BusinessMagazin

Tag: anunt

  • Surpriză: OpenAI îl readuce pe Sam Altman în funcţia de CEO la mai puţin de o săptămână după ce a fost concediat de consiliul de administraţie

    Sam Altman se va întoarce în funcţia de CEO al OpenAI, a anunţat miercuri dimineaţa start-up-ul pe X, fostul Twitter. Mişcarea vine ca urmare a presiunii imense exercitate de angajaţi şi investitori asupra consiliului de administraţie care l-a înlăturat în urmă cu mai puţin de o săptămână, scrie CNBC.

    Fostul co-director executiv al Salesforce, Bret Taylor, şi fostul secretar al Trezoreriei, Larry Summers, se vor alătura consiliului de administraţie al OpenAI, a precizat startup-ul susţinut de Microsoft, Taylor ocupând funcţia de preşedinte.

    Adam D’Angelo, cofondator şi director general al startup-ului Quora va rămâne în consiliu. “Colaborăm pentru a pune la punct detaliile. Vă mulţumim foarte mult pentru răbdarea de care aţi dat dovadă în această perioadă”, a precizat OpenAI în postarea X.

    Luni, sute de angajaţi, inclusiv cofondatorul şi membrul consiliului de administraţie Ilya Sutskever, au semnat o scrisoare în care spuneau că, dacă acest consiliu de administraţie nu va demisiona şi nu îl va aduce înapoi pe Altman, majoritatea angajaţilor se vor muta să lucreze cu el la Microsoft.

    Satya Nadella, directorul general al Microsoft, a declarat luni, într-o postare pe X, că Altman şi cofondatorul său Greg Brockman se vor alătura Microsoft pentru a forma un nou laborator de inteligenţă artificială, notează CNBC.

    Acest lucru a urmat unui anunţ făcut duminică târziu, potrivit căruia OpenAI l-a angajat pe fostul director executiv al Twitch, Emmett Shear, ca înlocuitor interimar al lui Altman.

    Iniţial, consiliul de administraţie anunţase că şefa de tehnologie a OpenAI, Mira Murati, îşi va asuma acest rol, dar ea s-a alăturat curând paradei de angajaţi care au cerut revenirea lui Altman. “Cu noul consiliu şi cu sprijinul lui W Satya, abia aştept să mă întorc la openai şi să construiesc pe baza parteneriatului nostru puternic cu msft”, a scris Altman într-o postare proprie pe X.

    Nadella a aplaudat schimbările pe care OpenAI le-a făcut în consiliul său de administraţie în postul său X.

    “Credem că acesta este un prim pas esenţial pe calea către o guvernare mai stabilă, mai bine informată şi mai eficientă”, a scris Nadella.

    “Sam, Greg şi cu mine am discutat şi am fost de acord că au un rol cheie de jucat, împreună cu echipa de conducere OAI, pentru a ne asigura că OAI continuă să prospere şi să se bazeze pe misiunea sa.Aşteptăm cu nerăbdare să construim pe baza parteneriatului nostru solid şi să oferim valoarea acestei noi generaţii de inteligenţă artificială clienţilor şi partenerilor noştri.

    Repunerea rapidă în funcţie a lui Altman a început să pară o posibilitate sâmbătă, când a apărut informaţia că un grup de investitori proeminenţi, printre care Microsoft, Tiger Global, Thrive Capital şi Sequoia Capital, lucrau pentru a anula decizia consiliului de administraţie de cu o zi înainte. Niciuna dintre aceste firme nu avea locuri în consiliul de administraţie şi au fost luate prin surprindere de decizie.

    Într-o postare pe X, sâmbătă seara târziu, Altman a scris: “Iubesc atât de mult echipa openai”. Brockman, care a demisionat din companie după ce consiliul de administraţie l-a înlăturat din funcţia de preşedinte, odată cu înlăturarea lui Altman, a repostat comentariul cu un simbol al inimii. Alţi angajaţi OpenAI au făcut acelaşi lucru.

