BusinessMagazin

Tag: banca

  • Cea mai mare bancă americană este peste tot, şi nu are vreun plan să se oprească din creştere. Cum a ajutat criza depozitelor şi prăbuşirea First Republic să facă JPMorgan un mamut ”too big to fail”. Banca deţine peste 13% din depozitele americanilor şi operează 21% din toate cheltuielile cu cardurile de credit, mult peste orice alt competitor

    Mii de bănci îşi au sediul în SUA. Printre ele, JPMorgan Chase este unică. Banca a deschis sucursale în 25 de state noi, plus Washington, D.C., începând cu 2018. Cele aproape 4.800 de locaţii ale sale se află în fiecare stat din Lower 48, o realizare pe care a deblocat-o singură. A mai adăugat încă 93 la începutul acestei luni, când a cumpărat First Republic Bank, într-o vânzare incendiară susţinută de guvern.

    Acum deţine peste 13% din depozitele americane şi operează 21% din toate cheltuielile cu cardurile de credit, o cotă mai mare în fiecare dintre acestea decât orice altă bancă. Bancherii săi de investiţii aduc mai multe venituri decât toţi rivalii lor de pe Wall Street, inclusiv Goldman Sachs şi Morgan Stanley.

    Cea mai mare bancă americană este, de asemenea, o agenţie de turism pentru marii cheltuitori şi o companie media care oferă recomandări de restaurante. Unitatea sa Morgan Health încearcă să transforme sistemul de sănătate sponsorizat de angajatori. The Institute, grupul său de reflecţie din D.C., consiliază factorii de decizie guvernamentali folosind teancurile de date ale băncii privind cheltuielile, economiile şi împrumuturile clienţilor. 

    Clienţii i-au trimis 50 de miliarde de dolari în depozite noi. Angajaţii din băncile aflate în dificultate au trimis CV-uri. Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, l-a sunat pe directorul general Jamie Dimon pentru ajutor. Cu toate acestea, pentru mulţi, demonstraţia de forţă a JPMorgan a scos la iveală o slăbiciune a sistemului financiar american.

    Banca şi cei mai mari rivali ai săi au devenit atât de mari, iar raza lor de acţiune atât de extinsă, încât guvernul ar interveni aproape sigur pentru a preveni falimentul lor. Această garanţie implicită încurajează oamenii şi întreprinderile să îşi mute banii la ele în perioade de stres, creând o buclă de feedback care face ca băncile mari să devină mai mari în detrimentul celor mai mici.

    Băncile mai mici sprijină industriile şi regiunile pe care megabancile nu se pricep în mod deosebit să le deservească, a declarat Gene Ludwig, fostul şef al Oficiului Controlorului Monedei, unul dintre cei mai importanţi reglementatori ai sistemului bancar.

    “Avem o bancă de prim rang care s-a dovedit a fi bine condusă”, a spus Ludwig, care acum conduce o firmă de consultanţă în domeniul serviciilor financiare. “Dar avem nevoie de un sistem bancar diversificat”.

    JPMorgan nu a terminat expansiunea. La ziua anuală a investitorilor de luni, Dimon şi locotenenţii săi se vor grăbi să sublinieze dominaţia băncii, detaliind planurile de a se dezvolta pe pieţele şi în produsele în care nu este deja numărul 1. Principalul dintre acestea este gestionarea averii clienţilor săi, una dintre ofertele principale ale First Republic.

  • Cel mai puternic bancher din România împlineşte 10 ani la conducerea băncii pe care a adus-o pe locul 1. Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania: Este doar începutul

    Cu Omer Tetik, 50 de ani, la conducere din 13 mai 2013 încoace, Banca Transilvania (simbol bursier TLV) şi-a majorat activele bancare de cinci ori, pe fondul unor achiziţii, precum Volksbank, Bancpost, şi urcat de pe locul trei pe prima poziţie în sectorul bancar din România.

    „Simţim că acesta este doar începutul“, spune Omer Tetik, cel care în primăvara lui 2013 la doar 40 de ani devenea cel mai tânăr şef al unei mari bănci din România, atunci cu active de 30 mld. lei şi o cotă de piaţă de 8%. Astăzi banca de la Cluj are aproximativ 150 mld. lei active la nivel de grup şi o cotă de piaţă de 20%.

    La Bursa de Valori Bucureşti, acolo unde Banca Transilvania este cea mai tranzacţionată acţiune, evaluarea băncii s-a majorat în zece ani de la 2,5 mld. lei la 13,5 mld. lei, adică o creştere de 5,4 ori, cea mai rapidă ascensiune a unui emitent din prima ligă bursieră.

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la 7%, inflaţia va scădea, iar evoluţia economică merge peste aşteptări. “Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în T3/2023”

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercuri, 10 mai, a decis menţinerea retei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.

    De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

    Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    La nivel internaţional, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis recent să majoreze dobânda cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), până la 3,25%, alăturându-se astfel deciziei FED (Rezerva Federală; SUA), care a crescut dobânda de referinţă tot cu doar 0,25 pp, cele două mari bănci centrale considerând că inflaţia a intrat pe un trend descendent şi începând să fie mult mai atente şi la nivelul creşterii economice şi la evoluţia creditării.

    Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:

    “Rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ în luna martie 2023, coborând la 14,53 la sută, de la 15,52 la sută în februarie, în principal pe fondul diminuării preţului combustibililor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel considerabil (de la 16,37 la sută în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, aşa cum s-a anticipat. Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condiţiile în care ea s-a mărit sub aşteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6 la sută, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influenţele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, dar şi din scumpirea unor bunuri de consum importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1 la sută în martie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3 la sută şi 13,2 la sută în martie, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

    Noile date statistice reconfirmă creşterea peste aşteptări a activităţii economice şi în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar uşor încetinit, de 1,0 la sută, faţă de 1,2 la sută în trimestrul III,  evoluţie ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.

    Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creşterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în intervalul anterior. Potrivit noilor date, creşterea economică a fost susţinută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populaţiei, al cărui aport a fost urmat la mică distanţă de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracţionist, în condiţiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi-a înjumătăţit ritmul anual de creştere, iar cel de cont curent şi l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

    Cele mai recente date şi analize indică o încetinire modestă a creşterii economiei în trimestrele I şi II 2023, implicând o decelerare uşoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022.

    Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerţul cu amă­nuntul şi mai cu seamă serviciile prestate populaţiei şi-au prelungit creşterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producţia industrială şi-a accentuat contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunţat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Efectivul salariaţilor din economie a continuat să-şi tempereze ritmul de creştere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata şomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în luna martie, după creşterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să-şi mărească dinamica anuală deosebit de înaltă. În acelaşi timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forţă de muncă raportat de companii, dar şi o majorare a intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au încetinit mişcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilaţii – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, sub influenţa revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulenţelor din sistemul bancar.

    Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în luna aprilie la valori uşor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda naţională s-a apreciat semnificativ faţă de dolarul USD, în condiţiile în care acesta şi-a reluat tendinţa de slăbire în raport cu euro.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a temperat mai evident descreşterea în luna martie, ajungând la 10,2 la sută, de la 10,6 la sută în februarie, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoţită de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie. 

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

    Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

    Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a preţurilor la energie, dar şi influenţele aşteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

    În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est.

    Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului, precum şi seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali.

    Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 10 mai 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”.

     

     

     

     

  • BCE se apropie de final cu creşterea dobânzilor, susţine un oficial al Băncii Europene

    Potrivit lui Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor, este posibil ca Banca Centrală Europeană să se apropie de ultima etapă a ciclului său istoric de majorare a ratelor dobânzilor, raportează Bloomberg.

    Deşi creşterile costurilor de împrumut nu s-au încheiat, iar inflaţia de bază trebuie încă domolită, şeful Bundesbank a declarat miercuri că este foarte mulţumit de politica monetară a BCE.

    „Suntem aproape de a ajunge în zona politicii monetare considerată restrictivă”, a declarat acesta la postul de radio Deutschlandfunk. „Sunt încrezător că politica monetară adoptată îşi arată în întregime efectele.”

    Observaţiile lui Nagel se potrivesc cu opinia majorităţii economiştilor, care estimează că BCE va mai majora rata depozitelor de încă două ori, în iunie şi iulie, până la un nivel maxim de 3,75%. Rezerva Federală a luat deja în calcul o eventuală pauză în ciclul său, deşi a început înăsprirea înainte de oficialii de la Frankfurt.

    Şeful Băncii Centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a declarat miercuri că majorările de dobândă ale BCE se vor încheia în 2023. Martins Kazaks din Letonia a avertizat că majorările ar putea persista şi după luna iulie.

    Nagel a prezentat decizia de săptămâna trecută a oficialilor de a încetini ritmul de înăsprire, anunţând în acelaşi timp oprirea reinvestirilor în cadrul programului de achiziţionare de active.

    „Nu am terminat încă cu creşterea ratelor”, a spus el. „Mai este încă de lucru. Momentan trebuie să rămânem fermi pe poziţii”.

  • SURPRIZĂ: Încă o mare bancă din România iese la vânzare

    Grupul ungar OTP Bank, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din regiune, a început un proces discret de tatonare a pieţei, pentru a vedea care este interesul altor bănci de a achiziţiona OTP Bank România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.  

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii OTP Bank au menţionat că nu comentează niciodată zvonurile pieţei. 

    Procesul este coordonat de la Budapesta, sediul central al grupului. 

    Sursele citate au menţionat că au fost contactate mai multe bănci şi că există interes pentru OTP Bank România, care este considerată o bancă bună, aflată în Top 10, cu o cotă de piaţă de aproape 3% şi cu un portofoliu de clienţi interesanţi, mai ales pe zona companiilor româneşti mici şi mijlocii, acolo unde în ultimii ani se duce o luptă destul de aprinsă între bănci pentru a atrage acest gen de clienţi, mai ales după ce statul român a ieşit cu programele de garantare ale creditelor, de tipul IMM Invest. 

    Sursele citate au precizat că acum are loc o tatonare pentru a sonda piaţa, pentru a vedea care este interesul altor investitori şi unde s-ar situa un eventual preţ de achiziţie. 

    Nu există certitudinea că procesul este ferm şi că la final s-ar putea vinde banca de la Bucureşti, sunt doar discuţii, au menţionat sursele citate. 

    Astfel de procese se întâmplă destul de des, de tatonare a pieţei. 

    Chiar OTP a fost implicată acum câţiva ani într-o discuţie destul de avansată, cu o ofertă pe masă, cu spaniolii de la BBVA, care ar fi vrut să vândă Garanti BBVA România. În final, spaniolii nu au continuat procesul, aşa că banca din România a rămas în continuare în grupul Garanti BBVA. 

    La finalul lui 2022, OTP Bank România a avut active de aproape 20 mld. lei, adică puţin peste 4 mld. euro, fiind pe locul 10, într-o piaţă extrem de fragmentată, unde primele 10 bănci deţin peste 80% din active. Anul trecut, OTP Bank România a avut venituri din dobânzi de 672 mil. lei, un profit operaţional de 217 mil. lei, şi un profit net de 34 mil. lei. 

    În ultimii ani, OTP a crescut organic peste media pieţei, beneficiind de infuzii de capital de la centru.   

    OTP Bank Ungaria este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din regiune, cu o prezenţă în 11 ţări, şi cu active de 87 mld. euro. (ca o comparaţie, totalitatea activelor bancare din România se situau la finalul anului trecut la 140 mld. euro). 

    OTP este fostul CEC al Ungariei, care s-a privatizat repede după 1990, reuşind să ajungă la o cotă de piaţă de aproape 30% în Ungaria, iar apoi să se extindă în regiune.

    OTP este listată la bursă, având o capitalizare de piaţă de 16 mld. euro. 

    În România, OTP a intrat la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank, iar apoi, după criza din 2008, a achiziţionat Millennium Bank România. 

    Când a ieşit la vânzare Banca Românească, OTP a câştigat prima licitaţie de achiziţie a băncii, dar BNR s-a opus tranzacţiei. Astfel că OTP a adoptat o strategie de creştere accelerată organică, considerând că piaţa bancară românească mai are potenţial de creştere. 

     

  • Încă o bancă americană are probleme pe Wall Street: acţiunile PacWest Bancorp se prăbuşeşc cu 50%. Undă de şoc pentru întreg sectorul bancar american. În calcul este luată chiar vânzarea băncii

    Banca americană PacWest, cu 41 mld dolari active, a spus că a fost abordată de potenţiali parteneri şi investitori şi că analizează opţiunile strategice, în timp ce creditorul californian care se clatină a devenit cea mai recentă bancă americană de dimensiuni medii care a căutat un colac de salvare financiară, pe fondul celor mai grave turbulenţe din industrie din 2008 încoace, scrie publicaţia Financial Times.

    Banca a precizat într-o declaraţie că analizează “toate opţiunile pentru a maximiza valoarea pentru acţionari”, după ce acţiunile sale s-au prăbuşit miercuri cu 50% în urma tranzacţiilor după orele de tranzacţionare (after-hours). Acţiunile au scăzut de la 7,3 dolari la 3 dolari şi la o capitalizare de circa 350 mil. dolari. La începutul lui 2023 acţiunile se tranzacţionau la 23 de dolari.

    Anterior, două persoane informate despre acest subiect au declarat că banca a însărcinat banca de investiţii Piper Sandler să o ajute să exploreze opţiunile strategice, inclusiv o vânzare. Nu a fost iniţiat încă niciun proces formal de vânzare, iar banca a luat în considerare, de asemenea, posibilitatea de a strânge capital nou, au spus persoanele respective.

    Decizia PacWest de a căuta un cumpărător sau un nou capital, care a fost raportată pentru prima dată de Bloomberg, vine la câteva zile după ce Federal Deposit Insurance Corporation a pus sechestru pe First Republic şi a vândut depozitele şi activele sale către JPMorgan Chase.

    Ea vine la şase săptămâni după ce PacWest a declarat că şi-a consolidat accesul la numerar prin obţinerea a 1,4 miliarde de dolari prin intermediul unei facilităţi de împrumut de la firma de investiţii Atlas SP Partners, susţinută de Apollo.

    Acţiunile Western Alliance, care a devenit, de asemenea, un subiect de nelinişte pentru investitori în urma confiscării a trei bănci de către autorităţile de reglementare americane începând cu luna martie, au scăzut cu peste un sfert în urma tranzacţiilor după orele de tranzacţionare. Zions Bancorp şi Comerica au scăzut cu aproximativ 10 procente.

    Ca şi alte bănci regionale, PacWest a atras atenţia în mod negativ din cauza asemănărilor cu Silicon Valley Bank, care s-a prăbuşit în martie. Printre acestea se numără legăturile cu comunitatea tehnologică, cantităţi mari de depozite neasigurate şi pierderi pe hârtie în portofoliul său de titluri de valoare.

    Cu sediul în Beverly Hills, PacWest a raportat la sfârşitul lunii trecute că a pierdut peste 5 miliarde de dolari în depozite în primul trimestru, dar a declarat că a stopat ieşirile şi a primit intrări de peste 1 miliard de dolari din martie.

    Într-o actualizare de miercuri, a declarat că depozitele totale erau de 28 de miliarde de dolari la 2 mai, ceea ce îl face semnificativ mai mic decât SVB sau First Republic. “Numerarul nostru şi lichidităţile disponibile rămân solide”, a precizat banca.​

     

  • Cum s-a năpustit Jamie Dimon asupra rămăşiţelor First Republic: În decurs de două luni de zile, JPMorgan s-a transformat din consilier al First Republic, în deponent, iar în cele din urmă, în cumpărător al băncii intrate în colaps

    În cele din urmă, după săptămâni de incertitudine şi o ultimă rundă de discuţii care s-a prelungit până aproape de miezul nopţii, soarta First Republic a ajuns în mâinile JPMorgan Chase, raportează Financial Times.

    Instituţia de pe Wall Street a lui Jamie Dimon a fost în centrul discuţiilor despre creditorul californian aflat în dificultate încă de când First Republic a apărut ca un punct slab în sectorul bancar în acest an. În decurs de două luni, JPMorgan s-a transformat din consilier al First Republic în deponent şi apoi în cumpărător al acesteia.

    În cele din urmă, JPM a depăşit ofertele băncilor rivale în cadrul unei licitaţii organizate de autorităţile federale de reglementare, care s-a desfăşurat din weekend şi până luni dimineaţă la primele ore. Decizia JPM de a interveni a adus o soluţie, în mare parte privată, la cel de-al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria SUA – şi o uşurare pentru administraţia Biden.

    Toate depozitele FR au fost preluate de JPMorgan, fapt care a scutit guvernul american de responsabilitatea protecţiei depozitelor în cauză.

    În acelaşi timp, JPMorgan a obţinut un acord de împărţire a pierderilor cu autorităţile federale de reglementare pentru a evita orice lovitură din partea celor mai problematice împrumuturi din registrele First Republic, ceea ce a reprezentat un îndulcitor crucial pentru cumpărător.

    Şi, deşi oficialii de top ai administraţiei Biden au jucat un rol mai puţin proeminent în negocieri decât în cazul eşecului SVB, afacerea a fost încheiată după o serie de discuţii aprinse între Washington şi Wall Street.

    Trezoreria SUA a declarat luni dimineaţă că este „încurajată” de faptul că tranzacţia a minimizat costurile pentru Fondul Federal de Asigurare a Depozitelor „într-un mod care a protejat toţi deponenţii”.

    Trezoreria a adăugat că sistemul bancar este „solid şi rezistent”, că depozitele sunt în siguranţă şi că americanii ar trebui să rămână încrezători că acesta „îşi poate îndeplini funcţia esenţială de a oferi credite întreprinderilor şi familiilor”. 

    First Republic, cu sediul în San Francisco, atârna de un fir de aţă de câteva săptămâni, de când prăbuşirea Silicon Valley Bank a atras atenţia asupra băncilor care se bazau pe depozite neasigurate şi care aveau pierderi pe hârtie extinse la activele cu scadenţă lungă din cauza creşterii ratelor dobânzilor.

    Agenţiile de rating de credit au retrogradat în mod repetat First Republic, iar preţul acţiunilor a scăzut cu peste 90%.

    Dar situaţia s-a acutizat, iar soarta First Republic ca instituţie de sine stătătoare a fost pecetluită lunea trecută, când banca a dezvăluit că deponenţii au retras peste 100 de miliarde de dolari – mai mult decât dublu faţă de cele 40 de miliarde de dolari la care se aşteptau analiştii. 

    Până marţi dimineaţă, temerile că First Republic nu va putea rezista până la sfârşitul săptămânii fără sprijin guvernamental sau fără un fel de tranzacţie strategică s-au accentuat sever – iar consilierii băncii se străduiau să găsească o soluţie pentru a o menţine în funcţiune. 

    Joi, Financial Times a relatat că JPMorgan a fost implicată în negocieri pentru a găsi o modalitate de a prelua banca aflată în dificultate. O persoană implicată discuţiile oficiale a declarat că Dimon se profilează din ce în ce mai limpede ca o figură centrală în orice plan menit să asigure economiile deponenţilor.

  • Investitorii privaţi americani nu prea vor să salveze First Republic Bank: una dintre cele mai cunoscute bănci americane este in cădere liberă. După ce a pierdut mai mult de 100 de miliarde de dolari din depozite, acţiunile băncii s-au prăbuşit instantaneu, iar vineri au mai pierdut 40% din valoare

     Acţiunile First Republic s-au prăbuşit vineri cu aproape 40%, în timp ce banca californiană aflată în dificultate se pregătea să încheie o altă săptămână de turbulenţe fără un plan pe termen lung pentru supravieţuirea sa, scrie FT. 

    First Republic şi consilierii săi au lucrat la o soluţie din sectorul privat care ar împiedica banca să fie preluată de Federal Deposit Insurance Corporation.

    Însă până acum nu au reuşit să elaboreze o propunere care să convingă atât marile bănci americane, cât şi oficialii guvernamentali.

    Acţiunile băncii au fost oprite pentru scurt timp din cauza volatilităţii, investitorii pierzându-şi încrederea că ceea ce consilierii First Republic numesc o soluţie de “bancă deschisă” este pe cale să se materializeze. În cazul în care va cădea în administrare judiciară, acţionarii ar fi aproape sigur şterşi.

    Administraţia Biden doreşte să evite o altă preluare de către FDIC în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank din 10 martie, din cauza temerilor de contagiune. De asemenea, ar ridica din nou problema spinoasă din punct de vedere politic a ceea ce trebuie făcut cu deponenţii cu solduri peste pragul de 250.000 de dolari acoperit de asigurarea depozitelor.

    O rezoluţie a First Republic ar putea fi problematică şi pentru că depozitele neasigurate rămase includ 30 de miliarde de dolari care au fost injectate de 11 dintre cei mai mari creditori americani într-un efort anterior de stabilizare.

  • Cade ghilotina peste una dintre cele mai mari bănci din lume : Gigantul va concedia 800 de angajaţi de rang înalt ca parte a planului de reducere a costurilor

    Deutsche Bank AG plănuieşte să concedieze aproximativ 800 de angajaţi din rândurile personalului superior de back-office, ca parte a obiectivului creditorului german de a genera economii suplimentare de 500 de milioane de euro (552 de milioane de dolari), relatează Bloomberg.

    Directorul general Christian Sewing a declarat că banca va concedia aproximativ 5% din personalul senior care nu are legătură directă cu clienţii, după ce şi-a mărit obiectivul de reducere a costurilor la 2,5 miliarde de euro. Declaraţiile au fost oferite în cadrul unei convorbiri telefonice cu reporterii, în contextul prezentării rezultatelor din primului trimestru.

    Sewing se bazează din ce în ce mai mult pe serviciile corporative şi private ale firmei pentru a impulsiona creşterea, pe măsură ce boom-ul comercial din ultimii ani se stinge, iar Europa se îndepărtează de era ratelor negative ale dobânzilor. În contextul reducerii personalului de back-office, Sewing a anunţat, de asemenea, angajări selective în cadrul băncii corporative, al băncii de investiţii şi al gestionării averilor.

    Directorul financiar, James von Moltke, a declarat joi că banca are în vedere noi oportunităţi pentru a-şi stimula activitatea de gestionare a averilor în urma consecinţelor crizei Credit Suisse Group AG.

  • În timp ce ungurii sunt primii din UE care fac pasul către normalizarea dobânzilor, polonezii se declară gata să le majoreze

    Consiliul monetar al băncii centrale a Ungariei a redus semni­ficativ plafonul superior al dobânzii în cadrul şedinţei de ieri, de la 25% la 20,5%. Decizia nu a fost o sur­priză, deoarece viceguvernatorul băn­cii Barnabas Virag anunţase săptă­mâna trecută că aceasta ar putea decide să-şi îngusteze coridorul ratei dobânzii ca parte a unui „proces în mai mulţi paşi“ către normalizarea politicii sale monetare, cu inflaţia a­fla­tă pe o tendinţă descendentă.

    Cu acest pas, după mesajul pu­ter­nic de săptămâna trecută, procesul care ar putea duce la o reducere a ratei cheie a dobânzii în următoarele luni ar putea începe cu adevărat, scrie Portfolio.

    Rata dobânzii de referinţă de 18% şi dobânda de bază de 13% ră­mân neschimbate.

    Potrivit analiştilor, rata de refe­rin­ţă a dobânzii ar putea fi redusă încă din luna mai în cazul în care cursul forintului rămâne stabil până atunci, iar mediul de risc extern nu se deteriorează. Este posibil însă ca banca să amâne prima relaxare efec­tivă până în iunie, când se publică raportul de inflaţie.

    Cu mulţi economişti spunând că inflaţia din Europa Centrală şi-a atins vârful, ultima decizie a băncii cen­trale ungare pregăteşte calea pen­tru prima reducere de dobânzi din regiune din 2021, când strategii au început o înăsprire severă a politicii monetare pentru a domoli inflaţia, notează Reuters.

    JPMorgan se aşteaptă la o redu­cere cu 100 de puncte bază a dobânzii de referinţă în iunie la 17%, urmată de o serie de decizii similare.

    Banca centrală ungară a declarat că ultimele date privind inflaţia, in­dicând o rată de peste 25%, sunt în linie cu aşteptările. Comisia Euro­pea­nă vede inflaţia din Ungaria atin­gând 16,4% în acest an, cea mai ridi­cată rată din Uniunea Europeană.

    Spre deosebire de banca centrală ungară, banca centrală a Poloniei s-a declarat recent gata să majoreze dobânzile dacă va fi nevoie.

    Consiliul monetar al băncii centrale poloneze este pregătit să majoreze dobânzile, dar acest lucru nu este necesar în acest moment, a declarat Ireneusz Dabrowski, membru al consiliului băncii, potrivit The First News.

    Luna trecută, banca şi-a menţinut dobânda neschimbată la 6,75% pentru a şaptea oară consecutiv după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia.

    Polonia se confruntă la rândul său cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei  in Europa, aceasta atingând în martie 16,1% faţă de anul anterior, în scădere uşoară de la 18,4% în februarie.