şi-a exprimat disponibilitatea de a lucra cu Milei. Oficialii au ales să ignore admiraţia acestuia pentru fostul preşedinte Donald Trump şi i-au oferit ajutor în încercarea de a obţine un nou pachet de sprijin financiar din partea Fondului Monetar Internaţional.

    Argentina datorează deja 43 de miliarde de dolari FMI, iar noul guvern a moştenit visteria goală, o inflaţie de peste 150 de procente pe an şi o recesiune iminentă.

    În timpul recentei vizite a lui Milei în SUA, democraţii au organizat chiar şi o întâlnire cu fostul preşedinte american Bill Clinton, care a ascultat planurile argentinianului şi a rămas impresionat.

    Cu toate acestea, Milei nu a renunţat complet la personalitatea sa neconvenţională. La inaugurarea sa, pe lista eclectică de invitaţi de onoare s-au aflat regele Felipe al VI-lea al Spaniei, Viktor Orbán al Ungariei, preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy şi fostul lider brazilian Jair Bolsonaro.

    Sora sa, Karina, care a fost mult timp cea mai apropiată consilieră a lui Milei, a fost alături de el în timp ce au fost conduşi la palatul prezidenţial într-o maşină decapotabilă. Într-una dintre primele sale decizii executive, el a anulat un decret care interzicea numirile bazate pe nepotism şi a instalat-o ca şef de cabinet.

    De-a lungul drumului, cei doi au oprit coloana de maşini pentru a saluta un golden retriever. Dragostea lui Milei pentru câini este unul dintre multele interese pe care le-a dus la extrem: a pus să i se facă propriul baston prezidenţial pentru inaugurare, cu capetele celor cinci iubiţi mastiff englezi ai săi – animalul său de companie original Conan, plus patru câini clonaţi de la el şi numiţi după economişti libertarieni – în relief pe el.

    Înainte de preluarea mandatului, Milei, care a fost educat în religia catolică, a călătorit la New York pentru a se ruga la mormântul lui Menachem Mendel Schneerson, un renumit rabin ortodox considerat de unii adepţi drept Mesia.

    „Făcuse o rugăciune acolo înainte de alegeri şi, după ce a câştigat, a simţit că trebuie să se întoarcă în calitate de preşedinte ales pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu”, a declarat o persoană familiarizată cu această călătorie.

    Obişnuiţi cu crizele constante, argentinienii se întreabă acum dacă noua personalitate sobră a lui Milei este aici pe termen lung şi ce urmează: schimbarea economică profundă pentru care mulţi au votat sau un nou dezastru?

    Alfredo Serrano, şeful grupului de reflecţie de stânga Celag, a declarat că Argentina ar putea deveni o societate mult mai inegală sub conducerea lui Milei, asemănătoare cu cea din Peru sau Columbia, cu milioane de oameni care trăiesc la limită în condiţiile în care standardele de viaţă se înrăutăţesc, sau argentinienii ar putea pur şi simplu să-şi piardă răbdarea cu noul lor lider excentric.

    „În acest caz, Milei are o mare problemă. Sprijinul său este foarte efemer şi foarte volatil. Alegătorii au pus un pariu pe el, dar acest pariu are o dată de expirare”, a spus Serrano.

    Într-o ţară cu lideri de talie mare, mulţi dintre ei împrumutându-şi numele unor mişcări politice – Peronismo, Menemismo, Kirchnerismo – va genera noul preşedinte un nou tip de mişcare, poate denumită Mileismo?

    „Pentru mulţi dintre noi, s-a întâmplat cel mai bun lucru posibil, l-a lăsat în urmă pe nebunul din campanie, dar a păstrat ideile liberale.Dar pentru ca acest lucru să funcţioneze, el trebuie să arate nişte rezultate – o îmbunătăţire a economiei – în termen de şase luni. Dacă nu o face, va fi haos” a declarat un senior executiv bancar din Buenos Aires.

     

     

     

  • Cum a fost anul 2023, ce previziuni am făcut şi ce s-a adeverit: Dobânzile s-au stabilizat, inflaţia s-a redus mai mult, dar economia a scăzut mai mult decât aşteptările. Creşterea fiscalitaţii nu a fost prevăzută, iar mediul de business este revoltat. Piaţa de IT s-a mai răcit, iar vânzarea a trei bănci a fost o surpriză.

    Ca la fiecare final de an trebuie să tragem linie şi să vedem cum a fost, cel puţin din punct de vedere economic şi al businessului şi să vedem ce am previzionat la începutul anului şi ce s-a realizat.

