BusinessMagazin

Tag: atacuri

  • O boală de care nu a auzit nimeni afectează tot mai mulţi tineri. La 19 ani, unul dintre aceştia a suferit două atacuri de cord

    Oli Loyne avea doar 20 de ani când a murit în urma unui atac de cord. El îşi revenise după alte două atacuri suferite la 19 ani, dar cel de-al treilea i-a fost fatal.

    Loyne lua steroizi şi ridica greutăţi câteva ore pe zi – activitatea care i-a adus sfârşitul. Toate acestea datorită unei boli numite bigorexia: nemulţumirea faţă de propriul corp. Bigorexia este o boală psihică ce se manifestă precum anorexia, dar în sens invers, adică pacienţii sunt nemulţumiţi de masa lor musculară şi au impresia, în mod constant, că aceasta trebuie mărită.

    Ultimele studii arată că 10% din tinerii din Marea Britanie suferă de această boală. Bigorexia afectează atât femei cât şi bărbaţi, dar cei din urmă sunt mai predispuşi la ea; afecţiunea poate duce la depresia şi chiar tendinţe suicidale.

    Sarah Loyne, mama lui Oli, a povestit celor de la DailyMail că tânărul era obsedat de imaginea sa: “Era nemulţumit pentru că era mic de statură. Încerca să compenseze asta prin creşterea masei musculare”, a spus ea. “Nu reuşeam să ne înţelegem cu el. Spunea tot timpul că trebuie să fie mai mare, că trebuie să ajungă la imaginea pe care şi-o formase în minte.”

    Cauzele ce duc la apariţia acestei boli nu sunt încă ştiute, dar mai mulţi psihologi sunt de părere că anumite traume din copilărie pot duce la bigorexie.

  • Atacaţi la semafor, episodul 1! Surpriza Uber pentru 5.5 milioane de şoferi

    Oraşul e prea mic pentru 5.5 milioane de maşini. Traficul este groaznic în Mexico City, lumea e înnebunită, stă cu orele în trafic, iar Uber ştie asta. Compania americană îşi promovează intens soluţia de drive-sharing, în care mai mulţi oameni se pot grupa să meargă în aceeaşi direcţie, cu aceeaşi maşină şi pot să împartă costurile. Bloomberg Technology a postat astăzi superideea Uber de a le atrage şoferilor un semnal de alarmă că pierd timp, bani şi nervi în trafic, în loc să stea liniştiţi pe bancheta din spate ca să-şi rezolve lucrurile.

    IATĂ AICI IDEEA GENIALĂ UBER ÎN TIMP CE LUMEA STĂTEA LA SEMAFOR

  • Noi atacuri în Germania! Bilanţul victimelor

    Un individ a tras focuri de armă, marţi după-amiază, într-un salon de coafură din centrul orăşelului Düren, situat în landul Rhenania de Nord-Westfalia, relatează publicaţia Die Welt.

    În urma incidentului, sute de poliţişti au fost mobilizaţi şi au loc verificări într-un complex comercial. În salonul de coafură în care a avut loc atacul poliţia a găsit un mort, despre care se presupune că este autorul agresiunii, şi doi răniţi aflaţi în stare gravă, relatează site-ul publicaţiei Kölnischen Rundschau.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • Operaţiune în Germania după incidente armate; autorii atacurilor au murit, 3 persoane,rănite

    Două atacuri armate au avut loc marţi după-amiază în vestul Germaniei, soldate cu moartea a doi suspecţi şi rănirea altor trei persoane, informează presa germană.

    Un individ a tras focuri de armă, marţi după-amiază, într-un salon de coafură din centrul orăşelului Düren, situat în landul Rhenania de Nord-Westfalia, relatează publicaţia Die Welt.

    În urma incidentului, sute de poliţişti au fost mobilizaţi şi au loc verificări într-un complex comercial. În salonul de coafură în care a avut loc atacul poliţia a găsit un mort, despre care se presupune că este autorul agresiunii, şi doi răniţi aflaţi în stare gravă, relatează site-ul publicaţiei Kölnischen Rundschau.

    Poliţia a transmis că situaţia este sub control. Potrivit publicaţiei Dürener Zeitung, incidentul armat a avut loc la ora 14.45 (15.45, ora României), iar agresorul ar fi sechestrat câteva persoane.

    Conform site-ului BZ-Berlin.de, într-un alt incident, produs în orăşelul Hagen, situat în apropiere de Duren, poliţia a împuşcat mortal un individ înarmat cu o sabie şi un cuţit. O altă persoană a fost rănită în acest incident.

  • Companiile antreprenoriale au pierdut anul trecut până la 99.000 de dolari din cauza atacurilor cibernetice

    Conform studiului Riscuri de securitate IT în companii 2016, realizat de Kaspersky Lab, costul unui atac de tip cryptomalware suportat de o companie mică sau mijlocie, a fost, în medie, de până la 99.000 de dolari, pe parcursul anului trecut. Chiar dacă infractorii cibernetici nu garantează înapoierea datelor, 34% dintre antreprenori recunosc că au plătit celor care i-au şantajat.

