BusinessMagazin

Tag: Arabia Saudita

  • Coaliţia condusă de Arabia Saudită şi-a încheiat campania aeriană în Yemen

    Iranul – acuzat de la început de către Riyadh că-i susţine pe rebeli, ceea ce Teheranul dezminte – a salutat acest anunţ, apreciind că este vorba despre “un pas înainte” către o soluţionare politică a conflictului.

    În acelaşi timp, Washingtonul a trimis un portavion în largul coastelor Yemenului şi supraveghea un convoi de nave iraniene suspectate că se îndreptau către această ţară vecină cu Arabia Saudită, o mobilizarea care va permite Statelor Unite să-şi “păstreze opţiunile”, potrivit unui purtător de cuvânt al Pentagonului.

    La Riyadh, un purtător de cuvânt al coaliţiei, generalul Ahmed al-Assiri, nu a exclus însă faptul că această coaliţie poate interveni să împiedice mişcări ale rebelilor, subliniind totodată că blocada maritimă este menţinută.

    El a anunţat încetarea Operaţiunii “Furtună Decisivă”, lansate pe 26 martie “la solicitarea Guvernului şi preşedintelui Yemenului” Abd Rabbo Mansour Hadi, în prezent refugiat în Arabia Saudită.

    În contextul avansării rebelilor către Aden (sud), unde se refugiase, Hadi a fost cel care a cerut intervenţia Riyadhului.

    – “Redarea Speranţei”

    Coaliţia a anunţat începutul unei noi faze – “Redarea Speranţei” – vizând o reluare a procesului politic în Yemen, furnizarea unor ajutoare umanitare şi “lupta împotriva terorismului” într-o ţară în care Al-Qaida este foarte activă.

    Potrivit Ministerului saudit al Apărării, atacurile aeriene au reuşit “să elimine cu succes ameninţările la adresa securităţii Arabiei Saudite şi ţărilor vecine”.

    Ministerul a anunţat “distrugerea armamentului greu şi rachetelor balistice confiscate de către miliţia huthi şi forţele (fostului preşedinte) Ali Abdallah Saleh în bazele şi taberele armatei”.

    Partidul acestuia a lăsat duminică impresia că începe să se distanţeze de huthi, declarând că primeşte “pozitiv” rezoluţia adoptată la 14 aprilie de către Consiliul de Securitate al ONU care impune rebelilor un embargo asupra armelor şi îi somează să se retragă din zonele pe care le-au cucerit în ultimele luni.

    Anunţul încetării campaniei intervine în contextul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat cu privire la o prăbuşire iminentă a sistemelor sănătăţii şi îngrijirilor medicale în Yemen. Aceste sisteme “se confruntă cu penurii tot mai mari de medicamente care salvează vieţi, cu întreruperi frecvente ale generatoarelor” şi lipsa electricităţii, potrivit Organizaţiei.

    OMS a anunţat marţi un bilanţ de 944 de morţi şi 3.487 de răniţi – civili şi militari – în Yemen, în perioada 19 martie-17 aprilie.

    – O revenire a lui Hadi?

    Atacurile coaliţiei au continuat marţi, cele mai violente dintre ele vizând regiunea oraşului Dhaleh (sud).

    Potrivit secretarului general al provinciei Dhaleh Ahmed Mouthanna, raidurile şi confruntările armate dintre rebeli şi forţele loiale lui Hadi s-au soldat cu 23 de morţi.

    În provincia Shabwah (sdu), raidurile aeriene şi confruntările s-au soldat cu 29 de morţi în rândul combatanţilor, în două tabere, potrivit unor surse tribale.

    În capitala Sanaa, explozii spectaculoase, provocate luni de două raiduri ale coaliţiei asupra unui depozit de rachete asupra căruia rebelii preluaseră controlul, s-au soldat cu 38 de morţi în rândul civililor, potrivit unui nou bilanţ stabilit marţi de patru spitale, care au anunţat totodată 532 de răniţi.

    O sursă diplomatică occidentală, care a solicitat protecţia anonimatului, a apreciat că obiectivele campaniei aeriene au fost atinse, “dar nu şi obiectivul politic”. Rebelii “huthi sunt acolo unde se aflau înainte”, a declarat această sursă pentru AFP.