    2023 ar fi putut să fie un an bun din punct de vedere economic dacă nu am fi avut problema bugetară, o creştere a deficitului cu 40 de miliarde de lei sau cât va ieşi în final peste deficitul bugetar asumat de 64 miliarde de lei, a dat peste cap pe toată lumea. Derapajul bugetar a dus la începutul creşterii fiscalităţii şi apariţia unor taxe noi – 1% pe cifra de afaceri a marilor companii şi 2% taxă pe activele bancare – o creştere a fiscalităţii care a dus la tensionarea mediului de afaceri, care înseamnă începutul declanşării unui conflict deschis între organizaţiile patronale şi guvern.

    Confruntate cu creşterea fiscalitaţii, cu creşterea dobânzilor, cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, firmele româneşti şi multinaţionalele au început să dea câţiva paşi înapoi, au redus investiţiile, au pus proiectele pe hold, au redus angajările, au început să ţină de bani, mai ales că statul îşi plăteşte facturile din ce în ce mai greu.

    Toate aceste lucruri s-au văzut în scăderea creşterii economice, care a adus şi reducerea veniturilor statului. De la o creştere economică de 4,7% în 2022, economia a scăzut după trei trimestre din 2023 la numai 1,4%, chiar şi sub cele mai pesimiste previziuni.

    Degeaba a scăzut inflaţia la jumătate în acest an, 6,7% faţă de 16% anul trecut. Scăderea puterii de cumpărare s-a văzut mult mai mult în acest an, consumul ajungând la numai o creştere de 2%.

    Dacă guvernul Ciucă/Ciolacu nu ar fi împins investiţiile publice în infrastructură, probabil că nu am fi avut deloc creştere economică în acest an.

    Industria României a scăzut fiind dependentă de Germania şi de celelalte ţări europene, care la rândul lor sunt dependente de China, care nu a stat deloc bine din punct de vedere economic în acest an.

    Statele Unite au reuşit să îşi reducă inflaţia prin creşterea dobânzilor la cel mai înalt nivel – peste 5% – dar fără a afecta economia americană, care nu a intrat în recesiune.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre Europa care cochetează acum cu recesiunea. Creştere dobânzilor la euro la 4% pentru reducerea inflaţiei începe să se vadă negativ în a doua economie a lumii – Uniunea Europeană.

    Deşi pare un paradox, din punct de vedere statistic, România va consemna în 2023 un nou record economic, adică PIB-ul va atinge un nou maxim istoric de 320 de miliarde de euro. Cum am ajuns aici, când lumea crede că suntem într-o criză economică: în valoare nominală PIB-ul creşte, susţinut şi de inflaţie, iar dacă raportăm acest PIB – de 1.583 miliarde lei – la cursul valutar leu/euro care a rămas stabil, rezultă în euro un PIB mai mare – 320 de miliarde de euro, faţă de 280 de miliarde in 2022.

    Din punct de vedere politic, coaliţia PSD-PNL, cu rocada de prim-miniştri Ciucă-Ciolacu, a rezistat şi a adus o relativă stabilitate politică, ceea ce în contextul continuării războiului din Ucraina a ferit România de mari probleme politice şi de securitate.

    În sectorul bancar românesc nu au fost probleme – taxa bancară de 2% poate fi absorbită de bănci. În schimb, ne-am trezit cu 3 tranzacţii bancare, dintre care 2 nu prea au fost aşteptate. Vânzarea OTP şi vânzarea Alpha Bank (la Unicredit) au fost tranzacţiile surpriză din 2023. A treia tranzacţie – vânzarea First Bank – nu a fost o surpriză pentru că banca era la vânzare, surpriza venind însa din partea cumparătorului, grupul intalian Intesa, care mai degrabă era pe picior de plecare din România şi nu un cumpărător de alte bănci. Dar se pare ca italienii şi-au schimbat strategia faţa de România, cel puţin la nivelul băncilor.

    În business, vânzarea reţelei Profi, către grupul olandez din spatele Mega Image, a fost cea mai mare tranzacţie pe piaţa de fuziuni şi achiziţii.

    Listarea Hidroelectrica la Bursă, aşteptată cu sufletul la gură, s-a realizat, suma strânsă de Fondul Proprietatea, care si-a vândut acţiunile, depăşind aşteptările, aproape 2 miliarde de euro.

    Ca să vedem ce am prognozat la începutul anului şi ce s-a realizat, m-am intors la articolul scris în 8 ianuarie 2023 – Ce va fi în 2023: dobânzile se stabilizează şi vor începe să scadă, băncile vor fi destul de reticente cu acordarea de credite noi, piaţa imobiliară rămâne blocată pentru că cererea de credite scade, problema lui Isărescu va fi să nu scadă cursul valutar, nu să crească, adie vânt rece în IT şi atenţie la dosarul Roşia Montană

     

    1. Economia – S-ar putea să meargă mai bine decât prognozele de acum, de 2%. – Din păcate economia a mers mai prost decât previziunile.

    2. Inflaţia va scădea de la 16% vom ajunge la 10-11%. – Inflaţia a scăzut, dar mai mult decât estimările, finalul acestui an va consemna o inflaţie de 6-7%. Este adevărat că şi guvernul Ciolacu a forţat retailerii şi producătorii să tină preţurile în frâu.

    3. Dobânzile la lei s-au stabilizat şi vor scădea. – Asa s-a întâmplat. ROBOR-ul a scăzut la 6,2%, IRCC-ul nu a crescut peste 6%, iar BNR, după creşterea de la începutul anului a dobânzii de referinţă la 7%, nu a mai operar nicio altă modificare.

    4. Cursul leu/euro va rămâne stabil. – Cursul valutar a rămas stabil, creşterea fiind de numai 0,5%. BNR s-a luptat să nu scadă cursul leu/euro la ce intrări de valută au fost, în special din parte investitoriilor străini de portofoliu, care au cumpărat titluri de stat româneşti, care oferă în continuare o dobândă mare. Pentru a finanţa deficitul bugetar în creştere Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari la vânzarea titlurilor de stat.

    5. Băncile vor avea un an dificil. – Nu ştiu dacă băncile au avut un an dificil având în vedere că vor raporta un profit istoric, ci mai degrabă complicat prin reducerea cererii de credite – nu au mai avut alternativa acordării de credite în euro ca în 2022, pentru că şi aici creditele au crescut companiile încep să aiba dificultăţi în încasarea facturilor, mai ales cele care au contracte cu statul, consumul a scăzut, ceea ce impactează finanţele multor companii, în special cele românesti. A mai venit şi taxa bancară.

    6. Companiile româneşti mici şi mijlocii vor avea o viaţă grea. – Au o viaţă din ce în ce mai grea pentru că economia scade, toata lumea îşi protejează banii, finanţarea bancară este scumpă, plus că nu se gasesc alte surse de finanţare.

    7. Preturile la energie – gaze şi energie electrică – se vor stabiliza, dar în sus – Aşa s-a întâmplat, dar acest lucru nu încălzeşte foarte mult economia şi firmele . Guvernul a plafonat preţurile la energie şi gaze, dar factura de câteva miliarde de euro se regăseşte în deficitul bugetar şi într-un final în creşterea fiscalităţii.

    8. Proiectul de gaze din Marea Neagra se îndreaptă către un conflict între statul român şi OMV. Nu s-a întâmplat acest lucru, ci dimpotrivă proiectul din Marea Neagră, care implică investiţii de peste 4 miliarde de euro pe care trebuie să le realizeze Petrom şi Romgaz, a primit undă verde. Celălalt proiect de gaze din Marea Neagra- Black Sea Oil &Gas nu şi-a găsit un alt cumpărător aşa că fondul de investiţii Carlyle a rămas în proiect.

    9. Piaţa muncii şi a salariilor va continua să fie tensionată. – Este tensionată, dar pare că s-a mai răcit. Companiile nu forţează noi angajări pentru că economia scade, ceea ce a dus şi la încetinirea creşterii salariilor.

    10. Piaţa de IT începe să simtă puţin restructurările care vin din America. – Această previziune s-a adeverit şi, mai mult decât atât, scoaterea facilităţii fiscale din IT a adus o presiune suplimentară pe aceasta piaţă. Salariile în IT nu au mai crescut ca în anii precedenţi, companiile au făcut şi mai puţine angajări, proiectele s-au redus şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă la anul. Pentru că PNNR-ul nu s-a deblocat, celebrul proces de digitalizare al administraţiei şi al mediului de business este în stand-by.

    11. Piaţa imobliară va rămâne în continuare blocată. – Este blocată, tranzacţile au scăzut cu o treime, dar preţurile nu scad, dar nici nu cresc. Blocajul autorizaţiilor din Bucureşti se menţine în continuare.

    12. E-commerce-ul şi piaţa de logistică încep să îşi tempereze creşterea – Această previziune s-a adeverit, e-commerce-ul are o creştere mult mai redusă, chiar şi decât aşteptările de numai o cifră 4-5%, iar acest lucru afectează şi piaţa de logistică.

    13. Bursa – a avut un an foarte bun, indicele bursier BET a crescut cu aproape 30%, principalele acţiuni şi-au revenit după scăderea din 2022.

    14. Listarea Hidroelectrica la Bursă – S-a întâmplat şi a fost un succes foarte mare, peste aşteptări, punând România şi Bursa de la Bucureşti în fruntea pieţelor anului 2023. Listarea Hidroelectrica cu succes la Bursă a atras noi nume de investitori, atât din străinătate, cât şi din zona de retail.

    15. Piaţa de fuziuni şi achiziţii va rămâne destul de blocată – Nu prea s-a întâmplat, au fost câteva tranzacţii mari, începand cu preluarea Profi de către Ahold/Mega Image – o tranzacţie de 1,3 miliarde de euro, o realizare foarte bună pentru România.

    16. Dosarul Roşia Montana. – Dacă nu se va anunţa verdictul procesului de la Washington în următoarele două săptămâni, unde în joc sunt depăgubiri care pot varia de la 1 mliard de dolari la 4 miliade de dolari, sigur anul viitor vom vedea rezultatele acestui proces. Dacă România va pierde va fi un scandal foarte mare.

     

    Pentru previziunile anului 2024 ne vedem în primele săptămâni din ianuarie.

     

  • Băncile încep să se agite: După ce valoarea Twitter s-a prăbuşit drastic de la achiziţie, Elon Musk încearcă să îşi liniştească creditorii că nu vor pierde niciun ban. În numai un an, valoarea contractelor de publicitate cu Twitter – principala linie de venit – a scăzut cu 45%

    Elon Musk a încercat să-şi liniştească creditorii cu privire la preluarea Twitter după ce, în numai un an, valoarea contractelor de publicitate cu celebra platformă social media au scăzut cu 45%, potrivit a cinci persoane implicate în discuţiile oficiale, scrie Financial Times.

    Garanţiile verbale au fost oferite de Musk băncilor ca o modalitate de a-i linişti pe creditori, în condiţiile în care valoarea site-ului de socializare, redenumit acum X, a scăzut brusc după ce achiziţia a fost finalizată anul trecut.

    În pofida asigurărilor, cele şapte bănci care i-au împrumutat bani miliardarului pentru achiziţia sa – Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale – se confruntă cu o serie îngrijorătoare de incertitudini generate de afacerea Twitter.

    Sursele nu au precizat când au fost oferite asigurările în cauză, deşi una dintre ele a precizat că Musk le-ar fi făcut în mai multe rânduri. Dar comportamentul miliardarului, ilustrat atât prin încercarea de a se retrage din preluare platformei în 2022, cât şi mai recent, prin înstrăinarea agenţilor de publicitate, a întunecat substanţial perspectivele băncilor referitoare la vinderea datoriilor.

    Marile fonduri speculative şi investitorii de credit de pe Wall Street au purtat o serie de discuţii cu băncile la sfârşitul anului trecut, oferindu-se să cumpere partea cea mai importantă a datoriei la aproximativ 65 de cenţi pe dolar. Însă, în interviuri recente acordate Financial Times, mai multe voci de pe WS au declarat că nu există un preţ la care ar cumpăra obligaţiunile şi împrumuturile, având în vedere că nu pot evalua dacă Linda Yaccarino, directorul executiv al X, ar putea redresa afacerea.

    Vânzarea obligaţiunilor şi împrumuturilor în valoare de 12,5 miliarde de dolari sub 60 de cenţi pe dolar – un preţ pe care mulţi investitori consideră că băncile ar fi norocoase să îl obţină pe piaţa actuală – ar implica pierderi înainte de a contabiliza plăţile de dobânzi ale X de aproximativ 4 miliarde de dolari, deprecieri care nu au fost încă raportate public de către sindicatul de creditori, potrivit calculelor FT. 

    Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale au refuzat să comenteze în urma solicitărilor FT. Un purtător de cuvânt al X a refuzat să comenteze, de asemenea. 

    Potrivit persoanelor implicate în tranzacţie, garanţiile lui Musk nu au fost bazate pe niciun contract formal, ele fiind interpretate ca un soi de laudă de sine.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 1,5 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,37% şi 6,08% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 1,5 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,37% şi 6,08% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2033 şi au împrumutat de la bănci suma de 853 milioane lei, peste valoarea programată de 400 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,37%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,43 miliarde lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 503 milioane lei şi 250 milioane lei în contul clientilor, iar 100 milioane lei au fost oferte necompetitive.

    Rata cuponului a fost de 7,20%.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligatiuni  scadentă în 2026  şi a împrumutat de la bănci suma de 638  milioane lei, la o dobândă anuală de 6,08%.

    Volumul total al cererii a fost de 1,56 milairde lei, din care ofertele competitive au însumat 28 milioane lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 610 milioane lei.

