BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Nou an şcolar în pandemie: scad numărul de şcoli, numărul de cadre didactice şi numărul de elevi

    În noul an şcolar elevii vor merge la şcoală până la atingerea ratei de infectare de 6 la 1.000 de locuitori, iar după depăşirea acestei rate de infectare toate cursurile vor trece în online.

    Când apare un caz pozitiv de COVID-19 într-o clasă, în cazul învăţământului preşcolar şi de clasele până la a şasea, elevii din clasa respectivă trebuie să continue online timp de 14 zile, dar pot reveni din ziua a opta prin testare antigen rapidă, dacă rezultatele sunt negative. În plus, purtarea măştii nu mai este obligatorie în spaţiile deschise, în curtea şcolii, cu excepţia festivităţilor şcolare. Atunci masca este obligatorie, iar timpul activităţii este limitat la o oră şi jumătate.

    În ceea ce priveşte rata de vaccinare a personalului din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat şi din sistemul de învăţământ superior de stat şi privat, Ministerul Educaţiei susţine că a ajuns la 61%.

    „Astfel, din totalul de 317.531 de angajaţi ai sistemului naţional de învăţământ, s-au vaccinat 193.430 de persoane, reprezentând o rată generală de vaccinare de 61%. Faţă de ultima raportare, se înregistrează un plus de 8.257 de persoane vaccinate în sistemul naţional de învăţământ“, a transmis instituţia.

    Pe 4 septembrie, ultimele date disponibile de la Ministerul Educaţiei, circa 199.108 de elevi au fost vaccinaţi, dintre care 36.959 din categoria de vârstă 12 – 15 ani şi 155.149 de elevi din grupa de 16 – 19 ani.

    În ultimii ani, numărul elevilor din sistemul românesc de învăţământ preuniversitar a fost în scădere de la un an la altul. În anul şcolar 2019-2020, sistemul de învăţământ preuniversitar românesc a cuprins 2,94 mil. de elevi, înregistrând o scădere de peste 32 de mii de elevi faţă de anul şcolar anterior, conform datelor de la Ministerul Educaţiei.

    Pentru anul şcolar 2020-2021, Ministerul Educaţiei nu a publicat statistica oficială, însă conform declaraţiilor lui Sorin Cîmpeanu, numărul elevilor a fost de circa 2,93 de milioane, de asemenea în scădere faţă de anul precedent.

    Numărul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar a scăzut în fiecare an în ultimii patru ani, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dacă în 2017 erau aproape 174.500 de cadre didactice în învăţământul preuniversitar din România, în 2020 numărul lor ajunsese la circa 173.500. De altfel, România a fost ţara din Uniunea Europeană cu cel mai mare raport al numărului de elevi alocaţi unui cadru didactic din învăţământul primar în anul 2019, după cum arată datele de la Eurostat, Oficiul European de Statistică.

    Astfel, un cadru didactic din învăţă­mân­tul primar din România a fost res­pon­­sabil de educaţia a circa 19,4 ele­vi de şcoală primară în 2019, în scădere de la un raport de 19,5 elevi per cadru di­dactic în 2018. Nici la capitolul rezultatelor şcolare nu stăm bine. Circa 43% – 47% dintre elevii români cu vârsta de 15 ani sunt în zona analfabetismului funcţional, iar 15% dintre elevii de clasa a VIII-a obţin o notă mai mică de 2 la Evaluarea Naţională. Mai mult, aproape 50% dintre elevii din mediul rural nu iau nota 5 la matematică la acest examen, după cum susţine Liliana Romaniuc, profesor de matematică şi consilier în guvernul României. Ea afirmă că specialiştii din educaţie recomandă trei direcţii pentru ameliorarea acestor rezultate.

  • Avertisment: o nouă criză financiară mondială este foarte aproape. Care sunt motivele principale

    Facturile la electricitate cresc peste tot în Europa. În Germania, cel mai mare consumator de energie din UE, preţurile au atins un nivel record din cauza costurilor mai mari cu combustibilii.

    În Rusia, principalul exportator de combustibil, gaze şi petrol, scumpirea alimentelor şi în special a grâului este îngrijorătoare pentru guvern. Costurile materiilor prime au crescut în general, iar dacă la începutul valului de inflaţie se vorbea de cum producătorii pot amortiza şocul, acum se vede clar cum pre­ţurile mai mari lovesc în veniturile omului de rând. Însă inflaţia poate expune şi alte vulnerabilităţi.

    O analiză a băncii centrale a Rusiei avertizează că o nouă criză financiară de amploarea colapsului din 2008 s-ar putea produce în mai puţin de un an şi jumătate dacă inflaţia globală nu este adusă sub control, scrie Bloomberg. O creştere a nivelului datoriilor din sectorul public şi cel privat în timpul revenirii economice ar putea produce „o deteriorare rapidă şi drastică“ economiei mondiale dacă banca centrală americană va fi nevoită să ridice dobânzile pentru a trage în jos inflaţia. Analiza estimează că PIB-ul mondial ar putea încetini la doar 1,1% dacă dobânzile mai mari îi vor forţa pe investitori să renunţe la activele riscante. În acest caz, cel mai mult ar suferi economiile emergente puternic îndatorate. Nu acesta este scenariul de bază al Băncii Rusiei. Instituţia mizează pe o revenire extinsă, cu presiunile inflaţioniste disipându-se până la sfârşitul acestui an. Însă avertismentul este un semn că banca centrală este din ce în ce mai îngrijorată de accelerarea inflaţiei la nivel mondial.

    Fostul premier italian Mario Monti a spus într-un interviu pentru CNBC că „stagflaţia“ este cel mai mare pericol pentru revenirea econo­mică a Europei. Stagflaţie înseamnă preţuri în creştere şi economie în stagnare. Inflaţia ar fi alimentată de programele de stimulare monetară ale băncilor centrale şi de cele de stimulare a consumului din partea guvernelor.

     

  • Cine este cel mai mare beneficiar al scumpirilor din energie

    Creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică a creat cele mai mari avantaje statului: conectarea redevenţelor pentru gaze la preţurile de la Viena a determinat o creştere a venituriulor din redevenţe cu cca. 500%, iar creşterea preţurilor a determinat creşterea veniturilor din TVA cu cca. 48%. „Probabil asta explică baloanele de săpun aruncate pe piaţă de autorităţi, promovând scandaluri şi inventând vinovaţi”, scrie Dumitru Chisăliţă.

    Preşedintele asociaţiei Energia Inteligentă enumeră temele false lansate, printre care ideea că preţurile la energie nu au crescut, explicaţia privind facturile mari fiind greşelilor distribuitorilor sau furnizorilor. O altă teorie este faptul că Gazprom este vinovat de preţurile mari din România, chiar dacă contractul de import gaze încheiat cu aceştia, în luna aprilie 2021, conform raportului privind piaţa de gaze al ANRE arată că preţul de achiziţie al gazelor este de 73,38 lei/MWh, adică sub preţul din acel moment de pe Bursa Română de Mărfuri, de 73,61 lei/MWh. O a treia afirmaţie este că preţul gazelor urmează să scadă după punerea în funcţiune a Nord Stream2, o afirmaţie care poate să fie valabilă în Germania sau Austria, dar nu şi în România.

    Conform graficului evoluţiei preţului mediu pe BRM, preţurile gazelor naturale nu au atins nivelurile din anul 2019, dar cu toate acestea preţurile la consumatorul final au crescut cu până la 150%. Spre exemplu în luna iunie 2021 preţul mediu cu care s-au vândut gazele pe piaţa angro a fost de 92,5 lei/MWh, iar preţul marfă ofertat pe piaţă clienţilor casnici din piaţa concurenţială a fost între 123 – 160 lei/MWh, încheie Chisăliţă.

  • Avertisment: o criză a gazelor va obliga o parte din industrie să-şi oprească activitatea

    Această problemă, care se adaugă scumpirii facturilor pentru energie în mai toată Europa, ar însemna acutizarea unor penurii care hrănesc un val global de inflaţie.

    Preţurile gazelor naturale sunt deja la niveluri record pentru această perioadă, scrie Financial Times. Cotaţiile sunt şi de cinci ori mai mari decât acum un an. Există temeri că ţările europene se vor confrunta cu o penurie de gaze la iarnă, când cererea, deja ridicată, va fi mai puternică. În prezent, livrările producătorilor şi exportatorilor sunt prea mici pentru ca distribuitorii să-şi umple depozitele. Cassim Mangerah, directorul diviziei de trading a Centrica, spune că o iarnă lungă sau prea rece va duce preţurile şi mai sus, ceea ce va obliga unele companii cu consum mare de energie să-şi diminueze producţia. „N-am mai văzut aşa ceva în ceea ce priveşte preţurile“, a explicat ea. „Dacă va fi o criză de aprovizionare în această iarnă, piaţa va putea fi echilibrată prin activitatea economică.

    Dacă preţurile ajung prea sus, atunci unele companii dependente de gaze ar putea decide ca pur şi simplu să nu mai producă.“ Altfel spus, unele afaceri şi-ar putea închide fabricile. O astfel de perspectivă o creează şi revenirea cu forţe noi a pandemiei de COVID. Tom Marzec-Manser, analist la firma de consultanţă ICIS, spune că situaţia cu aprivizionarea cu gaze „ mai degrabă s-a înrăutăţit în timpul verii, în loc să se îmbunătăţească“ în Europa. „De aceea şi cresc preţurile. Nu este de neconceput ca industria să-şi închidă producţia, dar dacă se întâmplă aşa, va fi pentru scurt timp, când cererea va fi maximă.“

    Cererea pentru gaze naturale, folosite pentru producerea de energie, a fost ridicată anul acesta la nivel global. Iarna a fost lungă în Europa şi Asia, ceea ce a epuizat rezervele, iar temperaturile ridicate din vară au însemnat o nevoie mai mare de aer condiţionat, adică de energie.

    De asemenea, mai multe ţări au redus consumul de cărbuni, pentru a polua mai puţin, golul fiind acoperit cu gaze. În UE, preţurile certificatelor de carbon s-au dublat în pandemie. Rusia, cel mai mare exportator de gaze pentru Europa, a fost criticată pentru că nu suplimentează livrările pentru a ajuta la refacerea rezervelor naţionale.

    Unii au văzut acest refuz ca un şantaj pentru ca statele europene să recunoască importanţa gazoductului rusesc Nord Stream 2, care ar aduce gaze ruseşti mai ieftine în UE, dar încă neterminat şi foarte controversat . Însă Gazprom, monopolul exporturilor de gaze ruseşti, a spus că Nord Stream 2, chiar dacă va intra în funcţiune, nu va suplimenta imediat livrările de gaze pentru Europa.

    „UE are suficiente gaze pentru a satisface nevoile zilnice ale momentului, dar nu sunt destule pentru a reface rezervele“, a explicat Mangerah. „Dacă va fi o iarnă lungă,având în vedere unde suntem astăzi, va trebui să atragem GNL (gaze naturale lichefiate) indiferent de preţ.“ Una din industriile care pot fi afectate de o criză de energie este cea a oţelului.

  • Rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani a urcat în această săptămână la maximul din august 2020

    Evoluţiile din sfera economiei şi a politicii, împreună cu climatul de pe pieţele internaţionale, au dus la creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 5,3% în această săptămână, la 3,97%, nivelul maxim înregistrat din august 2020, arată o analiză realizată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Faţă de nivelul de la începutul anului, dobânda este în creştere cu 34%.

    Spread-ul de rată de dobândă a scăzut cu 1,4% la 1,825 puncte procentuale în această săptămână.

    Ministerul de Finanţe s-a împrumutat joi cu 460 milioane lei prin titluri scadente în iunie 2026, la un cost mediu anual de 3,51%.

    Săptămâna viitoare, ministerul a programat o licitaţie cu certificate scadente în septembrie 2022 (700 milioane lei) şi două cu titluri cu scadenţe în octombrie 2034 (345 milioane lei  şi noiembrie 2024 (345 milioane lei).

     

     


     

  • Creşterile de preţuri ale gazelor vor anula un deceniu de creştere a nivelului de trai – asociaţie

    Chisăliţă spune că în ultimi ani Asociaţia Energia Inteligentă a sesizat sute de situaţii neadecvate de funcţionare a pieţei de energie şi gaze, abuzuri, manipulări, politici energetice – economice – sociale neadecvate etc, avertizând iminenta criză la care se va ajunge în sistemul energetic şi a propus diverse soluţii pentru a preîntâmpina sau diminua efectele unor situaţii de crize care erau previzibile.

    „Măsuri populiste, amatorismul şi incompetenta ne au adus aici”, spune analistul, adăugând că sistemul românesc de energie se prăbuşeşte sub perioada celor 20 de ani în care nu am făcut nimic să-l adaptăm.

    „Întâlnirea de la Guvern de zilele trecute, care a venit la 2 săptămâni după scrisoarea deschisă de Asociaţia Energia Inteligentă, prin care sesizam necesitatea unui Plan de Măsuri de Urgenţă Energetică, care să prevadă măsuri de diminuare a impactului creşterii preţului la gaze şi energie electrică, a fost doar un de gest de PR. La această întâlnire nu au fost prezenţi reprezentanţii consumatorilor casnici şi al firmelor consumatoare. Au fost prezente instituţiile, care au arătat că vinovatul este CO2 – creşterea preţului certificatelor de CO2 determină scumpirile de pe piaţa de energie. Certificate CO2 nu au nimic cu scumpirile la gaze, unde este marea problema a consumatorilor – creşteri de peste 100%. Certificatele de CO2 au creat scumpiri pe piaţa de energie electrică de cca 4%, adică nici aici nu reprezintă cauza principală”, spune Chisăliţă.

    Cauzele creşterilor de preţuri de pe piaţa de gaze sunt maai multe. Prima este Gas Release Program (GRP) – care a adus în România un pret la gaze cu minim 5% sub pretul gazelor din Europa de est (tranzacţionate pe Bursa de la Viena), începând cu luna iunie 2020, astfel unii furnizorii au înţeles ca acest program le oferă posibilitatea de a face un profit considerabil si au achiziţionat gaze naturale din România şi le au exportat în ţări în care se aplica preţul de la Viena (Ungaria, Austria).

    Apoi, exportul gazelor naturale prin contracte pe termen mediu şi lung şi importul pe perioade scurte la preţuri SPOT – GRP a fost o măsură care a determinat creşterea importurilor de gaze. Mai mult gazele exportate s-au achizitionat pe baza de contracte anuale, adică la preţurile stabilite anul trecut cu livrare pentru anul 2021, în timp ce importurile sunt achiziţionate SPOT, în funcţie de cererea imediată, la preţuri mai mari.

    În al treilea rând, cererea mult mai mare decât oferta. Chiar dacă această situaţie este generată de declinul natural al zăcămintelor de gaze, el vine şi pe fondul unei creşteri a cererii ”forţate” prin politici neadecvate de ”racordaări gratuite”. În această vară cantităţile puse pe piaţă au fost cantităţi mici, fapt ce a ”simulat” o continuă discrepanţă între cerere şi ofertă. Această situaţie se prelungeşte apparent inexplicabil de 3 luni, dar nu orice luni ci luni de vară. Este o altă cauză care a determinat creşterea preţului la gazele tranzacţionate pe bursă.

    Urmează panica din piaţă pe fondul lipsei de informaţii. Având în vedere că nu toate gazele sunt tranzacţionate pe bursă, foarte important, în România este existenţa în piaţă a informaţiilor privind preţurile medii ale gazelor naturale tranzacţionate. ANRE care are obligaţia de a realiza un raport privind preţurile medii de tranzacţionare a gazelor publică rapoartele cu întârziere de 4-5 luni, fapt care a contribuit essenţial în această vară la crearea unei panici pe piaţa gazelor naturale, esenţială pentru creşterea preţului gazelor naturale.

    O altă cauză sunt politicile publice neadecvate, de creştere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, şi de stimulare a importurilor, precum şi schimbarea rutelor de gaze din Europa de Sud Est, odată cu sistarea livrărilor din Ucraina în Sudul Europei şi implicit modificările aduse în acoperirea cu surse a determinat şi modificăr importante în nivelul preţurilor gazelor importate în Româmia.

    Efectele acestor scumpiri sunt creşteri de preţ al mărfurile cuprinse între 25 – 140%, iar sărăcia energetică va creşte de la 17,5% la cca 42%. Astfel, conform datelor unui studiu AEI românii se vor întoarce la nivelul de trai de acum 10 ani.

    Legea consumatorului vulnerabil, este o măsură neceară, dar infimă faţă de situaţia dezastruoasă spre care ne îndreptăm. În acest moment problema principală se găseşte la nivelul societăţilor comerciale, în special la nivelul celor pentru care energia reprezintă o componentă importantă în costul de producţie. În câteva luni firmele, după ce vor înregistra stocuri, urmare a creşterii preţului produselor lor, îşi vor închide porţile şi vor începe disponibilizările, astfel se va pune un accent puternic asupra bugetului national pe de o parte prin reduecerea veniturilor, pe de altă parte prin creşterea cheltuielilor. Asta determină să lăsăm discuţiile şi să începem să acţionăm, cât mai avem timp, să salvăm ce mai putem salva. Ceasul ticăie şi în câteva luni de zile anumite acţiuni vor fi ireversibile, încheie Chisăliţă.

  • Analiză New York Times: Numărul copiilor spitalizaţi în SUA cu COVID se dublează săptămânal. Cum explică medicii ATI situaţia

    O analiză New York Times arată că numărul copiilor spitalizaţi cu COVID-19, în Statele Unite ale Americii, se dublează săptămânal. În perioada 22 iulie – 29 iulie, SUA a avut aproximativ 72 de mii de cazuri de coronavirus în rândul copiilor.

    În săptămâna 31 iulie – 6 august, au fost spitalizaţi, în medie pe zi, 216 copii infectaţi cu SARS-CoV-2.
    Conform analizei, la începutul lunii august 2021, numărul spitalizărilor copiilor a atins vârful din ianuarie 2021 – 217 spitalizări pediatrice.

    Medicii din secţiile ATI spun că varianta Delta ar afecta copiii mai mult decât celelalte variante de coronavirus. Simptomele pe care le prezintă majoritatea copiilor sunt: secreţii nazale, tuse şi febră uşoară. Oamenii de ştiinţă afirmă că nu există suficiente dovezi pentru a susţine afirmaţiile medicilor.

    New York Times a realizat o analiză în rândul copiilor spitalizaţi cu COVID-19 în Statele Unite ale Americii, iar în urma analizei au constatat că numărul acestora s-a dublat săptămânal.

    Conform analizei, la începutul lunii august 2021, numărul spitalizărilor copiilor a atins vârful din ianuarie 2021.

    New York Times arată că în perioada 22 iulie – 29 iulie, SUA a avut aproximativ 72 de mii de cazuri de coronavirus în rândul copiilor. Ceea ce înseamnă de două ori mai mult decât în săptămâna precedentă.

    În săptămâna 31 iulie – 6 august, au fost spitalizaţi, în medie pe zi, 216 copii infectaţi cu SARS-CoV-2. Media zilnică a lunii ianuarie 2021 a fost de 217 spitalizări pediatrice.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • XTB: Companiile de social media şi-au majorat veniturile cu până la 125% în T2

    Dintre companiile de social media componente ale indicelui S&P 500 care şi-au prezentat deja performanţele, 88% au raportat câştiguri mai bune decât se prognoza. Dacă tendinţa continuă, ar fi cea mai mare creştere din 2008, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj XTB. 

    Înainte de începutul perioadei de raportări financiare a companiilor din SUA, reprezentanţii firmelor au încercat să le sugereze analiştilor că rezultatele vor fi mai puternice decât prognozele acestora, în ideea în care îşi vor revizui estimările deja ridicate. Având în vedere că preţurile acţiunilor s-au tranzacţionat aproape de maximele istorice, observăm un val masiv de optimism pentru câştigurile viitoare, fapt care a fost inclus deja în preţuri.

    Dintre companiile componente indicelui S&P 500 care şi-au prezentat deja performanţele, 88% au raportat câştiguri mai bune decât se prognoza. În cazul în care tendinţa continuă, ar fi cel mai ridicat ritm procentual de când FactSet a început să înregistreze aceste date în 2008.

    Până în acest moment, companiile de Social Media au impresionat în ceea ce priveşte rezultatele pentru al doilea trimestru încheiat la 30 iunie. Veniturile totale ale Facebook pentru trimestrul respectiv au crescut cu 56% de la an la an, la 29,08 miliarde de dolari, înregistrând cea mai rapidă creştere din 2016.

    În comparaţie, veniturile Pinterest s-au îmbunătăţit cu 125% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la 613,21 milioane dolari. Veniturile Twitter au crescut cu 74% de la an la an în trimestrul respectiv la 1,19 miliarde, faţă de 1,07 miliarde dolari. În ceea ce priveşte firma Snap (care deţine Snapchat), veniturile au depăşit, de asemenea, estimările analiştilor, în creştere cu 116,2% de la an la an.
    De asemenea, Pinterest a furnizat o estimare a creşterii veniturilor din al treilea trimestru „de peste 40%”, de la an la an. Aceasta a fost în conformitate cu aşteptările Refinitiv de creştere a veniturilor de 42,8% de la an la an pentru trimestrul următor.

    Rivalii mai mici ai Facebook, Snap şi Twitter, au uimit Wall Street cu câştiguri care au depăşit cu mult aşteptările. Ambele seturi de rezultate indică o recuperare a activităţii de publicitate mai puternică decât era de aşteptat pentru mass-media online – ceva ce analiştii Bank of America au avertizat că ar putea pune presiune pe acţiunile Facebook după raportarea câştigurilor în cazul în care firma nu se ridică la înălţimea colegilor săi. Aşteptările faţă de Facebook au fost prea ridicate, acţiunile companiei suferind de o sincronizare nepotrivită, venind după rezultatele explozive ale Twitter şi Snap, precum şi cele ale giganţilor de tehnologie precum Microsoft şi Apple. Dacă Facebook ar fi început sezonul cu astfel de numere situaţia ar fi fost considerată pozitivă, deşi performanţele nu sunt la fel de impresionante precum ale colegilor săi.

    Cifrele prezentate de Snap şi Twitter au semnalat că piaţa publicităţii online înregistrează o recuperare puternică faţă de minimul atins în timpul pandemiei, astfel preţul acţiunilor companiilor de publicitate online au avansat. Raportarea Snap de pe 24 iulie a fost adevăratul punct de vedere, întrucât compania a depăşit aşteptările de venituri cu mai mult de 100 de milioane de dolari, iar acţiunile sale au beneficiat de un imbold puternic, crescând cu 23,9% până la un nivel de închidere record de 78,02 USD. În aceeaşi sesiune, Twitter a câştigat 3,1%, până la 71,69 USD.

    Majoritatea jucătorilor de pe piaţa Social Media au întâmpinat dificultăţi în atingerea prognozelor privind creşterea utilizatorilor. Astfel, Twitter a dezamăgit uşor în ceea ce priveşte utilizatorii zilnici activi monetizabili (MAU). Facebook a reuşit să respecte previziunile privind utilizatorii zilnici activi (DAU), în timp ce s-a plasat uşor sub aşteptările referitoare la indicatorul MAU. Cu toate acestea, Snap a reuşit să depăşească aşteptările privind DAU.

    Ritmul mai rapid de creştere al Snap indică faptul că sunt în joc mai mult decât doar tendinţele macro, deoarece analiştii au lăudat mişcările strategice inteligente care au condus impulsul recent al companiei mamă a Snapchat. Cu câţiva ani în urmă, existau îndoieli că Snap va reuşi să obţină o afacere profitabilă din platformă, dar aceasta are în momentul de faţă o evaluare de piaţă de două ori mai mai mare decât Twitter şi compania se apropie de totalul veniturilor Twitter.

    În ceea ce priveşte îndrumările pentru a doua jumătate a anului, Facebook a spus că se aşteaptă ca „ratele de creştere a veniturilor totale de la an la an să scadă semnificativ pe o bază secvenţială pe măsură ce parcurgem perioade de creştere din ce în ce mai puternică”. Acest comentariu este neschimbat faţă de recomandările publicate cu trei luni mai devreme. Analiştii chestionaţi de Refinitiv se aşteptau la venituri de 28,22 miliarde de dolari pentru al treilea trimestru, ceea ce implică o creştere de 31%.

    Raportul a subliniat planurile Facebook de a-şi reduce dependenţa de veniturile din publicitate, menţionând eforturile extinse ale companiei de a atrage şi sprijini creatorii de conţinut şi, în special, planurile sale de comerţ electronic. „Vrem ca platformele noastre să fie cel mai bun loc pentru creatori pentru a-şi câştiga existenţa”, a spus Zuckerberg, adăugând că firma intenţionează să genereze instrumente pentru creatori începând cu 2023. Pentru a-şi construi succesul, compania de socializare investeşte puternic în realitatea virtuală (VR) şi în realitatea augmentată (AR) pentru a crea noi lumi digitale pe care mai mulţi oameni le pot locui simultan. Facebook numeşte acest proiect „metaversul”. Aceste noi tehnologii ar putea atrage noi utilizatori şi ar putea impulsiona rata de creştere a bazei de utilizatori globali a Facebook. Totuşi, în ciuda unui trimestru puternic, Facebook avertizează asupra schimbărilor viitoare – şi anume impactul asupra activităţii sale masive de publicitate, care a generat 28,5 miliarde de dolari din cei 29 de miliarde de dolari ai companiei în acest trimestru.

    O altă temă a raportărilor companiilor din acest domeniu a fost impactul eforturilor Apple de a permite utilizatorilor să decidă dacă doresc să permită urmărirea activităţii lor online în scopuri de marketing printr-un identificator publicitar sau IDFA. Această iniţiativă recentă a fost semnalată de jucătorii de social media drept un potenţial factor de risc în cadrul sezonului anterior de raportări. Snap a indicat de data aceasta că nu a înregistrat un impact negativ atât de mare, aşa cum se anticipase iniţial, în timp ce directorul financiar Twitter, Ned Segal, s-a declarat „mulţumit” de ceea ce a observat compania până în prezent.

    În acest context, sectorul tehnologic cu focus pe social media continuă să rămână în centrul atenţiei, într-o perioadă în care persistă un val de indecizie şi nesiguranţă întrucât presiunile inflaţioniste din SUA continuă să crească şi Rezerva Federală are tot mai puţin spaţiu de manevră în privinţa menţinerii unor condiţii relaxate de politică monetară.

  • Care este rolul brokerului în imobiliare?

    Contrar credinţei populare, alegerea unui credit nu ar trebui să fie realizată doar în funcţie de cea mai scăzută dobândă existentă pe piaţă. La ce altceva ar trebui să ne uităm? Un broker în imobiliare este cel care poate rezolva cu uşurinţă ecuaţia (cu multe necunoscute) când vine vorba de selecţia celui mai bun credit, raportată la nevoile fiecărui client. 

    „Când vrei un credit, în special unul ipotecar, un broker este tot ce poţi să îţi doreşti să îţi apară în viaţă ca să nu transformi toată această experienţă într-o aventură de coşmar”, a puncat Anca Bidian, CEO al brokerului KIWI Finance, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea subliniază că există o multitudine de aspecte de analizat atunci când vine vorba despre contractarea unui credit, nu doar alegerea celei mai scăzute dobânzi. Un broker de credite este persoana care poate să radiografieze toate aceste aspecte. 

    „Dobânda este o variabilă, una ca multe altele din componenţa unui credit – putem să realizăm că sunt mai mulţi factori de luaţi în calcul pornind de la faptul că există atâtea bănci în piaţă. Dacă ar fi atât de unitară toată calificarea, ar rămâne două bănci în piaţă –  una mai scumpă şi alta mai ieftină”, punctează specialistul. 

    Un broker ia în calcul toate criteriile legate de analizarea unui credit, pe care ulterior le traduce pe înţelesul clientului. Acesta din urmă trebuie totuşi să aibă în minte faptul că „Nu există produsul perfect, toate au plusuri şi minusuri. Dintre aceste plusuri şi minusuri, trebuie să vezi care sunt importante pentru tine. Plusurile de la o bancă se transformă în minusuri la alte bănci”.

    Dincolo de veniturile clientului, băncile analizează şi obiectul oferit de acesta spre garanţia când vine vorba despre acordarea unui credit ipotecar. Astfel se justifică cum, spre exemplu, în anumite regiuni geografice, avansul solicitat de unele bănci este mai mare decât în Bucureşti: „Băncile nu se bucură când intră în posesia garanţiilor, nu sunt agenţi imobiliari, acela nu este obiectul lor de activitate, iar procesul de intrare în posesie, execuţie şi eliberare a unui imobil este complicat şi neplăcut”. Astfel, atunci când analizează un imobil, băncile se uită şi la indicatorii referitori la lichiditatea zonei unde se află aceasta: „Degeaba ai o casă care se învârte după soare, dar aceasta se află în mijlocul câmpului”.

    O altă diferenţă poate apărea între formulele de încadrare – există în piaţă diferenţe foarte mari legate de suma maximă la care acelaşi client sau aceeaşi familie se încadrează. „Sunt perioade în care aceste sume sunt de la simplu la dublu: intru într-o bancă şi iau 100.000 de euro, merg la o alta şi primesc 180.000 de euro, cu aceleaşi venituri. Piaţa are o dinamică a ei – nu doar piaţa imobiliară este efervescentă în această perioadă, ci şi băncile se întrec în campanii, în ajustarea produselor astfel încât să fie cât mai aproape de profilul pieţei şi al segmentului de clienţi.”

    După alegerea băncii care se potriveşte nevoilor clientului, brokerul îi este alături acestuia în tot ce presupune procesul de accesare a unui credit, până la momentul în care clientul primeşte cheile casei. De asemenea, când vine vorba despre felul în care brokerii sunt plătiţi – Anca Bidian menţionează că este interzis prin lege să îşi taxeze clienţii pentru aceste servicii. 

    „Primesc deseori întrebarea: De ce să se ducă clientul la un broker şi nu la o bancă? Întrebarea este greşită, trebuie întrebat de ce ce să meargă clientul la un broker şi nu la 20 de bănci in acelaşi timp.” Anca Bidian subliniază şi că industria bancară este extrem de birocratică, după criza financiară, devenind suprareglementată,  iar „Reglementarea aduce hârtii”. Un broker poate desluşi toţi termenii specifici domeniului financiar-bancar. 

    „Banca are produsele, creditele de orice fel, iar brokerii umanizează relaţia cu clientul. Cu o bancă, relaţia este instituţională. Brokerul este prietenul tău, dar şi al bancherilor – să nu uităm. Succesul unui broker constă în a face ambele părţi fericite”, concluzionează Anca Bidian, referindu-se la rolul brokerului în imobiliare. 

    Citiţi mai multe despre cum vă puteţi lua un credit, dar şi despre felul în care va evolua piaţa rezidenţială în continuare în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro în care Anca Bidian, CEO KIWI Finance, a răspuns celor mai multe dintre nedumeririle clienţilor în materie de creditare.

     

    ·       Anca Bidian e CEO KIWI Finance, parte a OLX Group. A fondat KIWI Finance prima companie de intermediere credite din România, în 2003. De curând a fost recunoscută cu un Lifetime Achievement în Finance Award la gala Business Arena unde s-au acordat premiile pentru cele mai admirate femei din business.

    ·       Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

  • Financial Times: Pandemia a antrenat cea mai mare creştere a preţurilor locuinţelor din două decenii

    Preţurile locuinţelor sunt în plină expansiune în aproape toate economiile majore ca urmare a pandemiei, înregistrând cea mai mare creştere din ultimele două decenii şi generând îngrijorări cu privire la potenţialele ameninţări la adresa stabilităţii financiare, scrie Financial Times.

    Dintre cele 40 de ţări care furnizează date OECD, doar trei au înregistrat scăderi în primele trei luni ale acestui an – cea mai mică proporţie de la începutul seriei de date, în 2000, a constatat analiza Financial Times.

    Ratele dobânzilor scăzute la minime istorice, economiile acumulate în timpul restricţiior şi dorinţa de a avea mai mult spaţiu în condiţiile în care oamenii lucrează de acasă alimentează tendinţa, au spus analiştii.

    Creşterea anuală a preţurilor locuinţelor în grupul OECD de ţări bogate a atins 9,4% – cel mai rapid ritm din 30 de ani – în primul trimestru al anului 2021, pe măsură ce economiile şi-au revenit după recesiunile severe provocate de coronavirus anul trecut.

    Creşteri puternice s-au înregistrat în Marea Britanie, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Canada şi Turcia, printre altele.

    Adam Slater, economist principal la Oxford Economics, spune că proprietăţile din economiile avansate au fost supraevaluate cu aproximativ 10% în comparaţie cu tendinţele pe termen lung. Acest lucru face ca acest boom să fie unul dintre cele mai mari din 1900, a calculat el. Cu toate acestea, el a menţionat, de asemenea, că unii factori care determină creşterea preţurilor au fost temporari, cum ar fi stimulentele fiscale guvernamentale şi efectele pandemiei asupra economiilor, inclusiv întreruperea lanţurilor globale de aprovizionare cauzată de întârzierile din porturi.

    Creşterea creditului este mai mică decât înainte de criza financiară globală, ceea ce sugerează „un risc mai mic de faliment în comparaţie cu, să zicem, 2006-2007”, a spus el.