    Preşedintele Centre for Strategic and Legal Studies de la Jeddah (Arabia Saudită) Anwar Eshki se aşteaptă la o revenire în Yemen, în curând, a preşedintelui Hadi.

  • Circuitul minat 
al petrolului

    Yemenul contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea strâmtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol important în transportul ţiţeiului. Investitorii sunt îngrijoraţi că o posibilă închidere a strâmtorii ar duce la creşterea costurilor cu transportul, precum şi a timpului necesar de livrare – vasele care transportă petrol din Europa şi Africa de Nord nu vor mai putea urma cea mai directă rută către Asia, ci va trebui să ocolească Africa.

    Lucrurile sunt complicate de faptul că atât autorităţile din Yemen, cât şi şi Arabia Saudită acuză Iranul că sprijină rebelii şiiţi de pe teritoriul yem-enit, în contextul în care cea mai delicată problemă a administraţiei americane (ţinând cont de ostilitatea puternică faţă de Iran a Israelului, a Arabiei Saudite şi a republicanilor din Congres) este încercarea de a încheia un acord asupra programului nuclear iranian, în cadrul negocierilor multina-ţionale (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia, China, Iran) desfăşurate în aceste zile în Elveţia.

    Atât secretarul de stat american John Kerry, cât şi ministrul de externe iranian Mohamed Javad Zarif (foto) s-au declarat încrezători în şansa unei schiţe de acord până la 31 martie şi apoi în posibilitatea încheierii acordului până la 30 iunie. Pe măsură ce perspectivele unui acord în chestiunea nucleară s-au ameliorat, pariul pe ridicarea sancţiunilor economice internaţionale contra Teheranului a trezit interesul potenţialilor cumpărători de petrol iranian (China, Coreea de Sud, India, Japonia), care ar profita în mod evident de pe urma majorării estimate a producţiei iraniene cu cca 
1 mil. barili pe zi.

    După discursul din Congresul SUA susţinut la invitaţia republicanilor de premierul israelian Netanyahu, care a acuzat din nou ameninţarea nu-cleară iraniană, republicanii i-au atras atenţia preşedintelui Barack Obama că nu vor ratifica un acord nuclear şi ridicarea sancţiunilor economice contra regimului de la Teheran. Cât priveşte Arabia Saudită, ministrul de externe Saud al-Faisal s-a pronunţat contra oricărui acord cu Iranul, folos-ind aceleaşi argumente cu ale Israelului, respectiv „politicile agresive regionale şi intenţia de a obţine o armă nucleară care să ameninţe securitatea internaţională“.

  • Ambasada SUA în Arabia Saudită avertizează asupra ameninţării răpirii unor muncitori occidentali

    Potrivit avertismentului, emis vineri noaptea, oficialii au primit informaţii despre o ameninţare privind răpirea unor muncitori, inclusiv americani, de pe câmpurile petrolifere din estul regatului.

    Ambasada a precizat că “nu deţine informaţii suplimentare cu privire la momentul, locul sau modalitatea atacurilor planificate”.

    Guvernul saudit şi agenţia oficială de presă saudită nu au făcut comentarii cu privire la avertisment.

    Militanţi din cadrul Al-Qaida au comis, în perioada 2003-2007, atacuri pe teritoriul saudit vizând să destabilizeze monarhia aliată cu Occidentul. În 2003, ei au comis atacuri cu bombă în complexe rezidenţiale locuite de străini.

    Arabia Saudită face parte din coaliţia condusă de către Statele Unite care luptă împotriva grupării Statul Islamic (SI) în Siria şi Irak.

  • Vodafone România îşi extinde acoperirea serviciilor de roaming 4G la 40 de ţări

    “Oferim şi utilizatorilor din străinatate care călătoresc în România acces la reţeaua avansată 4G a Vodafone România, certificată în multiple rânduri”, a spus Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România.

    Vodafone este primul operator din România care a lansat serviciile de roaming 4G, în noiembrie 2013. Lista completă a ţărilor în care serviciile de roaming 4G sunt active este disponibilă pe site-ul companiei.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 438 de milioane de clienţi, la 30 septembrie 2014. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.
     

  • Regele Abdullah al Arabiei Saudite a murit. Barack Obama, Francois Hollande şi alţi lideri ai lumii i-au adus omagii

    Regele Abdullah a fost internat pe 31 decembrie într-un spital din Riyadh din cauza unei pneumonii. Starea sa de sănătate a necesitat amplasarea unui tub pentru a-l ajuta să respire.

    El a murit vineri “la ora locală 01.00 (00.00, ora României)” şi va fi înmormântat în aceeaşi zi după rugăciunea de după-amiază, potrivit comunicatului oficial.

    Fratele său vitreg Salman, în vârstă de 77 de ani, va deveni noul rege al Arabiei Saudite.

    Moqren, un alt frate vitreg al lui Abdullah, a fost numit prinţ moştenitor. Născut în 1945, el este ultimul fiu al lui Abd al-Aziz Ibn Saud, fondatorul regatului saudit.

    De la decesul acestuia din urmă în 1952, tronul a fost ocupat succesiv de mai mulţi fii de-ai săi.

    Regele Abdullah, decedat vineri, a urcat pe tron în august 2005, după moartea fratelui său vitreg Fahd, însă el conducea de facto regatul din 1995.

    În ultimul timp, apariţiile sale publice au devenit mai rare, fiind reprezentat adeseori de prinţul moştenitor Salman Ben Abdel Aziz, noul rege.

    UPDATE 09:50 – Omagii din întreaga lume pentru regele Abdullah al Arabiei Saudite, decedat la vârsta de 90 de ani

    Lumea i-a adus un omagiu, vineri, regelui Abdullah al Arabiei Saudite, decedat la vârsta de 90 de ani, salutând activitatea celui care ar reuşit în cei zece ani de regim să menţină stabilitatea primei puteri petroliere ferind-o de tulburările din lumea arabă, relatează AFP.

    “A fost întotdeauna un lider sincer care a avut curajul convingerile sale”, a declarat preşedintele american, Barack Obama, într-un comunicat, descriind “o veritabilă prietenie călduroasă” cu regele.

    “Ţările noastre au lucrat împreună pentru a depăşi numeroase provocări, iar eu am respectat punctele de vedere ale regelui Abdullah şi am apreciat prietenia noastră veritabilă şi călduroasă”, a adăugat el.

    În timpul domniei sale, Arabia Saudită şi Statele Unite au rămas aliaţi politici şi economici.

    Premierul canadian Stephen Harper şi-a amintit de un bărbat “foarte entuziasmat atunci când era vorba despre ţara sa, despre dezvoltare şi economia mondială” şi a salutat un “apărător ardent al păcii în Orientul Mijlociu”.

    În Europa, preşedintele francez François Hollande a salutat “memoria un om de stat a cărui acţiune a marcat profund istoria ţării sale şi a cărui viziune privind pacea dreaptă şi durabilă în Orientul Mijlociu rămâne mai mult decât oricând de actualitate”, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée.

    Premierul britanic David Cameron a afirmat într-un comunicat că amintirea regelui Abdullah va fi marcată de “anii lungi în slujba regatului şi de angajamentul său în favoarea păcii şi consolidării înţelegerii între religii”.

    Acelaşi ton a fost menţinut şi de Tokyo, unde secretarul general şi purtătorul de cuvânt al Guvernului Yoshihide Suga a lăudat rolul “semnificativ jucat multă vreme (de rege) în favoarea păcii şi stabilităţii Arabiei Saudite, comunităţii islamice şi lumii”.

    Premierul indian Narendra Modi s-a declarat “întristat” şi a amintit într-un mesaj pe Twitter că s-a interesat în urmă cu câteva zile despre sănătatea regelui pe lângă succesul lui la palatul regal, Salman Ben Abdel Aziz.

    “Cu regele Abdallah, am pierdut o voce importantă care a marcat ţara printr-un impact durabil”, a adăugat Modi.

    Barack Obama i-a adus omagii defunctului rege Abdullah al Arabiei Saudite

    Preşedintele american i-a adus omagii regelui Abdullah al Arabiei Saudite, la puţin timp după anunţarea morţii sale vineri, salutând un prieten preţios şi un lider “sincer” care a luat decizii curajoase în procesul de pace din Orientul Mijlociu, relatează AFP.

    “El a fost întotdeauna un lider sincer, care a avut curajul convingerilor sale”, a declarat Barack Obama, citat într-un comunicat.

    “O adevărată prietenie călduroasă” m-a legat de regele Abdullah, care a murit la vârsta de 90 de ani, a apreciat preşedintele american.

    “Ţările noastre au colaborat pentru identificarea a numeroase provocări şi am apreciat mereu punctele de vedere ale regelui Abdullah”, a adăugat el.

    “El era convins că relaţia saudito-americană este importantă pentru stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu“, a mai spus Barack Obama, care s-a întâlnit de două ori cu fostul monarh saudit.

    În timpul unei vizite la Riyadh în martie 2014, preşedintele american a reafirmat alianţa istorică dintre Statele Unite şi Arabia Saudită.

    François Hollande a salutat memoria lui Abdullah al Arabiei Saudite

    Preşedintele francez François Hollande i-a adus omagii regelui Abdullah al Arabiei Saudite, decedat vineri, salutând “memoria unui om de stat a cărui activitate a marcat profund istoria ţării sale”, relatează AFP.

    François Hollande “salută memoria unui om de stat a cărui activitate a marcat profund istoria ţării sale şi a cărui viziune privind o pace justă şi durabilă în Orientul Mijlociu rămâne mai mult ca oricând de actualitate”, a anunţat Elysée într-un comunicat.

    “Şeful de stat (francez) prezintă condoleanţe sincere poporului saudit şi îşi exprimă ataşamentul faţă de prietenia dintre Franţa şi Arabia Saudită, la care regele Abdullah bin Abdulaziz al-Saud a muncit de-a lungul domniei sale”, încheie comunicatul.

  • Regin: autopsia virusului spion despre care industria securităţii IT a păstrat tăcerea

    REGIN, IDENTIFICAT DE CERCETĂTORII DE LA SYMANTEC, SE CREDE CĂ A FOST DEZVOLTAT DE UN STAT, AVÂND DREPT ŢINTĂ COMPANII DE TELECOMUNICAţII DIN RUSIA ŞI ARABIA SAUDITĂ.

    Potrivit companiei de securitate informatică Symantec Corporation, Regin este controlat de o agenţie de spionaj occidentală, virusul fiind mult mai sofisticat decât predecesorul său Stuxnet, socotit cel mai sofisticat din lume. Stuxnet a fost dezvoltat de hackeri ai guvernelor din Statele Unite şi Israel, în urmă cu patru ani, pentru a obţine informaţii legate de programul nuclear iranian.

    Şeful Kaspersky Labs, companie de securitate informatică din Rusia care a descoperit virusul Stuxnet, a explicat pentru Financial Times că Regin vizează companiile de telecomunicaţii pentru obţinerea unor câştiguri financiare şi şi-a pus amprenta asupra sistemelor de control ale unor organizaţii importante a nivel mondial, ceea ce arată că dezvoltatorii virusului, prin breşele virtuale serioase pe care le creează, au intenţii serioase.

    Cel mai important aspect al Regin este capacitatea sa de a păstrunde în centrele GSM ale reţelelor de telefonie mobile. Potrivit Kaspersky Labs, hackerii au reuşit să fure astfel userii şi parolele administratorilor de sistem ale unei companii de telecomunicaţii din Orientul Mijlociu. ”Nimic nu se poate compara cu asta„, a declarat Orla Cox, director la Symantec, care consideră că un astfel de virus sofisticat necesită ani de zile pentru a fi creat.

    Kaspersky a refuzat să menţioneze compania sau ţara unde a avut loc atacul Regin asupra staţiei GSM, dar este posibil să fie vorba despre Afganistan, Iran, Siria sau Pakistan.

    Potrivit documentelor publicate de Edward Snowden, două operaţiuni ale NSA, cu nume de cod MYSTIC şi SOMALGET, au implicat pătrunderea în reţelele mobile din mai multe ţări, pentru colectarea de date privind apelurile mobile din şi spre aceste ţări. În cazul a două dintre aceste ţări, Bahamas şi Afganistan, a avut loc şi înregistrarea integrală a convorbirilor.

    ”Uneori, Regin nu lasă nimic în urmă, niciun indiciu, iar infecţia dispare complet de îndată ce este căutată, pur şi simplu dispare. Asta arată cu ce avem de-a face„, a explicat Cox.

    Potrivit unui oficial occidental din domeniul securităţii, motivele şi originea acestor atacuri sunt dificil de identificat. În opinia sa, Regin poate fi un exemplu pentru un atac intern, cu alte cuvinte este posibil ca ţara ţintă să fie chiar ţara de origine a acestuia.

    Până acum, Symantec a descoperit că victimele sunt în mare parte companii din Rusia, Arabia Saudită, America Latină, Irlanda şi Iran. Compania a dezvăluit că Regin a fost programat să atace sistemele online ale unor companii mari precum Microsoft Corporation, fiind penetrate serverele de e-mail şi mesagerie pentru telefonia mobilă.

    Între timp, Eugene Kaspersky, directorul general al Kaspersky Labs, a avertizat că sistemele IT ale companiilor energetice cad tot mai des pradă ale unor astfel de atacuri cibernetice, el adăugând că aceste atacuri sunt bine planificate şi au loc atunci când sunt cel mai puţin aşteptate. Din acest motiv, companiile, mai ales cele din telecomunicaţii, trebuie să adopte mai multe elemente de protecţie virtuală.

    Kaspersky a arătat că aceşti hackeri au întrecut orice limită, folosindu-şi expertiza pentru activităţi pornind de la ocolirea punctelor de securitate pentru furtul de mărfuri din fabricile ucrainene şi până la modificarea cifrelor indicate de cântare.

    Recent, atacurile cibernetice au avut ca ţintă corporaţii mari precum JPMorgan şi Home Depot, de unde hackerii au furat date confidenţiale aparţinând a milioane de familii şi companii mici şi mijlocii. În urma atacurilor, au fost pierdute datele a până la 83 de milioane de clienţi.

    Niciuna dintre ţintele virusului Regin nu se află în Statele Unite sau Marea Britanie, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, majoritatea fiind în Rusia şi Arabia Saudită, 28%, respectiv 24%. Irlanda este pe locul al treilea, cu 9% dintre atacuri produse pe teritoriul său.

    Între statele în care a fost descoperit virusul se mai află Algeria, Afganistan, Belgia, Brazilia, Fiji, Germania, Iran, India, Malaiezia, Siria, Pakistan, Rusia şi o mică insulă din Pacific, Kiribati.

    ”Credem că Regin nu provine din partea suspecţilor obişnuiţi. Nu credem că Regin a fost creat în Rusia sau în China„, a spus Mikko Hypponen, director pentru cercetări la F-Secure, publicaţiei Guardian. Compania sa a detectat pentru prima oară virusul Regin pe un server al unei companii din nordul Europei.

    Se crede că numai câteva state sunt capabile să creeze ceva atât de complex precum Regin. Dacă sunt excluse China şi Rusia, mai rămân SUA, Marea Britanie sau Israel drept cei mai probabili candidaţi. Candid Wueest, cercetător la Symantec, consideră plauzibilă sugestia că un stat occidental se află în spatele atacurilor.

  • Noul război rece al petrolului. SUA şi Arabia Saudită împing Rusia şi Iranul în colaps

    ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ŞI SIRIA, PREŢURILE ŢIŢEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

    Analiştii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producţia mare din SUA, creşterea economică lentă din Europa şi China, precum şi producţia constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele şi anume reducerea încasărilor Rusiei şi Iranului şi ce înseamnă acest lucru.

    Cine are de câştigat? Statele Unite vor ca sancţiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiţii cât şi americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

    Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât şi Iranul încep să simtă efectul scăderii preţurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculaţiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâştiga influenţa puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relaţiile cu elita rusească şi mediul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice„,  scrie Richter.

    În privinţa Iranului, Richter spune că un preţ al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive şi subminează poziţia ţării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

    În prezent, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, şi-a revenit uşor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

    În Rusia, presa urmăreşte cu atenţie evoluţiile cotaţiilor petrolului. „Dependenţa economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale şi petrol, este deseori comparată cu dependenţa de droguri„, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev şi Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleţ că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că şeicii petrolului îşi vor veni în fire, vor reduce producţia şi stabiliza preţurile la cel puţin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

    ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCŢIA SUA
    Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculaţii ale momentului. Pentru unii analişti, scăderea preţurilor petrolului are legătură directă cu producţia mare din Statele Unite, care pune în pericol poziţia de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia şi Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenţi.

    „Saudiţii au asigurat stabilitatea preţurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creşterea producţiei pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria şi Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creşterea producţiei Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

    Situaţia s-a schimbat însă, în ultimii şase ani având loc o creştere de 70% a producţiei de petrol a Statelor Unite.
    „În încercarea de a restabili echilibrul, saudiţii ar putea profita de costurile mai mici de producţie de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de şist din Statele Unite. Saudiţii ar putea avea nevoie să permită preţurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril şi să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a preţurilor petrolului creează câştigători şi perdanţi clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

    Scăderea cotaţiilor petrolului a provocat şi declinul cotaţiilor acţiunilor producătorilor de petrol şi gaze din SUA, evoluţie care aduce în atenţie un nou factor decisiv în acest război al preţurilor, şi anume încrederea investitorilor.

    După trei ani de calm ciudat pe piaţa petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- şef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenţie a Arabiei Saudite de a lăsa preţurile să scadă pentru a-şi lovi concurenţii va testa susţinerea de către pieţele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluţia exploatărilor de şist începută în 2009.

    Pentru a putea continua activităţile de forare la exploatările de şist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligaţiuni şi acţiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de şist vor continua să fie relativ atractive.

  • Cel mai silenţios război mondial: ieftinirea petrolului

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut în sfârşit să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Agenţia Internaţională a Energiei apreciază că preţul petrolului ar trebui să scadă sub 80 dolari/baril pentru ca Arabia Saudită să poată câştiga războiul preţurilor cu furnizorii americani care exploatează zăcăminte de şist.

    Aceeaşi agenţie a redus cu 200.000 barili/zi estimarea privind cererea de petrol în acest an şi cu 300.000 pentru 2015 şi a apreciat că OPEC nu va mai putea fi capabilă să oprească ieftinirea globală aşa cum o făcea de obicei până acum. Miliardarul prinţ saudit Alwaleed bin Talal a protestat însă faţă de decizia ministrului saudit al petrolului de a accepta o cădere globală a preţurilor, avertizând că 90% din bugetul ţării provine din vânzarea de petrol, iar dacă încasările continuă să scadă, aceasta ar putea fi o catastrofă economică.

    Ţara care pierde însă cel mai mult din ieftinirea petrolului este Rusia. Rubla rusească a scăzut în ultima săptămână la niveluri minime record faţă de euro (51,97) şi dolar (41,04), din cauza ieftinirii petrolului, în ciuda faptului că banca centrală a Rusiei a intervenit şi a vândut cca 7 mld. dolari de la începutul lui octombrie spre a susţine cursul. Dependenţa ţării de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estimează Reuters, ceea ce ar însemna că ieftinirea cu 25 de dolari a petrolului din ultimele trei luni ar putea costa Rusia 65-75 mld. dolari.

    De la începutul anului, în contextul sancţiunilor economice contra Rusiei, rubla a pierdut deja aproape 20% în valoare faţă de dolar, din care 6,5% numai în ultima lună. Reuters comentează că vulnerabilitatea rublei reflectă dependenţa Rusiei de capitalul străin, în condiţiile în care exodul de capital din ţară continuă: prognozele citate de Reuters pentru ieşirile de capital din 2015 oscilează între 35 mld. dolari (banca centrală rusească) şi 150 mld. dolari (Morgan Stanley).

  • Compania FLYNAS, din Arabia Saudită, angajează însoţitori de bord

    Operatorul aerian low-cost FLYNAS (fostă NAS AIR) din Arabia Saudită va recruta personal de bord (însoţitoare de bord) în Cluj-Napoca, conform unui comunicat al RSC Consulting, reprezentant în România al companiei internaţionale MECCTI Ldt., specializată în recrutare de  personal pentru companiile de aviaţie din ţările din Orientul Mijlociu.

    Evenimentul va avea loc la în Cluj-Napoca, iar ala selecţia finală vor participa reprezentanţi ai companiei de aviaţie şi ai companiei internaţionale de recrutare MECCTI Ltd. Persoanele interesate pot aplica până la data de 15 Septembrie 2014 pe formularul de înscriere.

    Până în present, RSC CONSULTING a finalizat cu succes alte două sesiuni de recrutare, în urma cărora 41 de tinere din România au fost angajate la FLYNAS cu contracte de muncă pe o perioadă de doi ani, cu posibilitate de prelungire, fiind remunerate cu salarii nete de peste 2000 USD pe lună. “Oferim un pachet integrat de oportunităţi pentru tinerele care doresc să „îmbrăţişeze” această ocupaţie”, a declarat managerul general al companiei, Steluţa Racolţa.

    Operatorul aerian low-cost FLYNAS, şi-a început activitatea în anul 2007, iar în prezent efectuează mai mult de 950 de zboruri săptămânal, pe 88 de rute. În total, FLYNAS a transportat mai mult de 12 milioane de pasageri, cea mai mare creştere fiind înregistrată în perioada ianuarie 2012-septembrie 2013, când au fost transportaţi peste 5,5 milioane de pasageri. Compania are peste 750 de angajaţi.

  • Reghe, eşti bun, dar n-o să te vadă nimeni

    MIHAI MIRONICĂ

    Reghe s-a impus în prim-planul fotbalului nostru prin rigoarea adusă din Bundesliga. Rigoare în pregătire, în atitudinea de la antrenamente şi din jocuri. Cât de mult va reuşi el cu acest regim spartan într-o lume în care rigoarea este pentru străinii importaţi şi nu pentru băştinaşii blagosloviţi de Allah cu un ocean de ţiţei sub nesfârşitul lor deşert? Cum se vor cupla metodele alchimistului Neubert cu bioritmul răsturnat din perioada Ramadanului?

    Reghecampf insistă să transmită mesajul că nu este vorba despre bani în acest exil în Golful în care îţi este plătită regeşte uitarea. Unele date ar confirma totuşi pledoaria sa. Reghecampf a spus că a câştigat pe sezon la Steaua în jur de un milion de euro, persoane din club merg chiar până la un milion şi jumătate pe sezon când vorbesc despre încasările antrenorului care avea numai primă de calificare în Liga Campionilor o jumătate de milion.Ultimele date despre leafa lui Reghe la arabi ar fi de două milioane de euro. Probabil că monumentalul salariu este asezonat şi cu diverse prime de obiectiv. Să nu uităm însă că fără prezenţa lui Reghe la Steaua, biznisul soţiei în fotbal se va dilua. Iar la arabi ea nu poate avea decât un rol decorativ.

    Reghe a simţit că la Steaua ar putea urma căderea. Anumiţi jucători vor pleca, regenerarea lotului este un pariu care nu iese de fiecare dată. Colaborarea cu Becali este dificilă în acest context, iar o eventuală ratare a pătrunderii în grupele Ligii Campionilor ar perturba foarte mult universul echipei. Plecarea antrenorului care a readus strălucirea Stelei este de înţeles, dar în urma ei va persista întrebarea: de ce acolo? De ce şi cel mai promiţător antrenor român din ultimii mulţi ani îngroaşă contingentul antrenorilor noştri care au plecat să fie căpşunari milionari la periferia fotbalului în locul unei poziţii de profesor la o catedră a unui club occidental chiar şi în condiţii mai austere? Nu pot uita cum în anii ’90 mai tot românul întreba ce-a mai făcut Brescia în weekend. Azi, chiar şi cu atâtea şaormării în jurul nostru, nimeni nu va da doi bani pe ce a mai făcut Halalul de echipă a lui Reghe. Şi uite aşa s-au inventat cele două milioane de euro de doi bani…