     

  • BNR a calculat un impact anual de peste 1 mld. lei în urma aplicării taxei suplimentare de 2% din cifra de afaceri la nivelul sistemului bancar românesc

    Băncile comerciale din România ar urma să plătească începând din anul 2024 peste 1 mld. lei pe an în contul taxei suplimentare de 2% din cifra de afaceri, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale, după cum reiese din calculele BNR.

    Calculele băncii centrale au luat în considerare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

    Profitul la nivelul întregului sistem bancar a urcat după primele nouă luni din 2023 la un nivel record de 10,4 mld. lei, cât câştigul din întregul an 2022, în contextul majorării dobânzilor odată cu creşterea inflaţiei.

    “Simularea efectelor proiectului de taxare suplimentară a băncilor relevă (conform situaţiilor financiare actuale) un impact anual al taxei suplimentare la nivelul întregului sector bancar românesc de 1,1 mld. lei (la o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023, respectiv o cotă de taxare de 2%), reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale instituţiilor de credit persoane juridice române”, arată BNR în Raportul asupra stabilităţii financiare.

    Odată cu majorarea accelerată a ratelor de dobândă în UE, profitabilitatea bancară s-a îmbunătăţit semnificativ în statele UE, conducând la apariţia unor noi iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania şi, mai recent, Slovenia. Iniţiativele menţionate au caracter excepţional şi sunt limitate în timp.

    Însă, autorităţile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale o taxă bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferenţiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susţine BNR.

    Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

    “Deşi impactul anual în fondurile proprii al măsurii impuse în România este unul comparabil, caracterul permanent al taxei autohtone o face mai împovărătoare, având în vedere perspectivele incerte cu privire la capacitatea unor bănci de a obţine profit şi în viitor. În plus, aplicabilitatea taxei bancare suplimentare vizează şi băncile cu pierderi, care deţin 0,4% din activele bancare. Cu toate că profitabilitatea înregistrată în ultimii ani face ca taxarea suplimentară a băncilor din România să poată fi în general absorbită fără a genera dificultăţi financiare, există o serie de elemente şi consecinţe ale acestei taxări, din perspectiva stabilităţii financiare. Impredictibilitatea fiscală ar urma să crească, situaţie întâlnită frecvent în ultimul deceniu în relaţie cu sectorul bancar, cu posibile implicaţii negative asupra costului şi volumului intermedierii financiare (cel mai redus din cadrul UE).”

    Este de menţionat că, spre deosebire de alte state din cadrul UE, suprataxarea băncilor din România nu este justificată din perspectiva unor cheltuieli publice pentru susţinerea sectorului bancar, asigurarea unui nivel adecvat al capitalului provenind exclusiv din surse private. În plus, reformele aduse cadrului de reglementare (exemplu: cerinţele MREL şi cerinţele adiţionale care vor rezulta în urma implementării uniforme la nivel european a ultimelor modificări aduse cadrului Basel III) vor necesita capital şi eforturi suplimentare în anii următori din partea băncilor, iar taxarea ar putea afecta eficienţa implementării acestora, mai susţine BNR.

    Un aspect pozitiv este faptul că profitul ridicat al sectorului bancar românesc a fost în general reinvestit în anii anteriori, cu efecte benefice asupra stabilităţii sectorului bancar şi întăririi capacităţii acestuia de a susţine creditarea economiei reale, respectiv reînnoirea unei părţi a datoriei statului român, în viziunea băncii centrale.

    “Caracterul permanent al taxării este în disonanţă cu alte iniţiative similare europene, care intenţionează implementarea taxei pe o perioadă limitată de timp şi cu un scop punctual. Totodată, o eventuală taxare suplimentară a băncilor din România pe termen mediu ar trebui corelată cu capacitatea acestora de a obţine profit”.

  • Franţa vrea mai puţine reguli pentru bănci: Liderii de la Paris cer Uniunii Europene să nu mai tragă la răspundere băncile pentru ce fac clienţii lor

    Franţa face presiuni pentru ca băncile să nu fie trase la răspundere pentru nerespectarea normelor de muncă şi de mediu ale clienţilor lor, în contextul în care au început discuţiile privind noile norme UE în materie de diligenţă, potrivit Financial Times.

    Negociatorii guvernelor din blocul comunitar, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor încerca să ajungă miercuri la un acord asupra textului, iar Parisul va solicita ca băncile să fie scutite, cel puţin temporar, de noile norme de diligenţă sau ca acestea să fie modificate.

    Franţa, ţara care găzduieşte unul dintre cele mai mari sectoare bancare din blocul comunitar, a susţinut că o aplicare mai largă a normelor, care să includă şi clienţii finali ai băncilor, ar împiedica creditarea, deşi unii legislatori europeni nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Instituţiile financiare ar putea fi scutite, parţial sau total, de noile norme în timpul unei perioade de introducere treptată, au declarat mai multe persoane apropiate discuţiilor.