    OpenAI, despre care se spune că a fost în discuţii încă de luna trecută pentru a vinde acţiunile angajaţilor către investitori la o evaluare de 86 de miliarde de dolari, a apărut ca cel mai tare startup din lume în acest an după ce a lansat chatbotul ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    ChatGPT le permite utilizatorilor să introducă întrebări simple de text şi să obţină răspunsuri inteligente şi creative care pot duce la conversaţii mai aprofundate.

    Altman conducea compania din 2019 şi îndeplinea atât funcţia de director executiv de top al unei companii de înaltă performanţă, cât şi cea de imagine publică a cercetării şi dezvoltării de produse de inteligenţă artificială.

    Spre deosebire de majoritatea startup-urilor din Silicon Valley, OpenAI nu era structurată ca o corporaţie tipică, cu bucăţi mari de capitaluri proprii controlate de fondatori.Mai degrabă, făcea parte dintr-o organizaţie nonprofit care a fost înfiinţată în 2015.Consiliul de administraţie supraveghează organizaţia nonprofit, care “acţionează ca organism general de conducere pentru toate activităţile OpenAI”, potrivit postării de vineri de pe blog.Sutskever şi Brockman au făcut parte din echipa fondatoare a OpenAI.

    Printre investitorii iniţiali s-au numărat Altman, cofondatorul LinkedIn Reid Hoffman şi directorul general al Tesla, Elon Musk, care ar fi alocat 1 miliard de dolari pentru proiect. “Întoarcerea la OpenAI şi revenirea la codare în această seară”, a scris Brockman într-o postare X de miercuri dimineaţă. Imediat după ce consiliul de administraţie al OpenAI a anunţat concedierea lui Altman, investitori şi fondatori proeminenţi din Silicon Valley şi-au exprimat cu voce tare îngrijorarea şi chiar au comparat mişcarea cu decizia Apple de acum 38 de ani de a-l concedia pe Steve Jobs

     

  • Replica fulger a Microsoft după „lovitura de palat” de la OpenAI. Satya Nadella anunţă că i-a recrutat pe Sam Altman şi pe demisionarii de la „părintele ChatGPT”. „Vor conduce o nouă echipă avansată de cercetare în AI”

    Gigantul american Microsoft, cel mai mare finanţator al OpenAI – care a făcut un pariu uriaş pe tehnologia dezvoltată de start-up-ul din spatele ChatGPT, a făcut o mişcare fulger după ce tentativa de a-l repune în funcţii pe Altman a eşuat: l-a recrutat pe cofondatorul OpenAI alături de toţi cei care şi-aiu dat demisia după înlăturarea lui”.

    „Rămânem angajaţi în parteneriatul nostru cu OpenAI şi avem încredere în planul nostru de a lansa noi produse, în capacitatea noastră de a continua să inovăm cu tot ce am anunţat la evenimentul Microsoft Ignite şi în continuarea susţinerii clienţilor şi partenerilor noştri. Aşteptăm cu nerăbdare să-l cunoaştem pe Emmett Shear şi noua echipă de conducere a OpenAI şi să lucrăm cu ei. Şi suntem extrem de entuziasmaţi să împărtăşim vestea că Sam Altman şi Greg Brockman, împreună cu colegii lor, se vor alătura Microsoft pentru a conduce o nouă echipă avansată de cercetare în AI. Aşteptăm cu nerăbdare să ne mişcăm rapid pentru a le oferi resursele necesare succesului lor”, a anunţat liderul Microsoft.
     

  • Huawei a inaugurat un centru de inovare la Paris. Compania şi-a propus să investească 2 milioane de euro pe an pentru a construi un ecosistem colaborativ cu IMM-urile

    Huawei a găzduit săptămâna aceasta la Paris, Ziua Inovării, pe tema Inovarea IMM-urilor: Deblocarea viitorului economic al Europei. Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, evenimentul a reunit specialişti din Europa pentru a discuta despre cum să lucreze împreună pentru ca IMM-urile să prospere. În timpul evenimentului, Huawei a anunţat deschiderea Centrului de Inovare de la Paris, care va servi drept platformă pentru continuarea colaborării dintre Huawei şi partenerii săi.

