Un singur zvon lansat de un reporter al CNBC a fost suficient pentru ca investitorii să pună crucea pe mormântul băncii americane Bear Stearns. Colapsul ei a grăbit propagarea marii crize financiare mondiale din 2008.
O anchetă a guvernului SUA a descoperit că sursa acelui zvon, infirmat tot de CNBC, este un fost executiv al Bear Stearns, Kyle Bass de la Hayman Capital Management, un binecunoscut manager de fonduri de hedging. Până acum, rezultatele anchetei au fost secrete, scrie The Wall Street Journal.
Bass a făcut o avere în timpul crizei imobiliare din SUA pariind contra creditelor ipotecare subprime. Fondul său are pariuri de mai multe miliarde de dolari pe căderea yuanului şi a dolarului din Hong Kong.
Bomba a fost lansată de CNBC miercuri dimineaţă, pe12 martie 2008, printr-un interviu al reporterului David Faber cu şeful Bear Stearns Alan Schwartz. Faber i-a cerut lui Schwartz să comenteze zvonurile că Goldman Sachs nu mai acceptă să-şi asume riscuri asociate cu Bear Stearns. În acea perioadă piaţa era inundată cu speculaţii că un mare jucător de pe Wall Street, posibil această bancă, are probleme de lichiditate.
Schwartz a răspuns că partenerii băncii fac în continuare tranzacţii cu aceasta. Câteva ore mai târziu, CNBC informa că Goldman acceptă să devină contraparte în tranzacţii cu Bear Stearns.
Însă în ochii multora dintre investitorii şi actorii de pe Wall Street răul era deja făcut. Încrederea în Bear Stearns a dispărut rapid, la fel şi capacitatea băncii de a supravieţui.
Managerii companiilor din România estimează, pentru perioada februarie-aprilie, o creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul şi una moderată în industrie, construcţii şi servicii, precum şi a numărului de salariaţi în comerţul cu amănuntul, dar şi o stabilitate a preţurilor, potrivit INS, informează Mediafax.
Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru cele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +10%), cu un avans mai semnificativ aşteptat în activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor şi în activitatea de tipărire şi reproducere pe suporturi a înregistrărilor (solduri conjuncturale +24%), potrivit anchetei de conjunctură din februarie realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Curtea Militară de Apel a retrimis luni dimineaţa dosarul pompierilor anchetaţi în cazul clubului Colectiv la DNA.
Magistraţii de la Curtea Militară de Apel Bucureşti au decis, luni dimineaţa, ca dosarul în care au fost trimişi în judecată doi foşti angajaţi ai ISU Bucureşti să fie retrimis la DNA, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.
În acest dosar sunt judecaţi George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI.
Potrviti surselor citate, pompierii din dosarul Colectiv nu pot fi judecaţi, iar dosarul va fi retrimis la DNA, a decis Curtea Militară de Apel Bucureşti.
Compania IKEA le recomandă clienţilor care au o plafonieră HYBY, LOCK sau RINNA să o demonteze cât mai repede şi să o aducă la magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs.
Compania a primit o serie de sesizări de la clienţi care au semnalat că abajururile de sticlă s-au desprins şi au căzut, fie în timpul utilizării, fie în timpul asamblării. În urma unei anchete preliminare iniţiate de companie, a rezultat că două posibile cauze pot fi: uzarea în timp a clemelor de plastic folosite pentru susţinerea sticlei sau faptul că, uneori, plafonierele pot fi asamblate incorect, ceea ce creează presiune pe abajurul de sticlă, anunţă compania printr-un comunicat de presă.
Din magazinul IKEA din Bucureşti au fost cumpărate 5.775 plafoniere HYBY, la preţul de 44,9 lei, începând din anul 2012 (cod de produs: 901.964.32) şi 125.730 plafoniere LOCK, la preţul de 16,9 lei, începând din anul 2007 (cod de produs: 000.556.91).
Clienţii care au cumpărat plafoniere HYBY şi LOCK sunt invitaţi la departamentul Relaţii Clienţi din magazin pentru a returna produsul şi pentru a primi înapoi suma integrală. Dovada plăţii (bonul) nu este necesară.
Rusul Nikolai Davidenko, la acea vreme jucătorul numărul patru al lumii, a început cu dreptul meciul desfăşurat la Sopot, în Polonia, acolo unde era deţinător al titlului în cadrul turneului Orange Prokom. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră, având în vedere faptul că adversarul său era pe locul 87 în clasamentul de simplu. Rusul a jucat impecabil şi a câştigat primul set, obţinând şi un break la începutul manşei secunde. Pentru spectatori şi telespectatori, meciul se derula conform aşteptărilor.
În centrul de control al site-ului de pariuri Betfair, situaţia era cu totul diferită: luminile de avertizare erau aprinse pe toate monitoarele, anunţând un tipar neregulat al sumelor plasate pe meci. Pariuri de sute de mii de euro intraseră de la începutul zilei în sistem şi toate îl favorizau pe Arguello la câştigarea meciului. Deşi pe teren Davidenko era la câteva game-uri de câştigarea meciului, pariurile pe Arguello erau din ce în ce mai mari. În total, peste 4 milioane de euro s-au pariat pe meci – de 10 ori mai mult decât media la un astfel de turneu. Majoritatea banilor au venit de la 9 conturi înregistrate la Moscova, un alt semn de întrebare pentru cei de la Betfair.
Alertaţi, şefii de la centrul de control al Betfair l-au contactat pe Gayle Bradshaw, vicepreşedintele Asociaţiei Profesioniştilor în Tenis (ATP), organizaţie care guvernează tenisul masculin, informându-l că ceva ciudat se petrece la Sopot. Bradshaw, la rândul său, l-a contactat imediat pe supervizorul turneului, iar acesta a coborât la marginea terenului pentru a urmări finalul partidei.
Din acel moment, meciul a luat o turnură dramatică. Iniţial, Davidenko a început să şchioapete şi a cerut mai multe pauze medicale. Rusul s-a plâns mai întâi de dureri la nivelul gleznei şi apoi la nivelul degetului mare de la piciorul stâng. În cele din urmă, el a pierdut setul secund. Davidenko a mai jucat trei game-uri în setul trei şi apoi a abandonat meciul din motive medicale.
La scurt timp după încheierea meciului, Betfair a anunţat, pentru prima oară în istoria sa, că toate pariurile plasate pe eveniment au fost anulate.
Aceasta este povestea primului scandal major de trucare a meciurilor, care a produs numeroase schimbări în organizarea instituţiilor care guvernează sportul alb. Pentru o perioadă, a părut că acestea vor elimina practicile de acest gen; nouă ani mai târziu, o anchetă derulată de două instituţii de media a scos la iveală probleme mult mai grave în tenis.
O echipă formată din foşti detectivi şi anchetatori de la Autoritatea Britanică a Curselor de Cai a primit sarcina de a afla ce anume s-a întâmplat în timpul meciului. Paul Scotney, unul dintre şefii echipei, le-a explicat celor de la BuzzFeed motivele pentru care ancheta a fost atât de dificilă: „Atunci când mergi la locul unei crime şi găseşti un cadavru, ştii cu siguranţă că cineva a murit. În cadrul unui incident de acest gen pe piaţa pariurilor, ştii că există un cadavru, dar nu ai cum să îl vezi. Era însă evident că ceva nu e în regulă: locurile din clasament, sumele de bani pariate, lucrurile pur şi simplu nu se legau“.
Echipa lui Scotney a decis să intervieveze cei doi jucători, precum echipele şi familiile acestora. Atât Davidenko cât şi Arguello au negat vehement implicarea în orice fel de activitate ilegală; rusul nu a vrut să predea telefonul pentru o analiză amănunţită, dar argentinianul a acceptat.
O declaraţie interesantă a fost cea a fizioterapeutului care l-a tratat, în timpul meciului, pe Davidenko. „Mi-a pus o întrebare care mi s-a părut ciudată“, le-a declarat doctorul anchetatorilor. „M-a întrebat dacă durerea pe care o simte în picior este un motiv suficient pentru a se retrage.“
După ce a adunat suficiente materiale, echipa a predat dosarul celor de la ATP, care au demarat pe baza documentelor o altă anchetă internă. Spre surprinderea tuturor însă, la finalul acestui demers ATP a anunţat că nu a găsit nicio dovadă clară de încălcare a regulilor din partea jucătorilor. Lucru ce pare ciudat, având în vedere că documentele arată nu mai puţin de 82 de mesaje schimbate de Arguello cu posibili lideri ai unei reţele de pariuri din Italia, reţea care a obţinut sute de mii de euro pariind pe meciurile jucătorului argentinian.
„Dacă luau măsuri atunci când le-am pus la dispoziţie materialele, ar fi putut elimina un grup de jucători şi ar fi curăţat astfel aproape în totalitate tenisul“, a spus Mark Phillips, unul dintre investigatori. „Le-am dat suficiente dovezi, dar ei nu au făcut absolut nimic în privinţa asta.“
În urmă cu o lună, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei, într-o seară de vineri, la concertul unei trupe rock. Goodbye to Gravity îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani.
GALERIE FOTO
Show-ul a inclus artificii, iar unul dintre stâlpii din imediata apropiere a scenei a luat foc, apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul a fost semnalat de la prima flăcăruie chiar de solistul trupei, care a cerut să se intervină cu un extinctor. Acesta, manevrat de un angajat al localului, s-a dovedit complet ineficient, focul întinzându-se şi cuprinzând în 10 secunde, potrivit concluziilor anchetei, tot tavanul, în timp ce cei din local se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire.
Au urmat panica şi haosul, când oamenii au început să cadă intoxicaţi, iar cei din urmă au încercat să treacă de trupurile adunate la ieşire. Dintre cei care au ajuns afară, unii erau complet negri, cu hainele arse, cu carnea căzând de pe ei, potrivit mărturiilor echipajelor Ambulanţei care au intervenit, alături de medici şi asistente de la Maternitatea Bucur, aflată în apropiere. În puţinele ambulanţe care au fost la început au fost preluaţi cât mai mulţi răniţi, în timp ce multora li s-au acordat îngrijiri, inclusiv li s-au făcut manevre de resuscitare, chiar pe caldarâm.
Autorităţile au anunţat atunci 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 60, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai află internaţi 67 de răniţi din Colectiv.
Cea mai lungă gardă în spitale, doliu naţional şi ieşirea în stradă
Răniţii din Colectiv au fost duşi la peste 10 spitale din Capitală, unde medicii aflaţi de gardă au rămas alături de ei şi în zilele următoare. Lor li s-au alăturat medici şi asistente veniţi în afara programului să dea o mână de ajutor. Mai multe persoane şi firme au venit de asemenea în spitale să aducă apă şi ceai pentru medici şi rudele pacienţilor, dar şi să pună la dispoziţia spitalului echipamente şi materiale care ar fi lipsit.
Ministerul Sănătăţii a anunţat însă că nu este nevoie de nimic, pentru ca ulterior să precizeze că nu refuză nicio donaţie, dar acestea să fie centralizate şi distribuite corespunzător prin Unifarm. Totodată, Ministerul Sănătăţii a făcut un apel pentru donare de sânge pentru victimele din Colectiv, la care au răspuns mii de persoane în toată ţara.
De asemenea, au venit la Bucureşti medici din Franţa, Germania, Belgia, Olanda sau Israel, pentru a-i vedea pe răniţi şi a prelua dintre ei să îi îngrijească în străinătate. Un număr de 39 de răniţi au fost preluaţi, însă 10 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.
Printre cei care şi-au pierdut viaţa au fost Adrian Rugină, toboşarul trupei Bucium, Claudiu Petre, fotograf şi blogger, care, după ce au ieşit din club, s-au întors pentru a-i scoate şi pe alţii, fiind decoraţi post-mortem de preşedintele Iohannis, jurnalista şi fotografa Teodora Maftei, care supravieţuise unui număr de şapte operaţii, dintre care trei pe creier, dar şi instrumentiştii trupei Goodbye to Gravity – Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru (chitarişti).
Clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.
Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, pe 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie. Un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de articipanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.
După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat un sistem corupt prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţiei, puse tot pe seama corupţiei.
Preşedintele Klaus Iohannis spunea, într-un mesaj către populaţie în 1 noiembrie, că toată lumea trebuie ”să înveţe lecţia plătită cu atâtea vieţi”, adăugând: ”Nu mai avem voie să tolerăm incompetenţa autorităţilor, ineficienţa unor instituţii şi nu mai putem lăsa corupţia să se întinde până ucide”.
În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de Interne Gabriel Oprea, considerat responsabil şi pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină aflat în coloana sa oficială, facilitate la care nu ar fi avut dreptul întrucât s-ar fi deplasat în interes personal, şi a primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei pentru Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg Guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.
Patronii clubului şi pirotehnistul care a instalat artificiile, acuzaţi de ucidere din culpă
Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv deschisă iniţial de Parchetul Tribunalului Bucureşti a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.
Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii făcute asupra cadavrelor persoanelor care şi-au pierdut viaţa, principala cauză a decesului ar fi intoxicaţia cu fum, monoxid de carbon şi gaze toxice.
Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, sunt arestaţi preventiv din 3 noiembrie şi pe bunurile cărora a fost pus sechestru.
Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.
De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au mai fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.
Procurorii au arătat că artifiicile folosite la concertul Goodbye to Gravity din Clubul Colectiv, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar în spaţiu deschis, conform instrucţiunilor de utilizare, care erau însă în limba bulgară.
Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalalat artificiile împreună cu un coleg, Marian Moise, care le-a şi acţionat la concert, fiind rănit în incendiu. Potrivit procurorilor, aceştia “trebuiau şi puteau să prevadă (acest aspect rezultă din studierea legislaţiei în vigoare, precum şi din studierea cursurilor de pregătire la care aceştia au participat) că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiţii improprii şi riscante, fără luarea măsurilor de siguranţă adecvate, aspect care intra în atribuţiile lor de pirotehnişti”.
Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă “au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală”, susţin procurorii.
Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.
Dosar şi la DNA, pentru abuz în serviciu; Piedone şi angajaţi ai ISU Bucureşti, puşi sub acuzare
Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.
Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie-răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.
Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei.
Potrivit anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.
Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.
Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţeii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei.
Procurorii militari din DNA arată că aceştia, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.
Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajunge ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.
Astfel, judecătorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost duşi cu propunere de arestare, nota că “este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU – cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (…) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinând acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia”.
Totodată, judecătorul vorbea şi despre o “practică încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi, practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control”, care “nu poate să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinând cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţi, (…) alţii cerând note explicative”.
Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.
ISU Bucureşti a ajuns, la aproape o lună după incendiu, în mijlocul unui alt scandal.
La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere.
Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere.
În urma aparţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns.
Şefii ISU Bucureşti-Ilfov – inspectorul şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Schiopu şi adjunctul Giani Aldoiu -au fost suspendaţi din funcţii. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.
Premierul Dacian Cioloş a cerut, miercuri, în şedinţa de Guvern, un plan de reformă şi restructurare a ISU de la secretarul de stat Raed Arafat.
Localuri şi instituţii de cultură, închise după incendiul din Colectiv
ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie.
Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU.
Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizaţie ISU pentru că nu a fost recepţionată.
Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde funcţionau 1.800 de spaţii comerciale, a fost închis, generând un val de proteste din partea oamenilor care au rămas fără loc de muncă.
După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutermur.
Pe 17 noiembrie, a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.
Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea în 24 de ore utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, în caz contrar urmând a fi sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.
Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni.
În Centrul vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
Planurile de reabilitare întârzie, doar 18 imobile cu bulină roşie fiind consolidate în 14 ani, potrivit unui răspuns la solicitarea MEDIAFAX a reprezentanţilor Primăriei Capitalei, care au adăugat că proprietarii refuză consolidarea.
Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţă că s-a început urmărirea penală în cazul societăţii Club Colectiv SRL şi societăţii Golden Ideas Fireworks Artists SRL pentru infracţiunile de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă cu victime multiple.
Potrivit acestora, faţă de Daniela Niţă, patroana firmei care a furnizat artificiile, s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, privind toate victimele iar faţă de artificierul Viorel Zaharia s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru ucidere din culpă privind victimele decedate după data de 2 noiembrie 2015.
Procurorii PICCJ au pus, marţi, sechestru pe bunurile patronilor de la Colectiv, în cazul cărora au extins de asemnea urmărirea penală, pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în raport de noile victime care au murit de la momentul punerii lor sub acuzare.
În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În trei săptămâni de la tragedie au decedat alte 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.
Aproximativ 150 de persoane rănite au fost internate, după incendiul din clubul Colectiv, în spitale din Capitală. La aproape o lună de la tragedie, 42 de răniţi au fost externaţi, 30 sunt spitalizaţi în clinici din străinătate şi alţi 39 sunt în continuare internaţi în spitalele din Capitală.
Patronii clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu au fost arestaţi preventiv în 3 noiembrie, de Judecătoria Sectorului 4 pentru ucidere din culpă, în cazul incendiului din 30 octombrie.
Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.
Daniela Niţă, administratorul firmei Golden Ideas Fireworks Artists, care a furnizat artificiile din Colectiv, directorul societăţii, Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, au fost arestaţi preventiv pe 7 noiembrie, de Judecătoria Sectorului 4. Ulterior, pe 17 noiembrie, ei au fost plasaţi în arest la domiciliu după ce Tribunalul Bucureşti le-a admis contestaţiile.
Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar patronii firmei care a furnizat artificiile din clubul Colectiv sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.
Potrivit procurorilor, Viorel Zaharia a instalat efectele pirotehnice (foc de artificii) în clubul Colectiv, în 30 octombrie, fără a respecta măsurile de siguranţă şi prevederile legale în acest sens.
Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă “au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală”, susţin procurorii.
Potrivit sursei citate, oamenii din vârful piramidei francmasonice ar fi ascuns de-a lungul timpului dovezi legate de scufundarea celebrului vas Titanic.
Ancheta din 1912, care trebuia să găsească adevăraţii vinovaţi pentru tragedia care a costat 1.500 de vieţi, a exonerat majoritatea persoanelor importante care au fost implicate, inclusiv proprietarii navei de lux, precum şi căpitanul.
Publicarea unei arhive secrete a francmasonilor – ce conţine două milioane de nume de membri din 1733 până în 1923 – relevă amploarea implicării masonice în societatea britanică. Arhiva conţine nume de mari autori, conducători de stat, judecători, personalităţi militare şi episcopi. Experţii cred că această arhivă ar putea conduce la o re-examinare a ultimilor 200 de ani din istoria britanică, dezvăluind scara de influenţă masonică din toate nivelurile societăţii britanice.
Înregistrările urmează să fie publicate online de serviciul de genealogie Ancestry.
În timp ce conexiunile masonice ale lui Sir Winston Churchill, Oscar Wilde, Lord Kitchener, Rudyard Kipling si Edward VIII sunt cunoscute, înregistrările oferă prima imagine cuprinzătoare a întregii Francmasonerii din ultimii 200 de ani.
Una dintre dezvăluirile care stau să iasă la suprafaţă cât de curând este adevăratul motiv al scufundării Titanicului. Legăturile strânse ale francmasonilor au făcut ca o sesizare a senatul SUA din acea vreme, care a vizat Consiliul Britanic de Comerţ, spunând că numărul mic de bărci de salvare de pe navă a fost stabilit greşit, să fie trecută cu vederea.
Potrivit sursei citate, ancheta care s-a desfăşurat în Marea Britanie, supravegheată de Lord Mersey, a exonerat Consiliul de Comerţ de orice vină.
Lordul Mersey însuşi a fost un francmason de top, o arată înregistrările arhivei recent publicate. El a fost iniţiat în 1881, la Northern Bar Lodge in Londra.
Un alt aspect important în derularea anchetei îl constituie prezenţa numelor a cel puţin doi dintre cei cinci evaluatori experţi în cadrul investigaţiei – John Harvard Biles, un specialist în arhitectură navală, şi Edward Chaston, evaluatorul inginer – aceştia fiind, deasemenea, găsiţi în arhiva masonică. Chiar si Edward Smith, căpitanul navei Titanic a fost mason.
Lordul Pirrie, care a fost nu numai preşedinte al şantierului naval Harland and Wolff din Belfast, care a construit Titanicul, dar şi unul dintre directorii societăţii mamă White Star, apare şi el pe lista francmasonilor.
“Ancheta Titanicului care s-a desfăşurat în Marea Britanie a anului 1912 a fost acum catalogată drept – lapte de var, pentru că i-a exonerat pe majoritatea celor implicaţi. Doar trei pasageri au fost intervievaţi, iar ei au fost toţi de la prima clasă”, a declarat procurorul britanic Nic Compton.
Arhiva scoate la suprafaţă şi alte mistere ale secolului trecut. Una dintre ipoteze este aceea că Jack Spintecătorul ar fi fost un francmason, şi identitatea sa a fost protejată de colegii săi. Bruce Robinson, directorul şi scenaristul filmului cult “Withnail şi eu”, susţine că adevăratul Jack a fost un om pe nume Michael Maybrick. Robinson susţine că toate crimele Spintecătorului au purtat pecetea unui ritual masonic, citând simbolul unui compas sculptat pe faţa unora dintre victimele celebrului asasin.
Abdelhamid Abaaoud, un extremist belgian considerat presupusul organizator al atentatelor soldate cu 129 de morţi, a murit în operaţiunea desfăşurată miercuri dimineaţă în capitala Franţei, au precizat sursele citate, care au preferat să păstreze anonimatul înaintea unui eventual anunţ oficial.
Însă procurorul-şef al Parisului, François Molins, s-a limitat să spună, miercuri seară, că Abaaoud Abaaoud şi Salah Abdeslam, un alt presupus membru al celulei teroriste, nu figurează printre cei opt suspecţi arestaţi în operaţiunea din zona Sain-Denis.
Oficialul francez a declarat că identităţile celor doi presupuşi terorişti morţi în operaţiunea nu sunt încă stabilite.
În schimb, procurorul a lăudat operaţiunea unităţilor speciale franceze, semnalând că celula teroristă ar fi putut comite un nou atentat.
Abdelhamid Abaaoud este considerat organizatorul atentatelor comise pe 13 noiembrie la Paris, unde au fost ucise 129 de persoane, alte circa 400 fiind rănite.
Prin bilanţul provizoriu de cel puţin 129 de morţi şi 352 de răniţi, atacurile comise vineri seara la Paris – revendicate de către organizaţia jihadistă Statul Islamic (SI) – sunt fără precedent.
La două zile de la aceste atacuri coordonate – comise de către cel puţin şapte kamikaze înarmaţi cu puşti de tip Kalaşnikov, toţi morţi după ce şi-au detonat centurile de explozibili -, anchetatori din cadrul serviciilor antiteroriste au identificat deja doi atacatori.
Unul, care a participat la luarea sângeroasă de ostatici în sala de spectacole Bataclan, Omar Ismail Mostefai, este un francez în vârstă de 29 de ani. Născut la Courcouronnes (Essonne), la periferia Parisului, el are o fişă pentru radicalizare islamistă încă din 2010, dar nu a fost “implicat niciodată într-un dosar de filieră sau de asociere în vederea comiterii de infracţiuni de natură teroristă”, potrivit lui François Molins, procurorul Parisului.
Condamnat în mai multe rânduri pentru infracţiuni de drept comun, el nu a fost încarcerat niciodată în vreo închisoare. El a fost identificat cu ajutorul amprentelor, după ce un deget secţionat i-a fost găsit în sala pariziană de spectacole în care avea loc un concert de rock atnci când jihadiştii au luat-o cu asalt.
Tatăl şi fratele lui Mostefai au fost plasaţi în arest preventiv. Domiciliile lor – la Romilly-sur-Seine (Aube) şi, respectiv, Bondoufle (Essonne) – au fost percheziţionate sâmbătă seara.
Pistele siriană şi belgiană
Anchetatorii au găsit, în apropiere de cadavrul unui kamikaze de la Stade de France, un paşaport sirian aparţinând unui migrant înregistrat în Grecia potrivit Atenei, dar necunoscut serviciilor franceze.
În afară de această pistă siriană, ancheta a relevat o pistă belgiană. Trei persoane au fost arestate de către autorităţile belgiene. Între ele se află un bărbat care a închiriat pentru kamikaze un automobil marca Volkswagen Polo de culoare neagră, găsit parcat în faţă la Bataclan, teatrul celui mai sângeros dintre atacurile care au devastat Parisul vineri seara, în care au fost omorâte 89 de persoane. Teroriştii au “evocat Siria şi Irakul” înăuntru, potrivit procurorului.
Potrivit lui François Molins, trei atacatori au murit la Bataclan, alţi trei s-au detonat în apropiere de Stade de France – pe care se aflau 80.000 de persoane, între care şi preşedintele francez Hollande, care asistau la meciul amical de fotbal Franţa-Germania -, iar altul pe bulevardul Voltaire.
Celelalte trei atacuri au vizat baruri şi restaurante pe rue de Charonne – 19 morţi – şi rue Alibert – 15 morţi. Atacatorii au deschis focul în sute de rânduri.
La zece luni de la atacurile din sediul revistei satirice Charlie Hebdo şi din supermarketul cu specific evreiesc Hyper Cacher, soldate cu 17 morţi, aceste atentate au trezit amintiri durerose.
Ziua de duminică se anunţă drept o zi a reculegerii, odată cu începerea doliului naţional de trei zile decretat de către François Hollande. Catedrale, ca Notre-Dame, urmează să tragă clopotele.
Muzeele, sălile de spectacole şi instituţiile culturale publice urmează să rămână închise în Île-de-France. Şcolile urmează să fie redeschise luni, când un moment de reculegere urmează să fie respectat, la prânz, în toată Franţa.
După predecesorul său Nicolas Sarkozy, diminică dimineaţa, şeful statului îi primeşte la Palatul Elysée pe conducătorii celor două Camere ale Parlamentului şi pe liderii partidelor, într-o încercare de consolidare a unităţii naţionale. François Hollande urmează să vorbească luni în Congresul de la Versailles – o premieră pentru el.
“Act de război”
Preşedintele Republicii, care a catalogat atacurile drept un “act de război”, a decis să suplimenteze până la 3.000 numărul militarilor mobilizaţi în Franţa.
În pofida interzicerii manifestaţiilor la Paris – până joi -, sute de persoane s-au adunat sâmbătă seara în Piaţa Republicii, un loc simbolic al mobilizării post-Charlie, sub deviza capitalei – “Fluctuat nec mergitur” (este bătut de valuri dar nu se scufundă) -, scrisă cu litere mari.
Parizieni s-au adunat, de asemenea, în apropierea locurilor vizate de atacuri şi în faţa Bataclan. Mitinguri au avut loc, totodată, în numeroase oraşe din ţară.