    Obligaţia impusă companiilor de a raporta, dar şi de a preveni abuzurile în materie de guvernanţă socială şi de mediu în lanţurile lor de aprovizionare ar putea afecta peste 13.000 de întreprinderi din UE, în funcţie de rezultatul negocierilor.

    În conformitate cu aceste norme, grupurile societăţii civile ar putea acţiona în instanţă întreprinderile pentru prejudiciile cauzate de impactul lanţurilor lor de aprovizionare. O discuţie controversată are în vedere necesitatea întreprinderilor de a elabora şi îndeplini o serie precisă de planuri care să asigure tranziţia climatică.

    Parisul a argumentat că, în forma sa actuală, textul ar face ca băncile să fie responsabile atât pentru clienţii lor, cât şi pentru furnizori, spre deosebire de companii, care sunt responsabile doar pentru furnizori.

    „Ceea ce noi cerem este o aplicare egala a aceloraşi reguli atât pentru companii, cât şi pentru bănci”, a declarat unul dintre oficiali. Un al doilea oficial a insistat asupra faptului că Franţa nu urmăreşte o derogare pentru bănci, ci doar o „aplicare egală a regulilor”.

    Deputaţii din Parlamentul UE, care trebuie să aprobe textul final, au cerut includerea instituţiilor financiare, având în vedere impactul acestora asupra deciziilor de investiţii ale întreprinderilor şi capacitatea lor de a influenţa comportamentul companiilor prin intermediul normelor de creditare.

    „De ce vrem ca noile măsuri să fie aplicate şi în rândul serviciilor financiare? Pentru că avem nevoie de ele pentru a impune obligaţia de diligenţă în cazul operatorilor din economia reală, deoarece acestea creează impactul asupra drepturilor omului pe teren”, a declarat René Repasi, un deputat socialist german.

    Italia, Spania şi Republica Cehă se numără printre ţările care susţin poziţia Franţei, au declarat trei persoane familiare cu discuţiile, în timp ce poziţia Germaniei este mai puţin clară, iar alte câteva state membre nu sunt de acord.

  • Sondaj BEI: Cererea de credite a rămas puternică în România în aprilie-septembrie, în special din partea companiilor, în schimb condiţiile creditare s-au înăsprit, iar profitabilitatea sistemului a început să se deterioreze

    Cererea de credite a rămas puternică în România în perioada aprilie-septembrie, în special din partea companiilor, în schimb condiţiile creditare s-au înăsprit, iar rentabilitatea sistemului a început să se deterioreze, în linie cu tendinţa regională, sunt câteva dintre concluziile unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investitii (BEI) privind activitatea de creditare a băncilor din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

    Majoritatea băncilor incluse în sondaj (57%) au declarat că percep sistemul bancar românesc ca având un potenţial ridicat – pe locul trei în regiune. De asemenea, majoritatea sunt multumite de pozitia lor pe piata locală.

    ” Potenţialul pietei bancare din României este unul dintre cele mai mari din regiune, dar a scăzut uşor faţă de sondajul anterior, când două treimi dintre băncile-mamă îl considerau ridicat. Ponderea băncilor care au declarat că au o poziţionare satisfăcătoare pe piaţă a scăzut la 57%, de la 67% la ultimul sondaj. Rentabilitatea sucursale locale în comparaţie cu cea a grupului s-a deteriorat de asemenea. Pentru majoritatea grupurilor bancare, operaţiunile din România au fost mai puţin profitabile în comparaţie cu cele ale grupului, în timp ce în sondajul anterior 75% au spus că piata locală este mai profitabilă”, se arată în sondaj.

    Cererea de credite a continuat să se îmbunătătească în ultimele şase luni, sustinută mai ales de sectorul corporate. În acelaşi timp, cererea pentru credite ipotecare a rămas constată. Majoritatea băncilor mizează pe creşterea creditării în perioada următoare în România.

    În ceea ce priveşte oferta de credite, conditiile au continuat să se înăsprească în ultimele şase luni în toate domeniile, urmând tiparele observate în întreaga Europă Centrală, de Est şi de Sud-Est. Băncile din România se aşteaptă ca oferta de credite să rămână neschimbată în următoarele şase luni.

    Accesul la finanţare a continuat să se îmbunătăţească, după ce trecuse printr-o perioadă de deteriorare în prima jumătate a anului 2022. Potrivit sondajului BEI, băncile locale se aşteaptă la o îmbunătătire a  condiţiilor de finanţare în următoarele şase luni.

    La nivel regional, sondajul evidentiază continuarea tendinţei de restrângere a ofertei de credite, dar deficitul mare dintre cerere şi ofertă din ultimii ani (când cererea a fost rezilientă, dar oferta s-a restrâns) se va diminua.

    Cererea de credite din partea clienţilor băncilor a rămas rezilientă şi se aşteaptă o uşoară îmbunătăţire a acesteia. Investiţiile fixe şi comerţul cu amănuntul, în special piaţa imobiliară de locuinţe, au contribuit negativ, dar se aşteaptă ca investiţiile fixe să se reia în perioada următoare. În ciuda previziunilor negative anterioare, calitatea creditelor s-a îmbunătăţit în ultimele şase luni.â Cu toate acestea, dată fiind perspectiva economică mai slabă şi ratele de dobânzi mai ridicate, băncile se aşteaptă din nou la o majorare a împrumuturilor neperformante în următoarele şase luni.

    Cu toate acestea, un număr tot mai mare de bănci îşi exprimă intenţia de a-şi extinde selectiv operaţiunile în regiune (50%, în creştere de la 45% la sondajul precedent şi de la 30% la sondajul dinainte) sau de a-şi menţine nivelul operaţiunilor. Cele mai multe filiale regionale au o rentabilitate mai mare decât întregul grup în ceea ce priveşte randamentul activelor şi randamentul capitalurilor proprii, în special în Republica Cehă, Kosovo şi Macedonia de Nord.

    Totuşi viziunea acestora referitoare la rentabilitate s-a deteriorat semnificativ faţă de ultimul sondaj, peste 50 % dintre bănci semnalând acum o rentabilitate mai mică în diferite ţări (Albania, Croaţia, Ungaria, Polonia şi România) faţă de operaţiunile la nivel de grup.

    „Concluziile sondajului indică faptul că restrângerea ofertei de credit, începută în 2022 din cauza războiului din Ucraina, a inflaţiei, a ratelor mai ridicate şi a încetinirii economice, este încă în desfăşurare. Toate segmentele sectorului de afaceri au fost afectate de oferta mai restrânsă, în special întreprinderile mici şi mijlocii. Aici intervine BEI Global, care va continua să ofere finanţare în condiţii favorabile prin intermediarii noştri financiari întreprinderilor mici din regiune, pentru a le ajuta să-şi depăşească dificultăţile financiare, să decarbonizeze, să se extindă şi să creeze locuri de muncă. ” , a declarat Vicepreşedintele BEI Kyriacos Kakouris.

    La sondaj au participat 12 grupuri bancare internationale care operează în regiune şi 70 de subsdiare şi bănci locale.

     

     


     

  • Când un mare investitor din Arabia Saudită a refuzat să ajute Credit Suisse, banca elveţiană s-a prăbuşit. Acum un alt investitor arab, din Qatar, se retrage din acţionariatul Barclays, o bancă britanică cu probleme

    În marea criză financiară, Barclays, una dintre cele mai mari instituţii bancare britanice, a reuşit să evite bailoutul doar cu ajutorul unor investiţii de 12 miliarde de lire sterline din Qatar venite printr-o schemă bănuită a fi frauduloasă. Acum, banca are din nou dificultăţi mari, fiind presată să se restructureze şi să-şi eficientizeze operaţiunile, iar investitorii qatarezi se retrag, agravând problemele. Părăsesc ei o corabie care stă să se scufunde?

    Acţiunile Barclays se scufundă, cu sigu­ran­ţă. Au pierdut peste 10% din valoare de la înce­putul anului, dar pe parcurs au înregistrat scă­deri şi mai mari. Barclays a ajuns astfel prin­tre cele mai ieftine bănci internaţionale. Acţiunile au scăzut şi ieri după ce s-a aflat că fondul su­ve­ran de investiţii al Qatarului a pornit operaţiu­nile de vânzare a aproape jumă­tate din titlurile deţinute la banca britanică. Qatar Invest­ment Authority, cu subsidiara sa Qatar Holding, este considerată un investitor de drum lung şi este al doilea acţio­nar al Barclays ca mărime, potri­vit datelor Bloomberg.

    Prin vânzarea de acţiuni în valoare de 510 milioane lire de­ma­rată zilele acestea, QIA este aş­tep­tată să-şi reducă participa­ţia de la 5,3% la 2,9%. Qatarezii fac această mutare când directorul executiv al băncii, C.S. Ven­ka­ta­krish­nan, încearcă să câştige încrederea in­ves­titorilor cu un plan de reformă strategică pe care intenţionează să-l prezinte în primăvară. Investitorii cer mai mult profit pentru acţiunile lor, iar pentru a reuşi acest lucru Barclays reduce costurile, inclusiv pe cele cu personalul.

    Prin lumea financiară se vorbeşte de redu­ceri de personal la Paris şi Hong Kong şi mai multe în India. Pe prima linie a frontului conce­dierilor din India sunt angajaţii care au contri­buit în ultimii ani la transformarea digitală a băncii. Digitalizarea permite în prezent închi­de­rea unor sucursale cu puţini clienţi, cum ar fi cea de pe High Streetul lon­donez. Şi astfel nici operaţiunile brita­ni­ce nu sunt ocolite de restructurări de per­so­nal. Un sindicat al Barclays a anun­ţat recent că banca va elimina 900 de poziţii din Marea Britanie sau 2% din totalul de acolo. Anul acesta instituţia de credit închide în total 180 de sucursale, iar anul viitor alte câteva zeci.

    Restructurări fac în Marea Britanie şi alte bănci cu renume, cum ar fi Metro Bank şi Lloyds. Metro, un creditor fără vechime şi cu strategii perturbatoare, va renunţa la 20% din angajaţi pentru a reduce cheltuielile cu 50 de mi­lioane de lire pe an. Are probleme financiare mari după ce în 2019 a fost lovită de un uriaş scandal de contabilitate care i-a decimat ma­nage­mentul şi i-a redus valoarea de piaţă. Banca are nevoie de un salvator, iar printre numele vehiculate se numără Barclays. Aceas­ta din urmă ar analiza şi posibilităţile de a cum­păra operaţiunile bancare ale Tesco, potrivit Reuters.

    Barclays n-a închis doar sucursale, ci şi con­turi, unele vechi şi active de zeci de ani. Le-a închis de-a lungul anului fără avertisment, lă­sând biserici, ONG-uri, organizaţii comuni­tare şi de binefacere şi afaceri mici de familie în cri­ză de bani şi în imposibilitatea de a mai funcţio­na. Managementul băncii nu a dat explicaţii, ci a anunţat că în unele cazuri alte conturi vor fi deschise, dar nu rapid. Barclays n-a închis însă, finanţarea pentru combustibilii fosili. Toate a­cestea au pătat imaginea şi au redus credibili­ta­tea unei bănci şi aşa împovărate cu scandaluri.

    Unul dintre cele mai mari îl are ca actor principal pe chiar acţionarul din Qatar. QIA a ajutat Barclays să strângă peste 12 miliarde de lire sterline de la investitori în 2008, în plină criză financiară globală. Banca avea nevoie urgentă de bani pentru a evita un incomod bailout prin care statul ar fi ajuns acţionar. Acţi­unea de strângere de bani a atras o investigaţie din partea autorităţilor britanice şi un proces. Cazul a avut ca obiect o presupusă asistenţă financiară oferită de bancă Qatarului printr-un împrumut de trei miliarde de dolari pentru achi­ziţionarea de acţiuni Barclays direct sau indirect, potrivit Financial Times.

    Cazul a fost închis în 2018, dar banca a fost amendată cu 50 de milioane de lire anul trecut de autorităţile britanice pentru că a ascuns fap­tul că a plătit comisioane de sute de milioane de lire anumitor investitori qatarezi pentru ca ei să contribuie cu capital nou. Documente oficiale arată că retragerea QIA din acţionariatul Barclays durează de mai mult timp.

    Instituţia qatareză şi-a redus participaţia la banca britanică cu 5% anul trecut şi cu 10% în 2021. Vânzarea de acţiuni anunţată recent este doar cel mai mare pas de până acum făcut în această direcţie.

    În timp ce băncile britanice se lovesc de probleme financiare şi se restructurează, Banca Angliei a asigurat că sistemul bancar britanic poate rezista în scenarii extreme. Guvernul vrea să dereglementeze sectorul pentru a încuraja investiţiile. Totuşi, problemele se agravează când investitorii sunt atenţi la cele mai mici vulnerabilităţi din sistemele bancare pentru a nu fi prinşi pe picior greşit, aşa cum s-a întâmplat în minicriza bancară din SUA din primăvară.

    Mai multe bănci americane au căzut atunci din lipsă de încredere şi de teamă clienţii băncilor s-au înghesuit să-şi retragă banii, provocând hemoragii mortale de capital. Criza a provocat şi căderea colosului Credit Suisse din Elveţia. Banca a fost salvată de UBS, dar din imperiul de odinioară a rămas doar numele. La prăbuşirea sa a contribuit refuzul declarat de a veni în ajutor al unui alt investitor şi acţionar din lumea arabă, Saudi National Bank din Arabia Saudită

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.

     

     

     

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.