BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • De la artist vizual la fondator de modă sustenabilă: cum a revoluţionat Diana Corina Enache industria textilă cu Peplum Clothing

    Diana Corina Enache este artist vizual, iar în 2017 a pus bazele propriului brand de îmbrăcăminte – Peplum Clothing, care creează integral piese vestimentare cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesaturi naturale. Cum a ajuns Diana de la angajat la antreprenor în domeniul textilelor şi care sunt planurile pentru dezvoltarea Peplum ?

    Diana Corina Enache a făcut câţiva ani lucrări de restaurare de pictură pe lemn pentru Monumente UNESCO, însă ulterior s-a decis să nu mai cutreiere ţara şi să se stabilească în Bucureşti. Şi-a căutat un loc de muncă şi pentru că nu a găsit în domeniul în care a activat s-a angajat într-o croitorie, unde era omul bun la toate. Aşa s-a instalat pasi-unea pentru croitorie şi ideea propriei afaceri în domeniu, care astăzi poartă numele Peplum Clothing.

    „Am constatat că îmi place foarte mult domeniul şi atunci am învăţat prin muncă tot ce se putea învaţa. Mi-am dorit tare mult să pot îmbină domeniul meu profesional cu profesia mai nou dobândită, aşa că am lucrat la ideea această. Am început cu tricouri pictate manual, mi-am găsit nişte colaboratori fizici în Sibiu, Bucureşti şi Constanţa şi timp de un an am lucrat în paralel,  cu job şi cu paşi mici spre antreprenoriat”, povesteşte fondatoarea Peplum Clothing. În 2017, a aplicat pentru fonduri pentru dezvoltarea unei afaceri, proiectul ei a fost eligibil şi s-a apucat de treabă. A renunţat la job şi mai apoi s-a mutat în Buzău, oraşul natal, şi a început să lucreze la dezvoltarea brandului său de haine.„În prezent, atelierul Peplum Clothing creează integral piese de vestimentaţie cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesături naturale. Conceptul brandului nostru este de a folosi piesa vestimentară ca suport de etalare a creativităţii, ca piesă artistică purtabilă, versatilă, de aceea croiurile au linii minimaliste, accentul fiind pus pe ac-cesorizări, aplicaţii deosebite sau picturi”, a punctat Diana. Antreprenoarea spune că deşi nu a avut cunoştinţe în domeniu, a avut dorinţă. Cunosc proporţiile, desenul, construcţia şi recunosc uşor frumosul”. Ea povesteşte că în-ceputul a fost cu mult entuziasm şi dorinţă, nu foarte anevoios, cu un avânt uşor inconştient şi cu o bucurie şi o dorinţă de exprimare, arzătoare! „Simţeam că urma să pot grai pe limba mea, că am libertate creativă. Sunt artist. Mă emoţionează când văd potrivire, când ascult o muzică bună, când văd o clădire cu proporţii frumoase, când mă uit în jur şi văd cum circulă culorile, uneori atât de echilibrat încât pare că totul e făcut că o pânză bine gândită, privi-tă din când în când de la distanţă pentru o vederea de ansamblu. De cele mai multe ori nu e nevoie de retuşuri. Aici e inspiraţia mea, în tot din jur, în oameni, momente…”, a mai spus Diana Corina.

    Produsele Peplum se găsesc atât pe site-ul propriu, cât şi în câteva magazine fizice din ţară, dar şi din afara ţării, de unde vine şi vine venitul principal pentru business.

    „Mai am proiecte capsulate pentru companii, în diverse perioade ale anului. Anul acesta am reuşit să structurăm un pic mai eficient direcţia creativă a brandului, să ne orientăm mai mult spre online şi să punem tot mai mult ac-ceant pe calitatea ţesăturilor pe care le folosim şi pe calitatea produsului nostru integral, pe trăinicia acestuia”, a menţionat Diana Corina Enache.

    Pentru a realiza produsele, antreprenoarea cumpără materiale din România, în special pânză topită.

    „Colaborez cu o făbricuţă de familie care produce ţesături naturale şi le colo­rează cu o tehnologie foarte făină, air-soft, o colorare uscată, fără toxice şi prietenoasă cu pielea noastră. Bumbacul organic pentru cămăşi îl iau, de regu-lă, de la nişte furnizori turci şi stofă din Italia”. Cât despre lucrurile pe care le-a învăţat până acum din experienţa an-treprenorială, Diana Corina Enache spune că pentru a construi, e mare nevoie de informare permanentă, timp, en-ergie şi dăruire sinceră. „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj”. Cât despre viitor, antreprenoarea spune că are o viziune optimistă, ca întotdeaună, şi vede brandul nişat pe câteva linii de produse, cu o mai mare expunere  pe online, cu acelaşi concept de promovare a unicităţii şi a produsului însoţit de o poveste.   

    „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj.“
    Diana Corina Enache, fondatoare, Peplum Clothing

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de an-treprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transil-vania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Formr Agency – agenţie de creaţie
    Fondatori: Ştefan Popescu-Dolj, Michael Cuptor şi Ada Antofi
    Prezenţă: Bucureşti (2 birouri)
    Cifră de afaceri 2023: peste 500.000 de lei

    Ikim Dance – şcoală de dans
    Fondatori: Ana şi Andrei Ikim
    Locaţie: Iaşi, dar şi online
    Număr cursanţi: circa 2.000
    Cifră de afaceri estimată 2024: 300.000 de euro

    House of Soup – restaurant
    Fondator: Mihai Bărdăşan
    Anul lansării: 2018
    Cifra de afaceri 2023: peste 500.000 de euro


    Kamera.ro – studio de design de interior
    Fondator: Radu Filip
    Cifra de afaceri 2023: peste 100.000 de euro

    PufaRina – atelier de haine şI accesorii
    Fondatoare: Claudia Filote
    Locaţie atelier: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre am-biţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, com-panii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. „Preţul pentru un cuptor de ars pleacă de la 14.000 de lei şi am reuşit să prind o colaborare cu un alt atelier din Bucureşti“

    ♦ Roxana Mancini a început să realizeze obiecte din ceramică în propria sufragerie şi a pornit cu mai puţin de 1.000 de euro un mic atelier – Mancini Creative Studio.

    Roxana Mancini a moştenit de la tatăl său spiritul artistic şi, în pandemie, atunci când voia să-şi odihnească ochii după prea mult timp petrecut în faţa calculatorului în timpul jobului din domeniul publicităţii, a început să lucreze cu lut polimeric. A început iniţial în propria sufragerie, iar apoi a trecut la obiecte de ceramică şi la un mic atelier care poartă numele de Mancini Creative Studio.

    „Atelierul este cumva împărţit în două zone. Am un atelier al meu, dar îl împart cu tatăl meu care pictează. În acest spaţiu produc obiectele, aici le creez, le las la uscat, le glazurez şi le finisez. În partea cealaltă şi anume la mine acasă, în jumătate din sufragerie, se întâmplă partea de împachetat produse, trimis colete”, a povestit Roxana Mancini în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la Zero, un proiect susţinut de Banca Transilvania. Pe lângă obiecte din ceramică precum căni, farfurii sau broşe, ea a început de curând să realizeze şi obiecte personalizate prin sublimare.

    Produsele Mancini Creative Studio sunt disponibile pe site-ul Dichisar, pe paginile de Facebook şi Instagram ale micii afaceri, dar şi la târguri de profil. „Mi-aş dori la un moment dat să am un spaţiu dedicat întregii producţii, dar până atunci sunt recunoscătoare pentru lucrurile pe care le am acum”, mai spune antreprenoarea. Ea povesteşte că încearcă să aibă o gamă mai largă de produse tocmai pentru ca oamenii să poată să găsească un obiect care să le placă şi spune că nu vrea să meargă într-o singură direcţie cu producţia.  Ca antreprenor full-time, Roxana spune că dincolo de partea de producţie există şi birocraţie, există contabilitate, există stocuri, există partea de publicitate, de promovare şi toate acestea la un moment dat devin copleşitoare.

    Însă, ia lucrurile pas cu pas şi spune că încearcă să înveţe şi să se bucure de fiecare lucru în parte. Roxana spunen că a început această activitate cu o sumă mică, până într-o mie de euro, dar apoi a trebuit să găsească soluţii pentru a creşte producţia. „Preţul pentru un cuptor de ars pleacă de la 14.000 lei şi am reuşit să prind o colaborare cu un alt atelier din Bucureşti unde îmi ard obiectele şi sper eu ca în viitorul apropiat să reuşesc să-mi cumpăr propriul cuptor. Investiţia iniţială a fost minimă şi pe parcurs, din ce am mai vândut am reinvestit în business”, a punctat ea. Roxana lucrează acum la colecţia de Crăciun, iar pentru viitor îţi doreşte propriul spaţiu pentru atelier, propriul cuptor, dar şi să urmeze cursuri de marketing şi antreprenoriat.

    „Mi-ar plăcea să fiu mult mai prezentă în social media şi din nou, să aprofundez un pic nişte strategii, poate şi să-mi lărgesc portofoliu de clienţi”.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea demnă de un scenariu de film a unui student care a reuşit să transforme un împrumut de 60 de dolari de la o rudă într-o afacere de peste 5 miliarde de dolari

    Hitesh Chimanlal Doshi era un necunoscut în India anilor ’80, numele său nu spunea nimic, iar el era atunci doar unul din miile de tineri care studiau comerţul şi economia la Universitatea din Mumbai. Totul avea însă să se schimbe după ce o rudă l-a împrumutat cu 60 de dolari, fără să ştie atunci că banii săi vor sta la baza a ceea ce este astăzi una dintre cele mai de success companii de energie regenerabilă din ţară, care i-a adus o avere de cinci miliarde de dolari scrie Bloomberg.

    Născut în Tunki, Maharashtra, Doshi şi-a părăsit micul sat din inima statului şi s-a mutat 600 de kilometri pentru a urma cursurile Colegiului de Comerţ şi Economie Shri Chinai de la Universitatea din Mumbai în 1985.

    În timp ce se afla acolo, a împrumutat 5.000 (60 de dolari) de rupii de la o rudă pentru a începe să comercializeze hardware, electronice şi instrumente de măsură, ale căror profituri i-au susţinut cheltuielile şi i-au plătit taxele universitare, a declarat el pentru Economic Times în 2014.

    După absolvire, Doshi a împrumutat 150.000 de rupii (1780 de dolari)  de la o bancă pentru a înfiinţa o companie care producea manometre, echipamente pentru benzinării şi supape industriale. La începutul mileniului, el a văzut potenţialul comerţului cu echipamente energetice, precum pompe de apă, încălzitoare, aragazuri şi lanterne.

    Afacerile au mers bine, mai ales în relaţie  cu clienţii din SUA şi Europa, care au fost responsabili de cele mai mari comenzi. În timpul unei vizite la o expoziţie comercială din Germania în 2007, a fost „vrăjit” de potenţialul energiei solare, publicaţiei locale de ştiri YourStory. Acest lucru l-a inspirat să se orienteze şi să îşi vândă afacerea cu echipamente termice şi să se concentreze pe producţia de celule solare.

    Astfel a luat naştere Waree, compania sa de energie regenerabilă numită după templul Wari din satul său.

    După mai mulţi ani pe piaţă, Waree s-a listat la bursă, iar după prima zi de la listare acţiunile au crescut cu 56%, ducând averea netă a familiei Doshi la aproximativ 5,2 miliarde de dolari, aproape dublând averea clanului.

    Hitesh Chimanlal Doshi este preşedinte şi director general al Waaree Energies, în timp ce doi dintre fraţii şi nepotul său sunt directori în consiliul de administraţie al grupului. Familia este, de asemenea, cel mai mare acţionar al diviziei de inginerie Waaree Renewable Technologies Ltd. şi al companiei de stocare a energiei Waaree Technologies Ltd., ambele fiind deja listate la bursă.

     În ultimii ani, creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură şi reformele politice la nivel federal şi de stat l-au ajutat pe Doshi şi pe alţi antreprenori din domeniul energiei regenerabile.

    Conform unui raport guvernamental, energia regenerabilă reprezintă aproape jumătate din capacitatea energetică totală instalată în India, iar energia solară reprezintă 20% din cei 457 gigawaţi de energie din octombrie 2024.

     

     

  • MBA gratuit dedicat antreprenorilor români. Cine îl organizează şi cât durează?

    „30 Days MBA este modul meu de a contribui la antreprenoriatul românesc. Ofer timp de 30 de zile, 100% gratuit, tot ceea ce am învăţat despre management, vânzări, marketing, financiar şi scalare, implicându-mă activ în creşterea afacerilor din peste 20 de industrii. Anul acesta am invitat alături de mine antreprenori şi CEO din diverse domenii care vor împărtăşi experienţele lor”, a declarat Răzvan Căzănescu, Fondator TBF şi iniţiatorul programului.
    Sistemele TBF sunt utilizate de companii româneşti din 23 de industrii, cu o cifră totală de afaceri de aproape două miliarde de euro (1,7mld. euro) anual, din care peste 50 sunt lideri în industria lor.
    În cadrul programului, participanţii vor explora subiecte cheie din diverse domenii de business, de la responsabilităţi măsurabile, procese şi evaluări de performanţă, până la setarea obiectivelor, structuri de bonusare şi practici de recrutare. În sfera financiară, programul acoperă aspecte esenţiale precum bugetarea, gestionarea cashflow-ului, maximizarea capacităţii de finanţare bancară, accesarea venture capital şi strategii de atragere a investitorilor, alături de elemente de brand financiar.

    Participanţii vor avea ocazia să înveţe despre structura echipelor de vânzări, grile de comisionare, procese de ofertare şi strategii de pricing, alături de noţiuni de marketing digital, colaborarea cu influenceri, organizarea de evenimente şi integrarea în strategii CSR. Tehnicile de scalare a afacerilor acoperă creşterea ratei de conversie, frecvenţa cumpărăturilor şi extinderea naţională şi internaţională, acestea fiind abordate alături de invitaţi speciali precum Lucian Florea (Fondator Fryday), Mihai Pătraşcu (Fondator Evomag), Daniel Slăvenie (Fondator Limitless), Daniel Crăciun (Fondator Lensa) şi Flavius Muntean (Analist Financiar), sub îndrumarea lui Răzvan Căzănescu.

    Programul „30 Days MBA” oferă sesiuni zilnice gratuite, desfăşurate live online cu Răzvan Căzănescu, de luni până vineri între orele 10:00 şi 11:30, şi disponibile în reluare la ora 19:00.

    Deschis tuturor antreprenorilor şi echipelor lor, programul permite înscrierea online pe platforma dedicată. Cei interesaţi pot accesa toate detaliile şi se pot înscrie la adresa https://tbf.ro/30-days-mba

    TBF îşi propune să susţină dezvoltarea a 10 companii româneşti care să ajungă pe locul întâi internaţional în industria lor. Creată de Răzvan Căzănescu, TBF este o platformă dedicată antreprenorilor din România, care oferă un sistem de management complet, bazat pe o experienţă de 17 ani. Prin programe de formare şi consultanţă, TBF sprijină activ creşterea şi scalarea afacerilor româneşti, oferind antreprenorilor acces la educaţie inovatoare şi studii de piaţă relevante.

     

  • Eveniment pentru antreprenori, la Oradea: IMM Club organizează un nou eveniment din seria ”Secretele antreprenorului de succes”, pe 13 noiembrie

    IMM Club organizează la Oradea evenimentul ”Secretele antreprenorului de succes – SAS 2024”, pe 13 noiembrie, ora 9:00 la Hotel Ramada by Wyndham. Evenimentul va avea ca temă principală „Factorii care facilitează dezvoltarea afacerilor”, este organizat cu sprijinul Raiffeisen Bank, partener strategic, partenerii media sunt Ziarul Financiar şi Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este organizaţie suport.

    Keynote speaker este Jakub Malecki (LOT Polish Airlines), care va discuta cu moderatorul evenimentului, Liviu Sav, despre tema: „Driving Local Success: How Accessible Air Travel Fuels Business Development”.

    În cadrul primului panel, „Parcurile industriale din Oradea: trecut, prezent şi viitor”, Dan Pavel, Delia Baboş, Octavian Dan, Alina Silaghi şi Kurt Weber vor explora modul în care aceste parcuri industriale contribuie la dezvoltarea locală şi regională a afacerilor.

    După pauza de cafea, al doilea panel, „Cum îmbinăm factorii care facilitează dezvoltarea afacerilor”, îi va aduce în faţă pe Loredana Suiugan, Roman Băran, Sorin Constantin şi Adrian Vese.

    Vor urma prezentările din diverse domenii, aduse în prim plan de Gabriel Biriş, Marius Filipaş, Alina Marchiş, Delia Mircea, Marius Maier, Iulian Ghişoiu, Claudiu Popovici şi Elisa Rusu. Temele abordate de ei vor include strategii pentru gestionarea riscurilor, optimizarea conţinutului pentru vânzări, protecţia afacerilor şi soluţii inovative de finanţare pentru IMM-uri.

    În cadrul evenimentului, va avea loc şi lansarea proiectului „Dual NextGen”. Acest proiect îşi propune să sprijine dezvoltarea învăţământului dual în România, integrând activ antreprenorii şi IMM-urile în procesul de formare profesională a tinerilor. Proiectul vizează pregătirea elevilor pentru piaţa muncii printr-o combinaţie între educaţia teoretică şi practica în cadrul companiilor, inclusiv în IMM-uri, care joacă un rol esenţial în creşterea economică şi inovare.

    Partenerii proiectului includ Centrul pentru Excelenţă în învăţământ dual, Asociaţia Firmelor Bihorene, Bakery School, Cake Expert şi ADEEA Sort. Aceştia vor contribui activ la dezvoltarea unui cadru solid pentru învăţământul dual, astfel încât tinerii să fie bine pregătiţi pentru provocările viitorului.

    Evenimentul se va încheia cu ”Povestea unui antreprenor de succes”. Un antreprenor din Bihor va discuta despre parcursul său şi cum a definit succesul, oferind sfaturi valoroase pentru alţi antreprenori. Identitatea sa va fi dezvăluită la eveniment.

    Participarea la eveniment este gratuită, dar locurile sunt limitate. Pentru a vă asigura locul, înregistrarea prealabilă este recomandată prin formularul disponibil aici  sau telefonic la 0753 024 152.

    Sponsorii evenimentului sunt Raiffeisen Bank, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, PURATOS, Benvenuti, Vinuri din Transilvania, TARGETWEB, Biris Goran SPARL, OmniCredit IFN, Avocat Claudiu Popovici, Hyper Line Consult.

    După eveniment, va avea loc SAS AFTER-PARTY, între orele 18:30 şi 22:00, la Hotel Ramada by Wyndham.

     

  • Cum a reuşit o familie să transforme produse tradiţionale făcute de gospodinele dintr-un sat din Bucovin într-o afacere profitabilă

    Costel Iftime s-a născut într-o zonă rurală a judeţului Suceava şi a avut norocul, după cum povesteşte, să crească şi să îşi petreacă copilăria la poalele munţilor. De mic copil, a îndrăgit pădurea şi obişnuia să meargă cu tatăl său să culeagă hribi, gălbiori, ghebe şi fructe de pădure, din care mama sa pregătea zacuscă, dulceaţă şi alte conserve.

    Nu-i de mirare că a dorit să dezvolte o afacere în domeniul producerii de conserve din fructe şi legume, afacere pe care o dezvoltă alături de soţia sa, Elena, şi de un prieten. Care este povestea Băcăniei Bucovinei şi cum se diferenţiază de alte afaceri similare?

    „Producem zacuscă, dulceaţă şi gemuri tradiţionale, făcute în special cu fructe şi ciuperci de pădure, culese de pe dealurile din Bucovina. Toate produsele noastre sunt realizate în inima Bucovinei, cu ajutorul gospodinelor din satul Frumosu, care au experienţă de peste 15 ani în pregătirea acestor reţete. Toate produsele sunt făcute după reţete tradiţionale şi nu conţin E-uri, coloranţi sau conservanţi”, povesteşte Costel Iftime. El îşi aminteşte că în liceu a plecat pentru a continua studiile la Suceava, unde obişnuia să primească pachete de la părinţi, iar acestea conţineau, de
    fiecare dată, cele mai alese bunătăţi făcute în familie.

    „Le împărţeam cu drag cu prietenii mei, iar colegii mei mereu impresionaţi de gustul autentic al acestor produse, bogate în fructe şi legume de pădure. Pentru mine, având în vedere că locuiam în acelaşi judeţ, era ciudat să îi văd atât de fericiţi gustând din acele produse, cu care eu eram obişnuit dar pe care ei nu le mai încercaseră până de curând”, adaugă antreprenorul, care îşi dă seama că încă de atunci a început să prindă contur ideea unei afaceri. Într-un caiet, a adunat primele reţete potenţiale discutate cu mama sa şi alţi membri ai familiei, s-a gândit la numele firmei, designul borcanului şi potenţialii clienţi, care păreau nerăbdători să primească următorul pachet.

    „Totuşi, abia 10 ani mai târziu a apărut oportunitatea de a începe acest business. Atunci, s-au aliniat mai mulţi factori importanţi: echipa, angajaţi cu experienţă, oportunitatea de finanţare şi un context economic bun. Având deja o bună parte din plan pusă la punct, mi-a fost mai uşor să pornesc la drum”, a menţionat Costel Ifteme. El a fondat Băcănia Bucovinei alături de soţia sa, Elena. Însă, ulterior li s-a alăturat şi un prieten, cu experienţă în vânzări B2B şi care i-a ajutat să construiască partea de distribuţie. Costel şi Elena Ifteme deja aveau experienţă în business, fiind asociaţi într-un alt proiect antreprenorial timp de 10 ani.

    300.000 lei este cifra de afaceri realizată de Băcănia Bucovinei în 2023, iar previziunile pentru anul în curs se referă la un nivel dublu

    Practic, Băcănia Bucovinei a luat naştere în 2019 cu ajutorul fondurilor europene, cu care au reuşit să achiziţioneze primele echipamente pentru a putea începe procesul de producţie. „În acest moment, investiţia totală se ridică la aproximativ 200.000 de euro, sumă compusă din finanţare UE nerambursabilă, surse proprii şi profit reinvestit. Anul acesta, am reuşit să ne construim propriul punct de procesare, dedicat nevoilor noastre, pe care suntem în proces de modernizare. Estimăm că va mai fi nevoie de o investiţie de cel puţin 100.000 de euro pentru a finaliza proiectul”, a spus Costel Iftime. Băcănia Bucovinei a avut în 2023 o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de lei, iar previziunile pentru anul acesta se referă la un nivel dublu. În prezent, produsele făcute în Gura Humorului sunt vândute prin intermediul magazinului online Băcănia Bucovinei, dar şi în băcănii din ţară.

    „Toate produsele noastre sunt făcute în Gura Humorului, cu ajutorul gospodinelor cu experienţă din zonă. Cea mai mare parte a produselor noastre sunt vândute online, direct prin intermediul site-ului nostru”, a menţionat antreprenorul. În plus, el spune că în urma feedbackului pozitiv primit de la clienţi, în 2024, au decis să extindă parteneriatele şi să colaboreze cu mai multe băcănii autentice din toată ţara, un proces pe care îl vor continua şi în 2025, în funcţie de creşterea capacităţii de producţie.

    Cea mai mare provocare, spune fondatorul Băcăniei Bucovinei, este cea legată de producţia de zacuscă şi anume scalarea producţiei păstrând calitatea, având în vedere că aceasta se face artizanal, după reţete tradiţionale. „Cea mai dificilă parte o reprezintă coptul şi curăţatul legumelor, proces premergător fierberii zacuscăi. În acelaşi timp, aproximativ 40% din materia primă este reprezentată de ciuperci şi fructe de pădure care cresc organic în pădurile Bucovinei. Acestea sunt afectate de schimbările climatice, secetă sau grindină, ceea ce face ca aprovizionarea cu materie primă să fie uneori dificilă”, mai spune antreprenorul. Cu toate acestea, au reuşit să asigure cantitatea necesară în fiecare an, chiar dacă uneori la preţuri considerabil mai mari.    

    Costel Iftime a fondat Băcănia Bucovinei alături de soţia sa, Elena. Însă ulterior li s-a alăturat şi un prieten, cu experienţă în vânzări B2B.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Sweetology – reţea de magazine cu îngheţată

    Acţionar:  Ştefan Dumitru

    Anul fondării: 2018

    Investiţia medie per magazin: 50.000 de euro

    Hadri – producător de cosmetice

    Fondatoare: Adriana Ghiţă

    Portofoliu: circa 100 de produse

    Investiţie producţie: 5.000 lei

    Investiţie drogherie: peste 60.000 de euro (fără licenţă)

    Zmeur – laborator de deserturi

    Fondatori: Cristina Mehedinţeanu şi Nicolae Grigore

    Anul lansării: 2022

    Punct de activitate: Bucureşti

    Happy Family – firmă de organizare de evenimente

    Fondatoare: Ruxandra Sabin şi Alina Pavel

    Investiţie: 50.000 de euro

    Venituri 2023: 100.000 de euro

    Asacasa – brand de case modulare

    Fondator: Constantin Militaru

    Preţ pe unitate: de la 10.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei famili care şi-a vândut locuinţa pentru a-şi începe visul de a avea proprie afacere şi de a deveni independenţi financiar. Ce au ajuns ei să facă acum

    Familia Tănase şi-a dorit să fie independentă din punct de vedere financiar, dar şi să pună pe piaţă produse de calitate, aşa că a decis să vândă apartamentul familiei şi să înceapă o afacere în domeniul prelucrării nucilor. Aşa a luat naştere Moldo-Nuts, o afacere pornită acum doi ani dar care ţinteşte deja intrarea în topul celor mai mari jucători din domeniul prelucrării nucilor. Care este povestea Moldo-Nuts şi care sunt planurile de dezvoltare?

    Ne-am vândut apartamentul ca să cumpărăm o linie de spargere a nucilor. Nu am crezut în fonduri europene, nu am avut sprijin în acest domeniu şi am vrut să facem totul singuri, pe pielea noastră. Aşa că am riscat totul, am cumpărat utilaje de peste 26.000 de euro din Ucraina, fix după pandemie când începuse războiul deja, orientându-ne în zona respectivă pentru a sprijini economia ucraineană.

    După aceea, am luat în chirie o hală, o unitate de producţie pe care am aranjat-o după bunul plac”, povesteşte Andreea Tănase, fondatoarea Moldo-Nuts. Ea a lucrat anterior în domeniul bancar, în timp ce soţul ei are o carieră în MAI. Ideea afacerii a început acum doi ani, când şi-au dorit să fie independenţi financiar şi afacerea a mers mai bine decât şi-au închipuit. „În primele 3 luni am avut o cifră de afaceri de peste 35.000 de lei şi nu ne-am aşteptat. În primul an (2023 – n.red.), am continuat pe un trend ascendent şi am ajuns la 200.000 lei vânzări, iar acum suntem deja la acel nivel şi nu am terminat anul, deci va fi tot o creştere”, a mai povestit Andreea, care adaugă că nu are experienţă în domeniul antreprenoriatului, dar a urmat cursuri de profil.

    Însă, în familie prelucrarea nucilor este o tradiţie, deşi spargerea nucilor s-a făcut manual.  „De ce procesarea de nuci? Pentru că a fost o pasiune. Pentru că am vrut să facem totul la superlativ. Pentru că am constatat că este piaţă de desfacere şi avem şi noi un loc acolo! Pentru că am vrut să adăugăm un plus de valoare zonei Moldova! Pentru că am vrut să adăugăm tehnologia în prelucrarea rudimentară! Pentru că ştim că ce facem noi este sănătos! Pentru că aşa ajutăm să creştem şi să facem cunoscut miezul românesc!”, a puntat Andreea. In-iţial, au început să vândă prin intermediul reţelelor sociale, pe Olx, dar şi prin intermediul cunoştinţelor. După, cei doi au considerat că au nevoie de mai multe canale de vânzare şi au apelat la site-ul miculaprozar.ro, o platformă dedicată producătorilor.

    Mai apoi, şi-au listat produsele pe eMag , iar mai târziu şi-au creat propriul site. „Am crescut şi am apelat la servicii de promovare de la Fabricatinro (o platformă dedicată promovării produselor locale – n.red.) pe partea de SEO şi am ajuns în primele locuri în Google”, a povestit ea. Astăzi, clienţii Moldo Nuts sunt co-fetării din România dar nu numai, ci şi mici cofetari. Astăzi, produsele Moldo-Nuts pot fi comandate atât de pe site-ul propriu, cât şI de pe miculaprozar.ro, fabricainro.ro, adkmarket.ro, 5fructe.ro, directproducator.ro, aprozarulvirtu-al.ro ba chiar şi pe grupul de Facebook Romo – de la producător direct la consumator, un grup care facilitează ac-cesul consumatorilor la produse realizate în România. „Am pornit de la zero. Nu ştiam cum să negociez, nu ştiam să conduc o afacere care are multe aspecte, nu ştiam managementul timpului, nimic. Aveam ceva educaţie finan-ciară, dar puţină.

    Cred că abia după ce te gândeşti la oamenii tăi, la angajaţi, la taxe, la afacere non stop, la toate cred că te poţi numi antreprenor. Iniţial, am căzut în plasa inocenţei şi am ales să avem o rată de profitabilitate foarte mică numai pentru a ne adună mai mulţi clienţi”, mai povesteşte Andreea, care adaugă că după a constat că a greşit şi au crescut preţurile. Chiar în acest context, foarte mulţi clienţi au rămas fideli. ‚Cea mai importantă lecţie este că un adevărat antreprenor se poate reinventa, mai ales dacă crede în visul lui!”. Astfel, cei doi antreprenori şi-au conturat deja următorul pas în dezvoltarea afacerii. În urmă cu două luni, au început construcţia propriei hale de producţie, din fonduri proprii.

    „Totodată, am ales să plantăm şi 4 hectare de livadă cu soiuri alese de nuci, de calitate, pentru a avea propria materie primă de calitate. Am consta-tat că nu găsim mereu marfă de calitate şi nu putem oferi clienţilor noştri ceva de calitate, fapt pentru care am vrut livada noastră. Printre planuri este inclus clar să ne creştem livada şi capacitatea de producţie pentru a avea de spus un cuvânt  pe zona Moldovei, în ceea ce priveşte miezul de nuca”. Pentru anul acesta, antreprenorii şi-au bu-getat o creştere a cifrei de afaceri de peste 10% comparativ cu anul anterior şi estimează că au depăşit acest pro-cent. De asemenea, ei îşI propun să continue trendul ascendent.

    „Avem mulţi clienţi fideli, pe care îi putem numi prieteni, care de la început au fost alături de noi, şi culmea, sunt de la depărtare, de la sute de kilometri. În următorii 5 ani vrem să depăşim cifra de afaceri de 500.000 de lei şi să ne numărăm printre primele firme din domeniu”, a punctat Andreea Tănase.     ■

    „Avem mulţi clienţi fideli, pe care îi putem numi prieteni, care de la început au fost alături de noi, şi culmea, sunt de la depărtare, de la sute de km. În următorii 5 ani vrem să depăşim cifra de afaceri de 500.000 de lei şi să ne numărăm printre primele firme din domeniu.“
    Andreea Tănase

    Andreea Tănase şi soţul ei au pariat pe Moldo-Nuts în urmă cu doi ani

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de an-treprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transil-vania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Senin- producător haine tradiţionale
    Fondatoare: Ruxandra Căpuşan
    Data lansării: februarie 2023
    Investiţia de pornire: 1.000 de lei
    Locaţii producţie: Cluj-Napoca, Floreşti şi Turda

    ABS Group – furnizor de servicii financiar-contabile
    Fondator: Cosmin Dumitraşcu
    Număr angajaţi: 20

    Picior de Play – platformă de streaming
    Fondator: Alexandru Aramă
    Investiţie: 50.000 de euro

    ERNA Agency – o agenţie de marketing şi organizare de evenimente
    Fondatoare: Alexandra Szabo
    Anul înfiinţării: 2024

    Coach The Corporate – coaching pentru corporaţii
    Fondatoare: Alina Stan
    Investiţie: 10.000 de euro
    Anul înfiinţării: 2023


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre am-biţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, com-panii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • BCR extinde serviciile integrate în ecosistemul George prin parteneriate cu SOLO şi QuickLegal, prin care antreprenorii şi microîntreprinderile îşi pot gestiona relaţiile contabile şi juridice direct din platforma digitală

    Banca Comercială Română anunţă o nouă extindere a ecosistemului digital George către produse bancare şi non-bancare, printr-un parteneriat cu SOLO şi QuickLegal, prin intermediul căruia antreprenorii şi microîntreprinderile îşi pot gestiona mai eficient relaţiile contabile şi juridice direct din George Store.

    „SOLO şi QuickLegal s-au alăturat marketplace-ului nostru şi ne bucurăm că împreună îi ajutăm pe antreprenori să-şi poată gestiona afacerile într-un mod simplu, rapid şi 100% digital. De altfel, George este o platformă deschisă către toţi furnizorii tech, locali sau regionali, iar noi încurajăm antreprenorii să o folosească, nu doar ca utilizatori, ci şi ca furnizori”, explică Mihai Sandu, Şef Departament Vânzări Digitale şi Parteneri BCR.

    Până la final de 2024, antreprenorii care au cont George pentru afacerea ta au o reducere de 15% la abonamentul SOLO şi 20% discount la abonamentele lunare şi anuale QuickLegal, după perioada de free trial.

    SOLO este o platformă digitală care oferă soluţii automate pentru gestionarea activităţilor administrative şi fiscale, cu scopul de a simplifica procesele de contabilitate. Serviciul, 100% digital, oferă automatizare contabilă şi se ocupă de emiterea de facturi, de calcularea şi generarea declaraţiilor fiscale şi chiar de înregistrarea acestora la ANAF.

    Clienţii SOLO pot emite facturi către persoane fizice sau juridice din România sau din străinătate, în lei sau valută, direct din contul lor, care este conectat la sistemul e-Factura. În plus, platforma oferă şi servicii de înfiinţare, astfel că antreprenorii care nu sunt încadraţi într-o formă juridică, îşi pot deschide un PFA sau un SRL direct de pe website-ul SOLO.

    „SOLO este un contabil digital prietenos care se ocupă de tot ce are nevoie un PFA pentru a funcţiona. Asta înseamnă că facem înfiinţarea PFA-ului, ne ocupăm de contabilitate şi integrarea cu e-Factura, depunem toate declaraţiile şi, când vrei să te opreşti din lucrul pe cont propriu, îţi radiem şi PFA-ul”, adaugă Annemarie Fabian, co-fondator SOLO.

    QuickLegal, jucător important în industria legal-tech, oferă o platformă cu servicii pentru asigurarea fluxului banilor în companie şi soluţionarea nevoilor juridice. De la recuperarea automatizată a facturilor neplătite, bazată pe AI, până la conectarea instantă cu cei mai potriviţi avocaţi pentru nevoia business-ului, QuickLegal vine în ajutorul companiilor prin asistenţă juridică de specialitate, un serviciu de traduceri disponibil 24/7, dar şi printr-o soluţie care eficientizează încasarea facturilor neplătite.

    „Considerăm că prin colaborarea cu George Store realizăm împreună un pas important în digitalizarea şi optimizarea fluxurilor operaţionale pentru afacerile din România”, adaugă Iulia Andriţoiu, CEO QuickLegal.

    În prezent, portofoliul George Store include oferte speciale pentru diferite domenii: Sănătate (MedLife, Regina Maria), Securitate cibernetică (Bitdefender), Soluţii digitale (semnătură digitală Trans Sped pentru persoane fizice şi companii), Juridic (Avocatnet.ro), Servicii (Edenred), Online Payments (Global Payments), Leasing (Financiar Auto, Echipamente), Telecomunicaţii (Vodafone), Soluţii de facturare (Banqup şi SOLO) şi Consultanţă şi Servicii de Afaceri (Regnet şi QuickLegal).

     

     

     

     


     

     

  • Cine este tânãra ce a creat probabil unul dintre cele mai cunoscute locuri şi branduri din Bucureşti. Aceasta face milioane de euro cu aceastã afacere

    Velocità este probabil unul dintre cele mai cunoscute locuri şi branduri din Bucureşti, loc de întâlnire şi răsfăţ, popas răcoritor în timpul plimbărilor la pas pe Calea Victoriei. Istoria acestei gelaterii a început, paradoxal, în pandemie, când afacerile din HoReCa au avut mult de suferit şi supravieţuirea a depins în mare parte de capacitatea de adaptare a antreprenorilor. Dar, de fapt, ideea acestui loc a încolţit în mintea Adnanei Popa, CEO şi cofondatoare, cu aproape un an înainte şi unde în altă parte decât în Italia.

    Ideea Velocità a încolţit în mintea mea în momentul în care am identificat nevoia de a consuma un produs gelato de calitate, la nivelul celor mai bune gelaterii din Italia. De fiecare dată când mergeam cu copiii în vacanţă în Italia, aveam obiceiul de a merge la gelaterie poate şi de trei ori pe zi. M-am întrebat de ce nu avem acest obicei când suntem în Bucureşti. A durat aproximativ 10 luni de la momentul ideii până când am găsit partenerii de business şi locaţia pentru flagship store”, povesteşte Adnana Popa. Ea era deja activă în zona antreprenorială de câţiva ani, într-un domeniu complet diferit însă. După o carieră în sectorul bancar, trecuse apoi în zona de consultanţă, înfiinţând Sago Finance, prin care a lucrat alături de alţi antreprenori, oferindu-le suport pe partea de strategie financiară. În 2019-2020 a început însă povestea Velocità. 

    În prezent, brandul are opt locaţii în Bucureşti, Braşov şi Timişoara, cea mai mare fiind cea de pe Calea Victoriei, care generează vânzări anuale de peste 1 milion de euro. Trei dintre gelateriile din Capitală sunt deschise de parteneri în franciză, strategie de scalare care va fi menţinută şi în viitor, pe lângă deschiderile proprii.

    Alegerea numelui are o poveste. Velocità în italiană înseamnă viteză, iar magazinele reţelei sunt amplasate în medii urbane foarte aglomerate, unde oamenii sunt adesea în grabă, tot timpul pe fugă, de multe ori foarte preocupaţi sau chiar stresaţi. „La Velocità, de fapt, te opreşti ca să primeşti un boost de energie şi bucurie, astfel încât să poţi continua ziua mult mai bine. Velocità este precum o oază, în mijlocul agitaţiei. Această filozofie reflectă conceptul nostru de a aduce bucurie cu o îngheţată sau/şi cafea. Îmi place să spun că avem un business de fericire”, povesteşte Adnana Popa. Despre investiţia iniţială spune că a fost semnificativă, având în vedere amenajarea şi restaurarea spaţiului din Calea Victoriei şi construirea primului laborator. Pe partea de cheltuieli neprevăzute, s-au confruntat cu o provocare mare, intrând în perioada de lockdown chiar cu puţin timp înainte ca totul să fie finalizat pentru marea deschidere. Astfel, până la finalul anului 2020, investiţia depăşise deja 500.000 euro. 

    „Anul acesta vom reuşi să ajungem la o cifră de afaceri de 3,4 milioane euro la nivel de companie şi de aproape 4 milioane euro la nivel de grup“, spune Adnana Popa. Paradoxal, canicula din vara 2024 nu a fost de bun augur, căci temperaturile prea ridicate nu au convins oamenii să iasă din casă după-amiaza, la plimbări prin centru, cum făceau în alţi ani. „Businessul nostru se concentrează seara şi în weekend. Anul acesta am avut mai puţine ore de vânzare decât în alţi ani pentru că oamenii au ieşit la promenadă mai târziu, după 9-10 seara, nu la 7 ca în trecut.” 

    Chiar şi aşa, Calea Victoriei devine adeseori sufocantă în weekend, mai ales când au loc şi evenimente conexe, iar numărul bucureştenilor care se plimbă prin centrul oraşului creşte exponenţial. Soluţia ar fi dezvoltarea unor alţi poli de interes în zona centrală, iar Velocità a decis să facă un nou pariu, cu Piaţa Rosetti. „Noi am dat o şansă unei alte zone. Îţi trebuie puţin curaj, nefiind o zonă de destinaţie urbană. Cred că la dezvoltarea bulevardului Magheru aş începe cu zona Universitate-Rosetti, pentru a crea o nouă destinaţie în oraş”.

    La momentul în care a decis să investească într-o gelaterie, în 2019, spune antreprenoarea, piaţa din Bucureşti încă emergentă în ceea ce priveşte acest domeniu, „iar noi am venit cu o viziune inovatoare şi cu misiunea de a aduce cea mai bună calitate, în locaţii care să aibă puterea să devină noi destinaţii pentru comunitate”.

    Surpriza neplăcută a fost cu siguranţă pandemia şi provocările aduse de ea, pe care fondatorii Velocita nu şi le imaginaseră cu un an înainte. „A trebuit să ne reinventăm rapid pentru a ne adapta la noile condiţii, să ne concentrăm pe siguranţa tuturor şi să ne asigurăm că putem oferi clienţilor noştri o experienţă plăcută în ciuda restricţiilor.” Bucureştenii au îmbrăţişat însă cu bucurie ideea de a sta la poveşti la o îngheţată pe Calea Victoriei şi micul răsfăţ culinar a devenit treptat un business tot mai popular în centrul oraşului, unde s-au deschis în ultimii ani câteva zeci de gelaterii.

    „Noi am crezut foarte mult în Calea Victoriei. Aceasta este o zonă emblematică a Bucureştiului, cu multă istorie şi poveşti frumoase. Pe lângă misiunea noastră de a produce cea mai bună îngheţată, am avut şi misiunea să ne punem amprenta pe revigorarea Căii Victoriei, am dat încredere şi altor antreprenori că merită să investeşti în această zonă a Bucureştiului”. Deschiderea Velocità a fost cu siguranţă un catalizator pentru schimbarea acestei artere principale, care a ajuns să fie în doar câţiva ani cea mai frumoasă zonă de promenadă din Bucureşti, reînnodând o tradiţie interbelică. Bineînţeles, un cuvânt greu de spus l-a avut şi decizia autorităţilor de a transforma bulevardul în zonă pietonală în weekendurile de vară, stimulând apariţia a nenumărate terase, baruri şi restaurante.

    În ceea ce priveşte succesul propriului business, Adnana Popa crede că el este alimentat în mare parte de grija pentru calitate, fie că este vorba de ingredientele folosite, de calitatea muncii sau de designul locaţiilor. „Suntem atenţi şi la cele mai mici detalii, ne place să inovăm, să învăţăm continuu şi cred că asta face experienţa Velocità unică. Odată cu deschiderea altor gelaterii, zona a devenit o destinaţie foarte puternică pentru produse de gelato şi cafea”. Până la urmă din dezvoltarea continuă a Căii Victoriei, au de câştigat toţi cei care au curaj să investească aici, dar şi clienţii, care pot să aleagă în funcţie de dispoziţie şi preferinţe.

    Într-un spaţiu în care există deodată atât de multe oferte, un mod de a atrage şi de a menţine clienţii este inovaţia, curajul de a propune gusturi şi combinaţii noi de arome, pariuri care pot ieşi câştigătoare sau nu. De exemplu, în această primăvară, Velocità a avut în ofertă un sorbetto de trandafir, care s-a dovedit, conform antreprenoarei, o surpriză extrem de apreciată de clienţi iar în sezonul rece aceştia vor putea testa sortimente noi, precum dulce de leche şi un panettone cu 2 stele Michelin, vândut în colaborare cu Antica Corona Reale, produs gândit pentru sărbătorile de iarnă.

    Top arome preferate de clienţi: ciocolată, fistic, vanilie, mango cu fructul pasiunii, fior di latte cu amarena.

    Pentru Adnana Popa, în topul personal de gelato nu lipseşte ciocolata, fisticul şi arahidele cu stracciatella de ciocolată, în timp ce vânzările arată că în topul clienţilor se mai adaugă vanilia, mango cu fructul pasiunii, fior di latte cu amarena sau gianduja.

    Pornit din centrul Capitalei, businessul Velocita s-a extins în ultimii ani nu doar la nivel local, ci şi în Timişoara şi Braşov, dar nu vrea să se oprească aici, un oraş la care se uită cu interes fiind Cluj-Napoca. „Scopul nostru este să aducem aceeaşi experienţă unică pe care o oferim clienţilor din Bucureşti, asigurându-ne că menţinem standardele ridicate de calitate şi inovaţie în fiecare nouă locaţie.”

    De asemenea, compania vrea să continue extinderea în Capitală, ţintind tot zone emblematice, cum a fost cazul Căii Victoriei şi, mai recent, pariul făcut cu Piaţa Rosetti. „Ne dorim în continuare să contribuim la dezvoltarea frumoasă a Capitalei prin deschiderea de locaţii în zone emblematice, cu mare potenţial, aşa cum am făcut cu ultima noastră deschidere, Velocità Rosetti, localizată într-o zonă minunată din oraş, dar care, din păcate, în ultimii zeci de ani, şi-a pierdut din strălucire.” Adnana Popa speră că, la fel ca în cazul investiţiei din centru, şi gelateria de la Rosetti, alături de alte proiecte realizate în zonă de alţi antreprenori, vor revigora şi acest colţ vechi de Bucureşti, transformându-l într-o nouă destinaţie urbană.  

  • Cât de greu este pentru tinerii din România să-şi deschidă o afacere? Iată exemple de reuşite, în condiţiile în care jumătate din încercări eşuează rapid

    Fie că au pornit cu banii din economii în antreprenoriat, fie s-au avântat la investiţii importante aplicând la fonduri precum Start-Up Nation sau CĂ Femeia Antreprenor, tinerii debutanţi în afaceri merg pe drumul antreprenoriatului cu aceeaşi încredere în forţele proprii şi cu speranţa că vor reuşi să răzbească într-o economie în care studiile arată că aproape jumătate din afaceri se închid la scurt timp după ce îşi deschiD porţile. Care sunt ideile cu care răzbesc tinerii antreprenori în business?

    Din din domenii conexe celor în care activează acum ca antreprenori sau au pariat pe o pasiune ori pur şi simplu au observat o zonă în care au avut încredere că poate funcţiona un business, tinerii antreprenori au câteva lecţii pe care le-au învăţat în scurtul drum în lumea aceasta a afacerilor şi le-au dat mai departe şi altora prin intermediul interviurilor din emisiunea ZF Afaceri de la Zero.

    „Unui tânăr care ar vrea să intre în domeniul ciocolatei i-aş spune să se pregătească cu multă muncă, perseverenţă şi răbdare. Pentru noi faptul că am fost în doi a fost mai uşor. Am tras amândoi la aceeaşi la aceeaşi căruţă. Sincer, dacă aş fi fost doar eu sau poate dacă ar fi fost doar el, ar fi fost foarte greu, pentru că rezultatele vin, dar vin mai târziu. Însă, este important ca tinerii să nu-şi piardă speranţa. Dacă este pasionat, urmează-ţi pasiunea, dar cu multă muncă şi perseverenţă”, a punctat Roxana Cionca, cofondatoarea producătorului de ciocolată artizanală Chantia din Timişoara. Ea împreună cu soţul ei, Cosmin, au investit într-o fabrică de ciocolată, iar astăzi Chantia are cinci magazine, trei în Timişoara şi două în Oradea şi o echipă de 35 de oameni care se extinde constant.  „În primă fază a fost greu, deşi pentru că noi fiind veniţi dintr-un domeniu mult mai greu decât acesta, nu ni s-a părut atunci, fiind foarte tineri, greu. Ambiţia te motivează cumva”, a povestit Roxana. Cei doi antreprenori nu au renunţat nici când, având deja proiectul fabricii făcut şi toate planurile pe hârtie, fondul neguvernamental pe care trebuia să-l primească a fost anulat.

    Tot despre perseverenţă vorbesc şi Ana Maria şi Samuel Ivanciu, doi pasionaţi de cafea care s-au mutat în Târgovişte şi şi-au deschis propria cafenea. Cei doi tineri au investit peste 80.000 de euro în dezvoltarea Kastane.

    În interior, cafeneaua poate găzdui 12 persoane, iar la exterior aproximativ şapte. Cei doi tineri au ales ca furnizor de cafea Origo, unul dintre pionierii cafelei de specialitate din Capitală. În plus, Ana Maria şi Samuel povestesc şi că mergeau frecvent la o cafenea din Târgovişte, iar oamenii din cafenea i-au ajutat cu sfaturi în procesul de a deschide propria locaţie.

    „Trebuie să fii perseverent, să fie serios, să-şi stabilească obiective. În plus, întotdeauna trebuie să-i respecte pe cei cu care colaborează. Şi să creadă în lucrurile pe care şi le doresc cu adevărat pentru că se vor îndeplini. Noi am crezut în visul nostru, dar am şi muncit foarte mult. Anul acesta nu am plecat în vacanţă”, spune Ana Maria.

    Pe de altă parte, Natalia Popa, care realizează rochii personalizate sub brandul NATA spune că cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o în cei zece ani de când activează în acest domeniu ca antreprenor este să faci ce îţi place şi atunci vei avea şi câştiguri. „Este un lucru minunat şi cel mai important lucru este că faci ce vrei tu cu timpul tău. Eşti propriul tău şef şi lucrezi atunci când simţi, când poţi şi unde unde vrei. Mie mi se întâmplă să pictez nu neapărat în atelier, ci să-mi iau toate culorile cu mine şi produsele şi să plec de exemplu undeva la munte, să pictez acolo, ceea ce este extraordinar”, menţionează Natalia Popa. În schimb, Răzvan Tănase, un tânăr care a lăsat jobul în bancă pentru antreprenoriat şi dezvoltă servicii de psihoterapie, un centru de autism şi kinetoterapie sub brandul Fabrica de Emoţii, crede că atât timp cât nivelul de servicii pe care îl oferi este ridicat, totul merge conform planului. „Este loc pe piaţă, serviciile de tip medical tot timpul o să aibă cerere, dar focusul nostru este ca serviciile să fie la aceeaşi calitate pentru ca ulterior să facem loc la mai mult business.” Mai departe, sfaturile micilor antreprenoriale sunt cu atât mai importante cu cât acestea reprezintă un pilon important al economiei.

    Microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de aproape 900.000 de firme, realizează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contribuţia a  2.200 de firme mari, potrivit datelor Registrului Comerţului. Cu toate acestea, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii au realizat un profit net de 163 miliarde lei, adică 61% din total, faţă de doar 103 miliarde lei profitul net al marilor companii de pe plan local. IMM-urile sunt şi cei mai mari angajatori de pe piaţa locală, astfel că plătesc salariile a peste 64% din angajaţii din economie.  

    Cinci idei de afaceri de la zero

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

    Andreea Geamănu Atelier Creativ – atelier obiecte din sticlă

    Fondatoare: Andreea Geamănu

    Anul înfiinţării: 2021

    Prezenţă: online

    Chantia – producător de ciocolată artizanală

    Fondatori: Roxana şi Cosmin Cionca

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara, Oradea

    NATA – atelier îmbrăcăminte personalizată

    Fondatoare: Natalia Popa

    Prezenţă: online, târguri de profil

    Număr articole/târg: minimum 50

     

    Airi Corsets – atelier de corsete

    Fondatoare: Astrid Zwolfer

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    UAU – atelier de ceramică

    Fondatoare: Vanessa Singenzia

    Anul înfiinţării: 2017

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.