    În comentariile sale, Vicky Zhang, vicepreşedintele Huawei pentru comunicare corporativă, a declarat: ,,Doar lucrând împreună putem construi un ecosistem sănătos care să permită economiei europene să prospere”. Împreună cu partenerii săi din domeniul IMM-urilor, HD Rain şi Ubudu, Huawei a anunţat apoi deschiderea Centrului de Inovare din Paris. Kenneth Fredriksen, vicepreşedinte senior al Huawei Europa, a declarat: ,,În urmă cu treizeci de ani, Huawei era o companie mică. Astăzi, sunt mândru să anunţ că Huawei îşi va lansa Centrul de Inovare de la Paris. Fie că vorbim despre o organizaţie consacrată sau de un IMM, aceasta este o platformă care îi va ajuta pe toţi partenerii noştri să prospere”.

    Huawei va investi peste 2 milioane de euro anual în Centrul de Inovare de la Paris şi îşi va deschide platforma de peste 80 de scenarii industriale pentru parteneri. Centrul nu numai că va încuraja schimbul de cunoştinţe şi inovarea comună, dar va oferi, de asemenea, resurse profesionale pentru integrare, verificare şi sprijin pentru lansarea pe piaţă. Cu un sistem de asistenţă end-to-end pentru parteneri, acest Centru de Inovare va fi o actualizare a Huawei’s Paris OpenLab, care a deservit peste 200 de parteneri din 2018.

  • Anunţul făcut de o mare companie din Europa. Whatsapp în avion, gratuit

    În unele zboruri Luftansa din ianuarie va permite utilizarea gratuită a WhatsApp-ului în zbor
    Mesajele pe Whatsapp vor fi gratuite şi vei putea trimite inclusiv fotografii pe aeronavele Airbus A320
    Comunicare în zbor este dificilă, dar acest lucru s-ar putea schimba. Daca vrei să vorbeşti cu cineva pe Whatsapp atunci când eşti în zbor, în curând va fi posibil. Ianuarie 2024 aduce mesagerie gratuită şi nelimitată pe unele zboruri a companiei germane Luftansa.

    Ce zboruri vor avea această opţiune?
    De anul viitor dacă vei zbura cu Luftansa şi anume cu avioanele Airbus A320 echipate cu conexiune Wi-Fi, vei benificia gratuit de WhatsApp. Este o iniţiativă în urma multor cerinţe ale călătorilor pentru conectivitate în timpul zborurilor.

    Lufthansa este una dintre cele mai mari companii aeriene din Europa, iar această decizie este parte a eforturilor de a îmbunătăţi experienţa călătoriei şi de a face călătoria cu avionul mai plăcută şi mai eficientă pentru pasageri.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Compania de distribuţie şi logistică Aquila anunţă profit net de 70 mil. lei la nouă luni din 2023, plus 9% an/an. Veniturile au trecut de 1,7 mld. lei, în creştere cu 14%

    Aquila (simbol bursier AQ), cel mai mare jucător de pe piaţa locală de distribuţie a bunurilor de larg consum, a încheiat primele nouă luni din 2023 cu venituri de 1,7 mld. lei, echivalentul unei creşteri de 14% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a majorat cu 9% an/an, până la valoarea de 70 mil.lei.

    Segmentul de distribuţie a generat aproximativ 94% din cifra de afaceri a companiei, potrivit datelor transmise luni de oficialii Aquila.

    Astfel, în structura veniturilor, în primele nouă luni ale anului, segmentele distribuţie şi logistică au înregistrat creşteri de 15%, respectiv 12%, comparativ cu perioada similară din 2022.

    Veniturile din segmentul transport au fost în scădere cu 5%.

    Avansul veniturilor din segmentul distribuţie se datorează dezvoltării organice, susţinută de creşteri de 27% în canalul tradiţional, 16% în canalul benzinării şi 15% în canalul HoReCa.

    „Am continuat strategia asumată pentru o creştere profitabilă şi sustenabilă a afacerilor. Diversificarea portofoliului de produse, dezvoltarea brandurilor proprii şi canalele de distribuţie cu ritm mai mare de creştere au fost prioritare. Rezultatele înregistrate vin în întâmpinarea aşteptărilor investitorilor şi vom depăşi bugetul anunţat în aprilie”, spune Cătălin Vasile, CEO AQUILA.

    Vânzările brandurilor proprii, care includ 86 de articole din gamele – Gradena, La Masă şi Yachtis –  au depăşit 64 milioane de lei. Recent, compania a lansat  o campanie integrată de promovare pentru brandul propriu de legume şi fructe congelate – Gradena, care a înregistrat o creştere de peste 58% a vânzărilor în primele 9 luni din 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Marja brută din vânzarea mărfurilor a urcat cu aproximativ 40 milioane de lei, un avans de 13 puncte procentuale, şi s-a menţinut constantă, la aproximativ 21%.

    EBITDA a ajuns la 116 milioane de lei, o creştere de 5%.

    „Veniturile au un trend, în general, crescător în trimestrul patru al anului ca urmare a cererii pentru bunuri de consum în sezonul sărbătorilor de iarnă şi ne concentrăm pentru a îndeplini viziunea AQUILA de a avea cel puţin un produs distribuit în fiecare casă. Ne menţinem obiectivele privind dezvoltarea organică, creştere prin achiziţii şi optimizarea operaţiunilor, inclusiv prin semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare pentru prima achiziţie planificată, anunţată recent”, adaugă Cătălin Vasile.

    AQUILA a fost înfiinţată în anul 1994 de către antreprenorii Alin Adrian Dociu şi Constantin Cătălin Vasile. Din noiembrie 2021, compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ca urmare a unei oferte publice iniţiale în valoare de 367 milioane lei, cea mai mare ofertă publică iniţială derulată de o societate antreprenorială românească pe piaţa de capital locală.

    Acţiunile companiei cu 1 mld. lei capitalizare sunt incluse în indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti şi Global All Cap ai FTSE Russell.

    Acţiunile AQ s-au apreciat cu 63,04% de la inceputul anului, pe fondul unor tranzacţii de 49 mil. lei, arată datele BVB.

     

     


     

     

  • Bursă: Nuclearelectrica anunţă un profit net de aproape 2 mld. lei în primele nouă luni din 2023 şi venituri de 5,7 mld. lei

    Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a raportat un profit net de aproape 2 mld. lei în primele nouă luni din 2023, în creştere cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce veniturile au urcat cu 15% la 5,67 mld. lei. Rezultatele au fost obţinute în contextul creşterii producţiei de energie cu 2,9%.

    Profitul operaţional (EBITDA) a scăzut cu aproape 5% la 2,5 mld. lei “semnificativ influenţat de creşterea cheltuielii cu contribuţia la fondul de tranziţie energetică datorat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 care a fost cu 135,9% mai mare faţă de impozitul pe venitul suplimentar datorat pentru perioada similară a anului anterior”, menţionează compania în raportul trimestrial publicat luni dimineaţă la Bursa de Valori.

    Principalele cauze ale creşterii acestei taxe fiind schimbările apărute în metodologia de calcul, precum şi creşterea bazei de calcul reprezentată de veniturile din vânzarea energiei electrice, care în perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2023 sunt mai mari decât în perioada similara a anului precedent.

    Veniturile din exploatare au crescut cu 15,3% evoluţie susţinută de creşterea cu 14,8% a veniturilor din vânzarea energiei electrice, determinată de creşterea cu 15,5% a preţului mediu ponderat, inclusiv Tg, al energiei electrice vândută în perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2023 faţă de preţul mediu ponderat din aceeaşi perioadă a anului 2022, în condiţiile vânzării unei cantităţi totale de energie electrica similară, creştere de 2,9%.

    “Faţă de aceeaşi perioada a anului anterior, pricipala schimbare apărută în mixul de vânzări o reprezintă introducerea Mecanismului de achiziţie centralizată de energie electrică (“MACEE”), instituit prin OUG nr. 153/2022 pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025, la care SNN participă în calitate de producător. OPCOM S.A., achizitor unic, conform art. 2 şi art. 3 alin. (2) din OUG nr. 153/2022, cumpără energia electrică de la producători la preţul de 450 lei/MWh şi o vinde cumpărătorilor la acelaşi preţ. În perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2023, SNN a vândut prin MACEE cantitatea de 3.384.409 MWh la preţul de 450 lei/MWh, ceea ce reprezintă 43,96% din totalul energiei electrice vândute în perioadă.”.

    Cantitatea de energie electrică vândută pe piaţă concurenţială a contractelor bilaterale a scăzut cu 51,4%, reprezentând 42,01% din total cantitate vândută, iar preţul mediu de vânzare pe această piaţă a fost mai mare cu 103% (preţ fară Tg). Cantitatea de energie electrică vândută de SNN pe piaţă spot (PZU şi PI) în primele 9 luni din 2023 a crescut cu 0,5%, reprezentând 13,65 % din total cantitate vândută, iar preţ mediu de vânzare pe aceasta piaţă a fost mai mic cu 57% (preţ fară Tg).

    Nuclearelectrica are o capitalizare bursieră de 14,3 mld. lei. În 2023 acţiunile la care statul român are 82,5% au urcat cu 10%.​

     

  • NuScale anulează proiectul de reactoare modulare mici pe care urma să îl dezvolte în SUA. Ministerul român al Energiei: România îşi menţine încrederea în tehnologiile SMR

    NuScale Power Corp, prima companie care a primit aprobarea de a construi reactoare nucleare de mici dimensiuni (SMR) în SUA şi partener al Nuclearelectrica într-un proiect similar în România, a anulat planurile privind o centrală electrică de acest tip în Utah, motivând decizia prin creşterea costurilor, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile NuScale au scăzut cu peste 27% după acest anunţ.

    NuScale şi Utah Associated Municipal Power Systems au convenit să anuleze proiectul Carbon Free Power Project, potrivit unei declaraţii comune emisă  miercuri.

    În acest context, Ministerul român al Energiei a anuntat joi dimineată că România îşi menţine încrederea în tehnologiile SMR, care sunt complementare tehnologiilor reactoarelor la scară largă în ceea ce priveşte modularitatea şi flexibilitatea.

    ”Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR. România este aliniată cu alte state europene şi internaţionale care doresc să dezvolte şi să implementeze tehnologii SMR pentru a-şi îndeplini obiectivele de decarbonizare, securitate energetică şi de independenţă”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.

    În opinia autoritătilor de la Bucureşti, proiectul SMR poate poziţiona România ca lider al statelor care susţin SMR.

    ”În plus, proiectele bazate pe tehnologia SMR sunt aliniate cu perspectiva UE, care recunoaşte contribuţia SMR la îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare şi securitate energetică, aducând beneficii suplimentare, dincolo de generarea de energie, precum menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă în industrie”

    România are peste 27 de ani de operare în siguranţă a uneia dintre cele mai performante centrale nucleare din lume şi un organism de reglementare nucleară riguros şi experimentat – CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România), responsabil cu respectarea reglementărilor naţionale şi europene, precum şi un parteneriat transatlantic solid în domeniul nuclear.

    În plus, în temeiul Tratatului Euratom, UE dispune de un cadru clar pentru securitate nucleară. De asemenea, UE promovează o colaborare puternică între statele membre, pentru a consolida eforturile şi iniţiativele şi pentru a asigura implementarea cu succes şi în siguranţă a SMRurilor.

    ”În acest context, România are toate premisele pentru a dezvolta proiecte bazate pe tehnologia SMR”, spune ministerul român.

    România, prin compania de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, urma să fie prima ţară din Europa şi a doua după Statele Unite ale Americii care face primii paşi pentru implementarea în acest deceniu a primei centrale electrice NuScale VOYGR cu 6 module şi o putere instalată de 462 MW, la Doiceşti.

    Se estimează că centrala NuScale cu 6 module va asigura circa 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an. Deşi iniţial proiectul trebuia finalizat în 2027, în cadrul evenimentului termenul a fost amânat cu doi ani.

    Partenerii proiectului sunt Nuclearelectrica, americanii de la NuScale, dar şi grupul E-INFRA, controlat de omul de afaceri Teofil Mureşan, care deţine amplasamentul de la Doiceşti. Holdingul E-INFRA include Nova Power & Gas.

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Ce trebuie să ştie toţi salariaţii din România. Ce joburi puteţi face de acum

    În această lună a fost oficializată a treia schimbare, din acest an, a Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea a trei noi ocupaţii şi modificarea mai multor ocupaţii conform Ordinului comun al Ministerului Muncii şi al Institutului Naţional de Statistică nr. 1.915/988/2023.

    Mai exact, este vorba despre Ordinul privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România — nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

    Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) este un nomenclator apărut pentru prima dată în anul 1995.

    Cele trei noi ocupaţii sunt:

    • scafandru de mare adâncime, cod COR 754110;
    • animator emisiuni cultural-muzicale de radio şi televiziune, cod COR 265259;
    • responsabil producţie artistică teatru muzical, cod COR 265260;

    Ocupaţia existentă în codul COR şi care au suferit modificări prin mutarea sau schimbarea denumirii sunt:

    Se mută ocupaţia „analist tehnic pieţe financiare” din grupa de bază 3312 Ofiţeri de credite în grupa de bază 2413 Analişti financiari la codul 241312

    Se redenumeşte ocupaţia „instalator ventilare şi condiţionare apă” ca „instalator ventilare şi condiţionare aer” şi se păstrează acelaşi cod 712606 în grupa de bază 7126 Instalatori şi montatori de ţevi

    Se redenumeşte ocupaţia „scafandru” ca „scafandru autonom” şi se păstrează acelaşi cod 754101 în grupa de bază 7541 Scafandri

    Se redenumeşte ocupaţia „scafandru greu” ca „scafandru cu alimentare de la suprafaţă până la 30 metri” şi se păstrează acelaşi cod 754105 în grupa de bază 7541 Scafandri

    Se redenumeşte ocupaţia „scafandru lucrător subacvatic” ca „scafandru cu alimentare de la suprafaţă până la 50 metri” şi se păstrează codul 754102 în grupa de bază 7541 Scafandri

    Clasificarea Ocupaţiilor din România a mai suferit modificări în lunile februarie şi iunie.

     

     

  • Grupul media Ringier a anunţat miercuri că va închide ediţia print a Gazetei Sporturilor şi că se va concentra în viitor pe ediţia digitală GSP.ro

    Grupul media elveţian Ringier a anunţat miercuri la Bucureşti că va închide ediţia print a Gazetei Sporturilor din cauza scăderii drastice a vânzărilor print, şi că în viitor se va concentra pe ediţia digitală GSP.ro, căreia îi va mări componenta de video sportiv. 

    ”Decizia de a renunţa la ediţia tipărită a Gazetei Sporturilor a fost luată pe baza a numeroase analize. Divizia print înregistra pierderi majore”, a menţionat Ringier Sports Media Group, proprietarul Gazetei Sporturilor, conform informaţiilor publice.

    În 2024, Gazeta Sporturilor ar fi făcut 100 de ani, trecând printr-un secol de evenimente politice, economice, sociale. Apariţia Internetului a schimbat drastic peisajul media la nivel global, noile generaţii preferând să citească ziarele şi să îşi ia informaţiile online, cumpărând mai puţin sau chiar deloc varianta print. 

    Decizia de a se renunţa la ziarul print a venit pe neaşteptate. De mai multe luni, Ringier se confruntă cu tensiuni interne la divizia de publishing. 

    Multe branduri consacrate la nivel mondial se concentrează acum mai mult pe variantă digitală, în a-şi urmări publicul, audienţa, şi clienţii de publicitate. 

    Ringier, compania de media din Elveţia care a venit la Bucureşti la începutul anilor 90, a avut o istorie zbuciumată cu ziarele de sport din România pe care le-a deţinut, Prosport şi Gazeta Sporturilor. 

    În prezent, Ringier mai deţine în România ziarul Libertatea şi reviste de femei.

    Prin audienţa cumulată pe online cu toate produsele deţinute, Ringier este unul dintre cei mai mari publisheri locali în zonă digitală. De altfel, Ringier mai deţine eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, şi imobiliare.ro, cel mai important site de anunţuri imobiliare online.   

    Conform informaţiilor publice, în urma acestei restructurări, Ringier a renunţat la poziţia editorială deţinută la Gazeta Sporturilor de Cătălin Tolontan, unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti de sport din România. 

  • Surpriză: Ştefan Vuza se retrage de la conducerea Chimcomplex. Compania anunţă proces de recrutare

    Chimcomplex (simbol bursier CRC), cel mai mare combinat local de produse chimice din România, a anunţat marţi la Bursa de Valori Bucureşti că Ştefan Vuza se va retrage din funcţia de director general începând cu 31 octombrie 2023.

    Compania spune că a iniţiat implementarea strategiei societăţii de recrutare, inclusiv la nivel internaţional, şi de numire a unui nou CEO în următoarele şase luni.

    „Reamintim că domnul Ştefan Vuza a preluat conducerea executivă a societăţii pentru un mandat limitat, în scopul asigurării continuităţii şi dezvoltării activităţii companiei într-un context geopolitic şi socio-economic instabil, marcat de numeroase crize şi necunoscute. Urmare a faptului că domnul Ştefan Vuza şi-a îndeplinit obiectivele propuse, asigurând adaptarea companiei la noile şi constantele provocări, ca un pas firesc, domnul Ştefan Vuza a decis că este momentul să se concentreze pe strategia de ansamblu de dezvoltare a companiei din poziţia de membru al Consiliului de Administraţie, urmând că funcţia executivă să fie exercitată separat”, notează Chimcomplex în raportul de la bursă.

    În acest context, compania a anunţat că Florian Staicu a fost numit director general interimar, pe o durată de şase luni, începând cu 1 noiembrie 2023 şi până la finalizarea demersurilor de recrutare şi selecţie.

    „Domnul Florian Staicu face deja parte din echipa de management a Societăţii şi deţine experienţă, resursele şi calităţile pentru preluarea acestei funcţii interimare şi pentru asigurarea unei tranziţii facile şi eficiente”, a transmis societatea.

    Chimcomplex are o capitalizare de 5,7 mld. lei şi este controlată de Ştefan Vuza prin intermediul CRC Alchemy Holding, un vehicul din Amsterdam care deţine 85% din acţiuni. Statul român, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, deţine 8,96%, iar restul acţiunilor sunt la alte persoane juridice (4,73%) şi fizice (1,33%).

    Acţiunile CRC înregistrează o scădere de 20,7% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 7 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea a încheiat primul semestru din 2023 cu un profit net de 49,65 milioane de lei, cu 67,7% sub rezultatul aceleiaşi perioade de anul trecut. Afacerile au scăzut cu 34,7%, la 790 mil. lei.