    Pagubele totale pot fi împărţite în două categorii: răscumpărarea şi pierderile colaterale. Pagubele totale sunt, în mare, influenţate de deficienţele apărute în activitatea de prevenţie, din partea personalului IT (sisteme administrate defectuos, backup-uri învechite sau inexistente, parole slabe, software care nu este actualizat cu regularitate etc.). Potrivit studiului menţionat mai sus, peste 30% dintre reprezentanţii companiilor mici şi mijlocii au spus că au pierdut cantităţi importante de date din cauza unui program cryptomalware.

    “Pentru că infractorii cibernetici fac eforturi tot mai mari de a scoate bani din folosirea programelor cryptomalware, companiile mici şi mijlocii ar trebui să ia măsuri de precauţie, astfel încât să diminueze riscul de a fi încă una dintre victime. Noi le recomandăm IMM-urilor să folosească soluţii create special pentru această categorie, astfel încât să se protejeze de ameninţările cibernetice, spune Vladimir Zapolyansky, Head of SMB Marketing la Kaspersky Lab. 

  • Companiile antreprenoriale au pierdut anul trecut până la 99.000 de dolari din cauza atacurilor cibernetice

    Conform studiului Riscuri de securitate IT în companii 2016, realizat de Kaspersky Lab, costul unui atac de tip cryptomalware suportat de o companie mică sau mijlocie, a fost, în medie, de până la 99.000 de dolari, pe parcursul anului trecut. Chiar dacă infractorii cibernetici nu garantează înapoierea datelor, 34% dintre antreprenori recunosc că au plătit celor care i-au şantajat.

    Pagubele totale pot fi împărţite în două categorii: răscumpărarea şi pierderile colaterale. Pagubele totale sunt, în mare, influenţate de deficienţele apărute în activitatea de prevenţie, din partea personalului IT (sisteme administrate defectuos, backup-uri învechite sau inexistente, parole slabe, software care nu este actualizat cu regularitate etc.). Potrivit studiului menţionat mai sus, peste 30% dintre reprezentanţii companiilor mici şi mijlocii au spus că au pierdut cantităţi importante de date din cauza unui program cryptomalware.

    “Pentru că infractorii cibernetici fac eforturi tot mai mari de a scoate bani din folosirea programelor cryptomalware, companiile mici şi mijlocii ar trebui să ia măsuri de precauţie, astfel încât să diminueze riscul de a fi încă una dintre victime. Noi le recomandăm IMM-urilor să folosească soluţii create special pentru această categorie, astfel încât să se protejeze de ameninţările cibernetice, spune Vladimir Zapolyansky, Head of SMB Marketing la Kaspersky Lab. 

  • Opinie Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: Ransomware-ul, o afacere profitabilă; de ce nu ar trebui să plăteşti

    Bogdan Pismicenco este Channel manager România, Bulgaria şi Republica Moldova la Kaspersky Lab

    Cât de mult valorează datele tale? Pentru victimele unui atac ransomware, nu mai este o întrebare retorică, ci una cât se poate de reală. Programele ransomware blochează sau criptează datele de pe un dispozitiv, apoi cer o răscumpărare în schimbul cheii care le-ar putea decripta. Este o afacere profitabilă pentru infractorii cibernetici: în timp ce majoritatea atacurilor tradiţionale presupun furtul datelor şi apoi găsirea unor modalităţi de a le valorifica, în cazul programelor ransomware pot câştiga banii dintr-o dată.

    De aceea, în ultima perioadă, am văzut o creştere masivă atât a numărului de atacuri, cât şi a conştientizării fenomenului în rândul utilizatorilor. Cea mai recentă formă de ransomware a fost dezvoltată în 2014, iar numărul şi gama de atacuri au crescut semnificativ pe parcursul anului 2015. Analiştii noştri de securitate au anticipat că în 2016 vom vedea o creştere rapidă a acestor atacuri şi se pare că au avut dreptate. În primul trimestru al anului 2016 am văzut deja un număr uriaş de mostre de ransomware, deoarece a început să fie la modă printre autorii de malware. Cu toate acestea, programele ransomware încă reprezintă doar o mică parte din numărul total de mostre de malware pe care le detectăm.

    Publicitatea masivă făcută în jurul programelor ransomware în ultimul timp dă naştere la o concepţie greşită, aceea că industria de securitate IT nu poate opri un astfel de program. În primul rând, ratele de detecţie pentru „cryptors“ sunt la fel de mari ca pentru orice alt tip de malware. Soluţiile moderne de securitate pot detecta chiar atacuri necunoscute, prin analiza comportamentului unui fişier lansat. În al doilea rând, marea majoritate a acestor atacuri se bazează pe o tehnologie malware mai degrabă clasică şi sunt, prin urmare, uşor de blocat. Doar o mică parte dintre mostre folosesc tehnici mai elaborate, încercând să evite detecţia de către software-ul de securitate. Deci, din punctul de vedere al securităţii, putem spune că ransomware-ul nu este diferit de alte programe malware.

