Rusia va riposta oricăror încercări ale Statelor Unite de a folosi “forţa militară”, avertizează Administraţia de la Moscova, precizând că distrugătorul american Donald Cook, interceptat recent de avioane ruse în Marea Baltică, se îndrepta spre enclava rusă Kaliningrad.
Referindu-se la incidente petrecute recent în Marea Baltică, unde avioane militare ruse au survolat distrugătorul american Donald Cook, Aleksandr Gruşko, ambasadorul Rusiei la NATO, a declarat: “Avem de-a face cu tentative de a exercita presiuni militare asupra Rusiei”.
“Vom lua toate măsurile necesare, vom trece la precauţii, pentru a compensa aceste tentative de utilizare a forţei militare”, a afirmat Gruşko la finalul reuniunii Consiliului NATO-Rusia.
Distrugătorul purtător de rachete USS Donald Cook a avut o întâlnire ostilă cu un avion rusesc în Marea Baltică, informează site-ul Americas Navy.
Pe 11 aprilie Donald Cook efectua antrenamente cu un elicopter miliatar aliat când două avioane ruseşti SU-24 au făcut numeroase treceri la altitudine mică pe lângă ambarcaţiune. Una dintre treceri a avut loc în timp ce elicopterul aliat era alimentat pe puntea navei şi a fost considerată de periculoasă de către comandantul navei. Ca o măsură de siguranţă, operaţiunile de zbor au fost suspendate până când avioanel ruseşti au părăsit zona.
A doua zi, 12 aprilie, nava a avut o altă întâlnire cu forţele ruseşti. De data aceasta, un elicopter KA-27 Helix a realizat mai multe treceri joase în jurul navei. Şi aceste acţiuni au fost considerate nesigure şi neprofesioniste de către comandatul navei. 40 de minute mai târziu, alte două avioane ruseşti au trecut pe lângă Donald Cook. Avioanele de luptă ruseşti au simulat o acţiune de atac şi nu au răspuns la alertele navei.
“Ne îngrijorează astfel de manevre. Aceste acţiuni au potenţialul de a escalada în mod inutil tensiunile dintre cele două ţări”, au declarat oficiali americani.
Apreciate cândva, apoi eclipsate de avioanele obişnuite, ca urmare a creşterii numărului de aeroporturi şi piste de aterizare, hidroavioanele revin în atenţia publicului, odată cu anunţul făcut de constructorul german Dornier cu privire la construcţia unui nou model după opt decenii, scrie Financial Times.
Modelul Seastar, cu o autonomie de peste 1.600 de kilometri poate transporta 12 persoane şi va fi produs în colaborare cu două companii chineze, datorită cererii mari de pe piaţa din China, unde există numeroase locuri din apropierea unor lucii de apă greu accesibile din cauza lipsei infrastructurii necesare.
Producătorul se aşteaptă însă ca noul său hidroavion să se vândă bine şi companiilor aeriene care deservesc turişti bogaţi care preferă să exploreze zone aflate departe de traseele turistice populare.
Primul grup de avioane de război a părăsit baza aeriană rusă din Siria, anunţă Ministerul rus al Apărării, relatează AP online.
Această retragere are loc după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni seara că Rusia îşi retrage cea mai mare parte a forţelor din Siria, inclusiv unele aeronave.
Ministerul apărării a anunţat că un prim grup a părăsit Siria, inclusiv un număr nespecificat de avioane de tip Su-34.
Vladimir Putin a declarat, în cadrul unei şedinţe organizate la Kremlin, cu membri ai conducerii armatei ruse, că retragerea efectivelor ruse din Siria va începe marţi.
“Cred că obiectivele stabilite de Ministerul rus al Apărării au fost, în linii generale, atinse. De aceea, am ordonat începerea retragerii celei mai mari părţi a forţelor ruse din Siria începând din 15 martie”, a declarat Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei TASS.
La reuniunea desfăşurată la Kremlin au fost prezenţi inclusiv ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi cel de Externe, Serghei Lavrov.
“Armata rusă a dat încă o dată dovadă de profesionalism şi de muncă de echipă”, a subliniat Putin, precizând că bazele militare ruse din Tartus şi Khmeimim “îşi vor continua normal activităţile”.
Avioane precum Boeing 777 sau 787 efectuează frecvent zboruri de peste 10 ore, iar companiile aeriene fac tot posibilul ca pasagerii să se odihnească pe timpul cursei.
Şi personalul trebuie însă să ia pauze, având uneori nevoie de câteva minute sau ore de somn. Dar nu pot să o facă la vedere, aşa că mai multe avioane de cursă lungă sunt prevăzute cu scări ce duc la un compartiment secret, dotat cu dormitoare şi zone de relaxare.
Prin intermediul internetului oamenii îşi expun viaţa pentru văzul tuturor. Aşa că nu este de neînţeles ca din ce în ce mai multe imagini cu copiii bogaţilor care-şi expun viaţa luxoasă apar pe Instagram.
Contul de Instagram @richkidslondon prezintă poze ale răsfăţaţilor alături de maşini scumpe, băuturi fine sau în locuri greu accesibile oamenilor de rând.
Airbus şi-a depăşit obiectivele pentru 2015, realizând un record de 635 aeronave livrate către 85 de clienţi din care 10 sunt noi. Aceste livrari includ 491 aeronave din familia A320, 103 aeronave A330, 27 aeronave A380 şi 14 aeronave A350 XWB. Livrările de aeronave Airbus din 2015 au crescut pentru al 13-lea an consecutiv, depăşind recordul precedent de 629 de aeronave livrate până la sfârşitul anului 2014, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei franceze.
Airbus a primit, de asemenea, 1.036 comenzi nete de la 53 de clienţi (dintre care opt sunt noi), care cuprind 897 de aeronave cu un singur culoar şi 139 widebodies. La sfârşitul anului 2015 comenzile totale în aşteptare au atins un nou record în industrie, de 6.787 de aeronave în valoare de 996,3 miliarde de dolari la preţurile de listă.
“Această performanţă comercială şi industrială dovedeşte fără echivoc că cererea mondială pentru avioanele noastre a rămas puternică”, a declarat Fabrice Brégier, preşedinte şi CEO al Airbus.
Compania a deschis oficial în septembrie prima fabrică Airbus din Statele Unite, la Mobile, pe Coasta Golfului Alabama, unde între 40 şi 50 de aeronave din familia A320 vor fi produse anual până în 2018. Tot anul trecut, compania a lansat trei noi dezvoltări suplimentare de aeronave care includ: versiunea Long-Range pentru A321neo, care va oferi operaţiuni transatlantice; versiunea regională a A330, care este optimizată pentru a găzdui până la 400 de pasageri în misiuni de până la 3,000nm; şi versiunea Ultra-Long-Range a A350-900, capabilă de zboruri de 19 de ore.
Cu sediul în Toulouse, Franţa, Airbus este producător de de aeronave comerciale cu familii de avioane ce au o capacitate cuprinsă între 100 şi peste 500 de locuri. Airbus are facilităţi de proiectare şi de fabricaţie în Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania, precum şi filialele în SUA, China, Japonia, India şi în Orientul Mijlociu. În plus, acesta oferă cel mai înalt standard de asistenţă şi de formare pentru clienţi printr-o reţea internaţională în expansiune.
În fiecare an publicaţia airlineratings.com realizează topul celor mai sigure companii aeriene din lume. Ca şi în anii trecuţi şi anul acesta primul loc este ocupat de compania australiană Qantas, potrivit The Mirror.
Compania australiană a fost înfiinţată în 1920, iar din 1951 niciunul dintre avioanele sale nu a avut accidente în care să se înregistreze fatalităţi.
Clasamentul realizat de către publicaţie nu este unul tradiţional, iar restul companiilor au fost aranjate în ordine alfabetică: Air New Zealand, Alaska Airlines, All nippon Airlines, American Airlines, Cathay Pacific Airways, Emirates, Etihad Airways, EVA Air, Finnair, Hawaiian Airlines, Japan Airlines, KLM, Lufthansa, Scandinavian Airline System, Singapore Airlines, Swiss, United Airlines, Virgin Atlantic şi Virgin Australia.
Pentru zborul demonstrativ cu al nouălea model de 787 am plecat spre Amsterdam tot cu KLM, iar la îmbarcare m-a întâmpinat un steward în vârstă, aranjat în ţinuta binecunoscută a membrilor echipajelor de zbor, care vorbea o engleză perfectă. Întâmpina călătorii cu un „hello” sau „bună ziua”. Doi britanici vorbeau în spatele meu despre cât de bine vorbeşte stewardul româna şi despre cât de bine cunoaşte România. Unul dintre ei era convins că avea o soţie româncă sau pe cineva în ţara noastră deoarece româna vorbită de el nu era una învăţată la şcoală, ci, mai degrabă, dobândită din conversaţii. Îşi dăduse seama de asta mai demult, când mai călătorise cu el şi acesta îi povestise despre Transilvania sau despre alte locuri din România când zburau deasupra acestora.
Stewardul cu pricina ştia că mergeam la Amsterdam pentru o călătorie cu noua vedetă a flotei KLM, un Boeing 787-9, un gigant destinat curselor lungi, intercontinentale. Înainte să ajung să văd exact cum arată noua aeronavă KLM, stewardul, al cărui nume l-am ratat, mi-a arătat fotografii pe telefonul mobil cu aeronava din hangar. Mi-a confirmat că avionul va zbura iniţial la Abu Dhabi, apoi la Dubai şi mai târziu spre Rio de Janeiro. „Aeronava este o soluţie pentru zborurile lungi. Vom zbura în Dubai, Canada, peste tot”, a spus mai târziu Pieter Elbers, CEO-ul KLM. „O să vă placă, sunt sigur. Şi eu abia aştept să zbor cu acest avion”, mi-a mărturisit însoţitorul de zbor.
Imediat ce am aterizat şi am ieşit din Schiphol, hubul care leagă Amsterdamul cu toată lumea, vântul mi-a fluturat paltonul şi mi-am dat seama că nu venisem pregătit pentru vremea rece cu pale de vânt tăioase şi duşuri de ploaie. Nu a fost prima dată când am vizitat capitala Olandei, oraşul cu 165 de canale, recunoscut în lume pentru districtul unde vitrinele cu becul roşu aşteaptă clienţii, pentru cafenele unde, pe lângă cafe latte sau cappuccino, se găsesc şi ţigările cu marijuana, dar la fel de cunoscut şi pentru arhitectura sa unică. Amsterdam mi-a redevenit familiar abia după ce am ajuns cu trenul în gara centrală a oraşului, locul unde pleacă mii de trenuri în fiecare zi către aeroport sau către alte oraşe naţionale sau internaţionale. O gară cu 15 linii de tren pe unde trec 250.000 de oameni în fiecare zi, potrivit amsterdam.info. Imediat cum ieşi din Amsterdam Centraal, oraşul se deschide, iar bulevardul Damrak, chiar şi pe o vreme vitregă, abundă de oameni, turişti şi localnici.
În jur de 15-20 milioane de oameni vizitează Amsterdam în fiecare an. Un adevărat hub al planetei, după cum îl descria o reclamă pe lângă care am trecut. În două zile am auzit cel puţin 7-8 limbi diferite. De înţeles: statisticile spun că în oraş sunt prezente nu mai puţin de 170 de naţionalităţi. Sâmbătă noaptea străzile plouate erau pline de oameni, chiar şi străduţele late de doi metri clocoteau, dar cele mai multe dintre vitrinele roşii pe care miile de turişti veniseră să le vadă erau închise, cu draperiile trase şi becurile stinse. Localurile erau însă ticsite cu oamenii care urmăreau meciul de fotbal „El Clasico”, duelul Real Madrid – Barcelona, iar intrările localurilor erau blocate de fumători, nepregătiţi să întâmpine frigul pe deplin.
A doua zi dimineaţă am mai dat o fugă pe canalele Amsterdamului. De data aceasta, peisajul era aproape pustiu, turiştii probabil încă dormeau. Oraşul era atât de liniştit, încât nu ai fi ghicit că este o atracţie turistică pentru milioane de oameni, ci mai degrabă un oraş de provincie. Asta mi-a convenit de minune, pentru că am reuşit să mă plimb nestingherit pe poduri, să fotografiez canalele şi clădirile. Numai că, din nou, vremea nu a ţinut cu mine şi m-a obligat să mă plimb cu mâinile în buzunare şi cu gulerul paltonului ridicat. Am intrat să mă încălzesc într-o cafenea şi apoi am făcut din nou drumul spre aeroport.
KLM a organizat mai multe zboruri pentru a-şi promova noua aeronavă. Reprezentanţi de companii, oameni de afaceri, jurnalişti, dar şi entuziaşti au avut ocazia să experimenteze zborul cu Boeing‑ul 787-9. Am mers cu autobuzul trei‑patru kilometri până în locul unde era parcat avionul. O prezenţă impunătoare. Are 62 de metri lungime şi în jur de 25.000 de kilograme, iar aripile se întind pe 60 de metri. Are o capacitate maximă de 294 de pasageri şi locurile sunt împărţite între world business class, economy comfort şi economy.
Dacă locurile de la economy sunt aranjate în mod tradiţional (3-3-3), clasa business se prezintă într-o aranjare diferită (1-2-1). Un loc la fereastra din dreapta, unul la cea din stânga şi două locuri în mijloc. Fiecare loc este spaţios, complet întins ajunge la 2 metri, ca un fotoliu, fiecare având acces pe culoar. „Anul trecut ne‑am hotărât să schimbăm ceva şi am decis să ne întoarcem spre client. Ştim cât de obositoare pot fi cursele de 9-10 ore şi am dorit să facem zborul mai plăcut şi mai relaxant pentru pasagerii noştri. După un zbor cu 787-9 te vei simţi mai bine, vei coborî mai fresh din avion. Am decis să facem astfel locurile ca atunci când un pasager se aşază pe scaun, să intre în lumea lui, să nu fie deranjat de ceilalţi”, a spus Elbers. Scaunele se acţionează electric prin câteva butoane aflate la îndemână, se pot pune în poziţie dreaptă sau se pot întinde ca un pat. Pe lângă o consolă mică de jocuri şi un monitor touchscreen rabatabil, aeronava oferă şi Wi-Fi, însă doar până la 3.000 de metri înălţime.
Nu numai segmentul de business prezintă îmbunătăţiri. Potrivit companiei, şi pasagerii de la economy se vor bucura de scaunele îmbunătăţite, care se rabatează cu 40% mai mult decât scaunele obişnuite. De asemenea, pasagerii au ecrane tactile unde pot vedea filme, acces la prize pentru a-şi încărca dispozitivele electrice, dar se pot bucura şi de privelişti mai bune, datorită ferestrelor mari. Spre deosebire de alte aeronave, 787-9 este construit din material compozit, dar şi din aluminiu, iar din acest lucru rezultă un interior mai spaţios şi posibilitatea creării unor ferestre mai mari. Interiorul aeronavei a fost realizat de designerul olandez Hella Jongerius, ea fiind responsabilă pentru organizarea zonei de business class 1Ă2Ă1. Deşi sunt aranjate altfel, densitatea de locuri este aceeaşi ca la un 787-9 normal, anume 30 de locuri. KLM a comandat 15 aeronave de acest fel, urmând ca alte şase să se alăture flotei în curând. Planurile companiei vizează însă ca în 3 ani să ajungă la 50 de aeronave 787-9, potrivit spuselor lui Pieter Elbers, CEO-ul KLM.
Zborul de o oră deasupra Olandei a trecut într-o clipă şi nu a arătat deloc ca un zbor normal. Foarte puţini oameni au rămas în scaunele lor, cei mai mulţi se aflau pe culoar povestind, alţii fotografiau interiorul şi studiau atent fiecare detaliu al designului, iar alţi admirau priveliştea superbă.
A doua zi după acest zbor demonstrativ, aeronava KLM a făcut prima cursă, aterizând pentru prima dată în Abu Dhabi. Compania va avea şapte curse săptămânale între Amsterdam şi Abu Dhabi.
În 1982, 96 de avioane de vânătoare israeliene s-au luptat cu 100 de avioane de vânătoare siriene, susţinute şi de 19 lansatoare de rachete sol-aer, în ceea ce va deveni una dintre cele mai mari bătălii aeriene din toate timpurile.
Israelul are o istorie bogată de conflicte cu vecinii, în special din anii 60 până la sfârşitul anilor ’80. O serie de bătălii mici cu Egiptul au rezultat într-o lecţie dură învăţată de Forţele Aeriene Israeliene (IAF), după ce au pierdut numeroase lupte împotriva rachetelor sol-aer, potrivit Business Insider.
Totuşi, IAF şi-a învăţat lecţia, şi pe 8 iunie 1982, a atacat 19 baterii siriene sol-aer postate la graniţă. În primele două ore de luptă, IAF a distrus 17 dintre baterii fără pierderi. Apoi, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată.