BusinessMagazin

Tag: aviatie

  • De ce poate ajunge România ţara fără low-cost

    Retragerea operatorului low-cost easyJet de la Bucureşti, absenţa liderului european Ryanair şi paşii în retragere ai Blue Air i-ar putea pune pe maghiarii de la Wizz Air într-o situaţie avantajoasă.

    easyJet, a doua cea mai mare companie low-cost din Europa, cu 44,8 milioane de pasageri la nivel internaţional, anunţa în luna octombrie a anului trecut că se va retrage din România în 2012, după ce a operat timp de patru ani curse spre Milano şi Madrid (şi câteva luni către Londra) de pe aeroportul Otopeni. Liderul european low-cost Ryanair “nu a fost primit cu braţele deschise” în România, după cum spuneau chiar oficialii companiei, şi operează sporadic câteva zboruri din provincie. Românii de la Blue Air, business deţinut de omul de afaceri Nelu Iordache, au pierdut 9% din venituri anul trecut, după restucturarea derulată în intervalul 2010-2011, care a presupus anularea zborurilor pe rute interne şi returnarea a patru avioane companiei de leasing cu care lucrau. Planurile agresive de dezvoltare ale Blue Air şi-au pierdut din elan după ce compania şi-a accentuat pierderile, iar baza operaţională din Cipru a fost desfiinţată. În termeni de număr de pasageri transportaţi, Blue Air a coborât de la 1,7 milioane de pasageri transportaţi în 2009 la 1,5 milioane anul trecut, în timp ce Wizz Air a crescut de la 1,7 milioane în 2009 la 2,7 milioane în 2011, devansând şi transportatorul naţional TAROM, ale cărui pierderi au ajuns la peste 200 de milioane de euro în ultimii patru ani.

    Maghiarii deţin în prezent o cotă de piaţă de 66,4% în România, faţă de 26,2%, cât are Blue Air, mult peste media Wizz Air la nivelul Europei Centrale şi de Est – de 37,7%. Prin comparaţie, lupta e mai strânsă în alte părţi: în Polonia şi Lituania, Wizz concurează cu Ryanair (46% faţă de 45% şi 18,5% faţă de 77,1%), în Cehia cu easyJet (26,8% faţă de 27,4%), iar în Serbia cu germanwings (46,8% faţă de 24,6%). Absenţa Ryanair şi easyJet din România, o piaţă cu 22 de milioane de potenţiali pasageri în care reţeta low-cost a funcţionat perfect în ultimii ani, pare ciudată, însă cele două companii au reclamat în repetate rânduri costurile de operare prea mari şi neînţelegerile cu autorităţile de la Bucureşti.

    “Este nevoie de un alt aeroport în apropiere de Bucureşti. Trebuie spart cumva monopolul companiei care administrează aeroporturile Otopeni şi Băneasa, care sunt oricum printre cele mai scumpe din Europa”, spunea anterior Adrian Ionaşcu, directorul tehnic al Blue Air. Proiectul legat de construcţia aeroportului de la Adunaţii Copăceni, despre care vorbea în urmă cu cinci ani chiar proprietarul Blue Air, Nelu Iordache, este tot “în curs de autorizare”, iar demararea sa în actualele condiţii de piaţă se află sub semnul întrebării. De aceea, Otopeniul va rămâne cel puţin în următorii zece ani singurul aeroport bucureştean, după ce Băneasa a fost închis din 25 martie.

    În lipsa unui competitor low-cost la fel de puternic, atras doar de construcţia unui nou aeroport sau de scăderea, ce-i drept puţin probabilă, a taxelor de pe Otopeni, declaraţia lui Mike Powell, directorul financiar al Wizz Air, făcută la finalul lunii februarie, îşi pierde veridicitatea: “Suntem încrezători că tarifele noastre vor rămâne cele mai mici de pe piaţă. Cu preţuri mai reduse decât ale competiţiei (…), Wizz Air anticipează o creştere continuă în Bucureşti”. Ce se întâmplă dacă în câteva luni Wizz Air va rămâne să lupte doar cu Air France KLM , Lufthansa, TAROM sau British Airways? Vom deveni probabil ţara cu cel mai scump low-cost. Sau ţara fără low-cost, dacă maghiarii devin prea lacomi şi se apropie prea mult de tarifele zborurilor de linie.

    razvan.muresan@businessmagazin.ro

  • Iberia îşi lansează propriul operator de zboruri low-cost, Iberia Express

    Companiile europene de transport aerian se confruntă că creşterea preţurilor carburanţilor, cererea scăzută din cauza crizei datoriilor de stat, introducerea unor noi taxe pe transportul aerian şi concurenţa dură din partea operatorilor low-cost, precum compania irlandeză Ryanair. Ryanair a depăşit anul trecut Iberia, devenind lider de piaţă în Spania după numărul pasagerilor transportaţi. Circa jumătate din totalul zborurilor efectuate în Spania sunt în regim low-cost, situaţie dificilă pentru operatorii tradiţionali, precum Iberia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Wizz Air intră pe culoarul liber lăsat de plecarea easyJet şi anunţă zboruri către Milano-Malpensa

    Wizz Air va adăuga Milano-Malpensa reţelei actuale de 11 aeroporturi italiene, prin urmare acoperirea Wizz Air asupra regiunii de nord fiind extinsă. Compania va opera zboruri spre aeroporturile din zona Milano de două ori, în fiecare zi. Patru curse săptămânale vor fi operate spre Milano Malpensa, adiţional celor zece zboruri săptămânale ce vor fi operate în continuare spre Milano Bergamo. Tarifele spre Milano Malpensa încep de la 19,99 euro pe zbor, cu toate taxele incluse, biletele putând fi rezervate începând de astăzi pe wizzair.com.

    “Adăugarea acestei noi rute consolidează poziţia noastră de cea mai mare linie aeriană din România. Cu tarife mai mici decât ale competiţiei şi cu acces mai convenabil spre centrul oraşului Milano, anticipăm că această rută va fi foarte populară pentru cei care călătoresc în interes de serviciu sau pentru petrecerea timpului liber, preconizând creşterea traficului şi a operaţiunilor în viitor”, a declarat György Abrán, directorul comercial al Wizz Air.

    easyJet, a doua cea mai mare companie low-cost din Europa, cu 44,8 milioane de pasageri la nivel internaţional, anuţa în luna octombrie a anului trecut că se va retrage din România în 2012, după ce a operat timp de patru ani curse spre Milano şi Madrid (şi câteva luni către Londra) de pe aeroportul Otopeni.

    Compania Wizz Air a transportat anul trecut 2,7 milioane de pasageri din şi spre România, în creştere cu 29% faţă de 2010.

  • Compania Ryanair ar putea opera de pe Aeroportul din Târgu Mureş

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Aeroportul “Transilvania” din Târgu Mureş, conducerea aeroportului a finalizat negocierile cu reprezentanţii operatorului aerian low-cost irlandez Ryanair în privinţa condiţiilor tehnice de operare, a taxelor aeroportuare practicate şi a serviciilor oferite, iar zborurile ar putea avea loc “după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş”. “Compania aeriană irlandeză urmează să opereze de pe Aeroportul din Târgu Mureş după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş, adică măsuri de publicitate pentru judeţul Mureş care promovează potenţialul zonei deservite de Aeroportul Târgu Mureş, eventual prin Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş, pe site-ul operatorului aerian low cost şi în broşurile acestuia distribuite în cele 31 de baze ale sale din Europa. Aceste măsuri sunt menite să atragă turişti şi oameni de afaceri în judeţul Mureş, printr-o politică de marketing transparentă a administraţiei publice locale”, se arată în comunicat.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Air France vrea să recucerească Franţa

    Din Marsilia, rutele Barcelona, Berlin, Hamburg, Marrakech şi Veneţia se adaugă celor 12 destinaţii deservite din octombrie 2011. De la Toulouse vor fi operate 14 noi rute internaţionale începând cu 1 aprilie: Atena, Berlin, Casablanca, Hamburg, Istanbul, Malaga, Malta, Marrakech, Napoli, Praga, Tunis, Sevilla, Veneţia şi Viena. Din Nisa vor fi operate patru noi destinaţii începând cu 3 aprilie 2012: Atena, Napoli, Tel Aviv şi Veneţia. |n cadrul programului său de zboruri pentru vara 2012, Compania Air France se adaptează condiţiilor de piaţă “în continuă schimbare”, oferind capacitate stabilă (+0,1%) comparativ cu vara anului anterior. Luând în calcul şi dezvoltarea hub-urilor regionale, creşterea capacităţii este de +1,7%. Pe zborurile lung-curier, Air France va avea o capacitate de +0,1% şi va creşte activitatea pe rutele din America Latină (+9,7%), Asia (+6,3%) şi Africa (+4,9%).

    Air France introduce aeronave Airbus A380 pe ruta Los Angeles, cu frecvenţe săptămânale de 7 zboruri cu aparate Airbus A380 şi 8 zboruri operate cu Boeing 777-200, ce vor înlocui actualele 20 de zboruri efectuate cu Boeing B777-200 şi B777-300. Compania va lansa pe 11 aprilie o nouă rută, către Wuhan, cu trei zboruri săptămânale cu Boeing 777-200, aceasta fiind cea de-a cincea destinaţie deservită în această ţară. Introducerea unui zbor de noapte pe ruta Beijing – Paris (CDG) contribuie la îmbunătăţirea frecvenţelor către capitala chineză. Capacitatea către Shanghai a fost la rândul său crescută, prin introducerea aeronavelor Airbus A380, ce vor opera trei dintre cele 14 zboruri săptămânale.

    Pe parcursul anului 2012, compania va opera pe ruta Bucureşti-Paris cinci zboruri zilnice, dintre care două în code-share cu operatorul român TAROM.

  • Un an turbulent pentru aviaţia românească

    Ultimele luni au fost dominate de ştiri surprinzătoare din piaţa de aviaţie: pierderea supremaţiei TAROM (care a fost depăşit, la numărul de pasageri, de către low-costul Wizz Air), tăcerea Blue Air, falimentul Malev, anunţul Easyjet că renunţă la cursele din România, scăderea numărului de curse Germanwings şi lista ar putea continua. După mai bine de câteva luni de tăcere, oficialii Blue Air au făcut săptămâna trecută prima conferinţă de presă în care au anunţat că vor muta din 25 martie cursele pe Otopeni şi vor mai adăuga o aeronavă flotei existente (care numără acum şase aeronave). De pe aeroportul din Otopeni vor opera 85 de zboruri săptămânal cu şase avioane alocate, iar de pe cel din Bacău vor opera circa 37 de zboruri pe săptămână cu trei avioane.

    Toate zborurile low-cost, indiferent de compania aeriană care le operează, vor fi mutate la Otopeni, aeroportul Băneasa urmând să deservească doar zboruri business şi VIP. Următorul anunţ important privind mutarea zborurilor pe Otopeni ar trebui să vină de la Wizz Air – companie care a avut în nenumărate rânduri dispute legate de tarifele percepute de aeroporturile din România, considerând că până şi tarifele percepute de Băneasa sau de aeroportul din Cluj sunt prea mari. Taxele de pe Otopeni sunt însă cele mai mari din ţară, iar Balazs Varro, corporate communications manager în cadrul Wizz Air, a declarat că: “Poziţia foarte bună pe care o avem în piaţă ne va permite să ne mutăm pe Otopeni dacă vom fi forţaţi să facem acest lucru, dar nu fără revizuirea capacităţii sau creşterea preţului biletelor”. În prezent, taxa de pasager pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă.

    Mutarea curselor low-cost pe Otopeni vine într-un moment de schimbări importante pe piaţa de aviaţie. Intrarea în faliment a companiei ungare Malev la sfârşitul lunii ianuarie (care, după 66 de ani de activitate, a intrat în colaps din cauza datoriilor de 200 de milioane de euro acumulate în 2007-2010 considerate de către Comisia Europeană ajutor de stat primit ilegal) a lăsat un gol pe rutele pe care le operau ungurii în România: Bucureşti-Budapesta, Cluj-Budapesta, Târgu-Mureş-Budapesta.

    Zborurile de pe piaţa românească aveau o contribuţie de aproape 10% la numărul total de pasageri, adică circa 300.000 de pasageri, după cum arată ultimele date din 2010. Malev estima în 2010 că deţine o cotă de piaţă de 5% în România, concurând cu TAROM, Lufthansa, Austrian Airlines, Carpatair şi alţi operatori de linie regulată, dar şi cu operatorii low-cost Blue Air şi Wizz Air. Malev a devenit cea de-a doua victimă din acest an a austerităţii europene după ce compania Spanair s-a prăbuşit la începutul lunii ianuarie.

    TAROM şi Wizz Air au anunţat imediat că vor prelua pasagerii Malev şi vor reintroduce curse Bucureşti-Budapesta. Publicul ţintă al Malev de pe piaţa locală se va redistribui însă către mai multe companii, deoarece cei mai mulţi pasageri mergeau pe curse lung-curier, către destinaţii transatlantice.

    Compania aeriană de stat TAROM a transportat anul trecut 2,19 milioane de pasageri, sub nivelul prognozat şi cu 510.000 mai puţin faţă de low-costul ungar Wizz Air. Cu pierderi de milioane de euro şi cu datorii mari, TAROM nu a reuşit să îşi atingă obiectivul de trafic anul trecut. Deşi estimase un număr de 2,4 milioane de pasageri, compania de stat a transportat doar 2,19 milioane de persoane în 2011. Nivelul este aproape similar cu cel din 2010, când TAROM bifa 2,1 milioane pasageri.

  • Dans la înălţime. Clipul care a fost văzut de 2,5 milioane de ori în patru zile (VIDEO)

    Helena Kaartinen, care lucrează de 32 de ani ca stewardesă la compania aviatică Finnair, şi-a adunat câteva colege şi a chemat în ajutor un instructor de dans de la Bollywood, şi el fost steward pe liniile aeriene indiene. Ei au pus la punct o reprezentaţie de dans indian cu care stewardesele i-au întâmpinat la 17 ianuarie pe pasagerii zborului Finnair Helsinki-New Delhi.

    “Este felul nostru de a ne arăta respectul faţă de pasagerii indieni şi că ştim ceva despre cultura lor”, a declarat Kaartinen, citată de The New York Times. Stewardesele au ales melodia “Deewangi Deewangi”, din filmul “Om Shanti Om”, o producţie de mare succes de la Bollywood.

    Clipul video cu înregistrarea dansului indian a fost postat de Finnair pe YouTube la 25 ianuarie, special pentru a felicita India de Ziua Republicii, sărbătorită la 26 ianuarie. Până duminică la prânz, clipul a fost văzut de peste 2,5 milioane de ori.

  • O cursă Tarom Bruxelles – Bucureşti a fost anulată din cauza unei defecţiuni tehnice

    Aeronava trebuia să decoleze de la Bruxelles spre Bucureşti la ora locală 19.05 (20.05 ora României), a ajuns în Bruxelles din Bucureşti cu întârziere, comandantul precizând că este vorba de o defecţiune tehnică. După aproximativ o oră de aşteptare pasagerii au fost îmbarcaţi, aeronava a decolat, dar s-a reîntors pe aeroportul din Bruxelles după 10 minute.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Zece curse anulate şi trei redirecţionate din cauza viscolului de pe Aeroportul Henri Coandă

    Din cauza condiţiilor meteorologice excepţionale de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (în special vânt de forfecare), din raţiuni de siguranţă a pasagerilor, mai multe curse aeriene au fost anulate, până la îmbunătăţirea situaţiei meteo, potrivit unui comunicat transmis de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Cursele anulate sunt Air France 2488 şi 1088 Paris – Bucureşti, Air France 2489 Bucureşti – Paris, Malev 854 Budapesta – Bucureşti, Malev 853 şi 855 Bucureşti – Budapesta, KLM 1379 Amsterdam – Bucureşti, KLM 1372 Bucureşti – Amsterdam, Lufthansa 1655 Bucureşti – Munchen şi Niki 8776 Viena – Bucureşti.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Un zbor fără turbulenţe către profit

    Vineri, 13. Paris. Am aterizat fără ghinion pe aeroportul Charles de Gaulle, cu o întârziere de un sfert de oră, ce-i drept, cauzată nu de ceasurile rele, ci de degivrarea lentă a avionului înainte de decolarea de la Otopeni. Din avion, în Parisul învăluit în răsărit părea că e primăvară şi nicidecum ianuarie. Vântul tăios, soarele cu dinţi şi cele câteva grade peste zero de afară aveau însă să-mi arate că mă voi păcăli din nou, dacă mă las condus de aparenţe. Ne-am îndreptat către Champs-Elysées unde colegul Paul, jurnalist în Marea Britanie, remarca lipsa decoraţiunilor de Crăciun. Urma să aflu la sosirea în România că n-am ajuns noi prea târziu în oraşul de pe Sena, căci Elysées-ul nu văzuse oricum prea multe luminiţe de Sărbători.

    La nici doi paşi de Arcul de Triumf, Air France prezenta în restaurantul maestrului Joel Robuchon, bucătarul ale cărui restaurante totalizează 26 de stele Michelin, noile meniuri pe care compania le va oferi, timp de şase luni, pasagerilor de la clasa business. E printre cele mai luxoase restaurante în care am intrat vreodată, iar cele zece feluri de mâncare aveau să-mi confirme că toate stelele bucătarului erau binemeritate. Clasicele discuţii despre vinuri şi schimburi de păreri despre capitala Franţei făceau atmosfera extrem de plăcută.

    Dar, în spatele cortinei, nu era totul atât de roz. “Cu siguranţă ştiţi că poate nu e cel mai bun context, însă programul maestrului Robuchon este extrem de strâns şi programasem de mult timp evenimentul.” Nu era neapărat tensiune, ci mai degrabă precauţie. Pentru cei care au aflat mai târziu, mărturisirea carismaticei Françoise Dessy, şefa comunicării pentru Europa şi Africa de Nord, făcea trimitere la întâlnirea din 11 ianuarie a consiliului directorilor Air France-KLM. Executivii au examinat planul de transformare a companiei pentru perioada 2012-2014, însemnând trei direcţii de eficientizare: reducerea rapidă a datoriilor, restructurarea zborurilor de scurt şi mediu curier şi noi reduceri de costuri pentru creşterea competitivităţii. La capitolul datorii, boardul a decis ca prioritate-cheie reducerea creanţelor cu două miliarde de euro, până la nivelul de 4,5 miliarde de euro, la finele anului 2014. În zona reducerii de costuri, noi măsuri vor fi implementate pentru a putea economisi un miliard de euro. Asta înseamnă o îngheţare a nivelului cheltuielilor pentru următorii doi ani în cazul Air France şi o moderare a salariilor la KLM. Măsura blocării angajărilor, adoptată în septembrie 2011, va fi păstrată. Date fiind impredictibilitatea mediului economic şi dezechilibrul dintre capacitatea disponibilă şi cerere, boardul a decis să menţină cvasistabilă flota din prezent, atât pe sectorul pasageri, cât şi în zona cargo. Flota poate urca în capacitate, în funcţie de evoluţia economiei, cu cel mult 5%.

    Compania va reduce totodată investiţiile de la şase miliarde de euro în intervalul 2009-2010 la numai cinci miliarde în următorii trei ani. Aşa cum a ţinut să sublinieze Cedric Leurquin, corporate senior press oficer, nu vor fi afectate de reducerea bugetelor partea de servicii pentru pasageri şi nici cea de siguranţă a zborurilor. Creşterea productivităţii e un alt deziderat al şefilor de la Paris: sunt aşteptate negocieri ale contractelor colective de muncă, discuţii cu sindicatele şi angajaţii, cu prioritate pentru cei care operează în aria zborurilor de scurt şi mediu-curier, cargo şi mentenanţă. Zborurile pe distanţe scurte şi medii sunt cele care au generat numai anul trecut pierderi cumulate de 700 de milioane de euro. Nici măcar zborurile de lung-curier, cele mai profitabile în aviaţie, nu au reuşit să susţină minusul important cauzat de cele europene sau naţionale. Air France-KLM nu poate renunţa la aceste zboruri, dat fiind că îi asigură vizibilitate în Franţa şi întreaga Europă şi, mai important, dat fiind că sunt cele care aduc o parte importantă din pasagerii curselor către Africa, Asia sau cele două Americi în huburile de la Paris şi Amsterdam. De fapt, sub presiunea britanicilor de la easyJet, compania vrea să deschidă noi baze operaţionale în alte patru oraşe din Hexagon. Externalizarea către alţi operatori, mai buna utlizare a aeronavelor şi, din nou, angajaţii mai productivi sunt paşii prin care compania mizează să reducă pierderile la zero până în 2015.