    Există o serie de motive în spatele popularităţii lor în creştere. Aşa cum am menţionat anterior, succesul se explică prin abordarea foarte directă. Din postura de infractor, infectezi un aparat şi obţii bani pentru a-l dezinfecta. E simplu, direct şi nu necesită un mare efort. Cu datele de card furate trebuie să găseşti o cale de a face bani, în timp ce cu un program ransomware doar aştepţi să vină banii.

    Conştientizarea fenomenului ransomware de către utilizatori poate fi, de asemenea, explicată uşor. Victimele atacurilor ransomware resimt efectele mult mai direct şi mai serios decât în cazul altor tipuri de atacuri. Datele sunt blocate, iar dispozitivul e inutilizabil. Acest lucru este foarte neplăcut pentru utilizatorii individuali şi poate provoca pagube foarte mari pentru organizaţii: de exemplu, dacă un spital este lovit, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, în ultima perioadă. În astfel de situaţii, tentaţia de a plăti răscumpărarea poate fi foarte mare. Dar noi le recomandăm utilizatorilor individuali şi organizaţiilor să nu facă acest lucru, pentru că decriptarea nu este garantată în niciun fel.

    Pentru cei afectaţi, situaţia este dificilă. Algoritmii de criptare sunt de obicei greu de spart şi poate fi dificil sau chiar imposibil să obţii datele înapoi. De exemplu, proiectul No Ransom, iniţiat de Kaspersky Lab şi poliţia olandeză, colectează cheile de decriptare şi poate să ajute multe victime, dar nu pe toate.

    Dar nu trebuie să se ajungă în acest punct. Vectorii de infectare sunt cei clasici: publicitate care conţine malware, site-uri în care a fost implantat un program malware, precum şi fişiere infectate trimise ca anexe la e-mailuri sau pe reţelele sociale. Însă tehnologiile moderne de securitate pot proteja utilizatorii individuali şi companiile de aceste atacuri. În prezent, software-ul de securitate pentru Internet include tehnologii cum ar fi protecţia împotriva exploit-urilor, filtrarea URL‑urilor sau tehnologii cloud care protejează utilizatorii împotriva ameninţărilor cunoscute şi necunoscute. Toate acestea ar trebui completate de măsuri care să diminueze efectele unui posibil atac, incluzând backup la intervale regulate şi actualizări de software. Utilizatorii ar trebui să fie, de asemenea, foarte atenţi la orice pare suspect şi să nu dea clic pe astfel de linkuri.

    Ce va aduce viitorul? Greu de spus. Am văzut programe care criptează pe Android, OSX şi Linux, astfel încât, în teorie, ransomware-ul se poate răspândi pe diferite platforme şi dispozitive. Dar, în cele din urmă, întrebarea este: de unde se aşteaptă infractorii să câştige mai mulţi bani? Iar, în prezent, Windows şi Android sunt platformele cele mai profitabile.

  • Poveste omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână şi avea propria grădină zoologică – GALERIE FOTO

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Franţa îşi învăţă copiii cum să reacţioneze la atacurile teroriste

    Autorităţile franceze au decis ca în jur de 3.000 de cadre militare aflate în rezervă să asigure securitatea în şcoli. În plus, exerciţii anti-teroriste, care vizează pregătirea studeţilor pentru potenţialele atacuri se vor intensifica. Asta în condiţiile în care de la 1 septembrie în jur de 12 milioane de elevi francezi revin la şcoală, relatează RT care citează Associated Press.

    Toţi elevii cu vârste cuprinse între 13-14 ani vor învăţa măsuri de bază de salvare a vieţii umane, în cazul în care au nevoie de a oferi asistenţă colegilor în cazul unui atac terorist. În momentul de faţă doar 30% dintre elevi au avut parte de astfel de cursuri, potrivit lui Najat Vallaud-Belkacem, ministrul educaţiei.

    În jur de 500 de administratori de şcoli vor merge la centrul naţional al jardarmeriei pentru a învăţa cum să gestioneze momente de criză. “Nu cedăm panicii, dar ameninţarea este ridicată, este reală”, a spus Vallaud-Belkacem într-o conferinţă de presă.

    În viitor, elevii vor face 3 astfel de exerciţii într-un an, cu unul mai mult decât în prezent. În cadrul acestor exerciţii copii vor învăţa cum să se ascundă, să fugă.

    Mai mult, guvernul a decis alocarea a 50 de milioane de euro consiliilor locale pentru achiziţionarea de echipamente de securitate (camere video, alarme etc). 

  • Raport ONU: Armata siriană este vinovată de două atacuri cu gaze toxice

    Trupele militare ale Guvernului de la Damasc sunt responsabile pentru două atacuri cu gaze toxice care au avut loc în Siria, fapt presupus şi confirmat de o anchetă oficială a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), informează site-ul postului Euronews.

    Există suficiente dovezi pentru a stabili că elicopterele forţelor aeriene arabo-siriene au lansat bombe care au eliberat substanţe toxice în Talemens, în anul 2014, şi în Sarmin, în 2015, ambele localităţi fiind situate în provincia Idlib. Aceste cazuri au implicat utilizarea clorului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro