Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pentru a cincea lună din 2023 cu scopul de a veni în ajutorul contribuabililor cu privire la lista principalelor obligaţii de plată şi de declarare aferente lunii aprilie a acestui an, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Data de 25 aprilie este cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că este data de depunere a formularelor 212/230/100/112/224/300/301/307/311/390.
În primele trei luni ale anului curent au fost efectuate 300 de inspecţii fiscale la operatorii economici încadraţi în categoria „mari contribuabili”. Sumele stabilite suplimentar au fost în valoare totală de 557,8 milioane de lei, iar pierderea fiscală a fost diminuată cu 1,1 miliarde de lei.
În primele trei luni ale anului curent, au fost efectuate 300 de inspecţii fiscale la operatorii economici încadraţi în categoria „mari contribuabili”, anunţă ANAF.
Dintre inspecţiile desfăşurate, 68 au fost realizate pe baza delegării de competenţe către inspectorii din teritoriu.
Totodată, au finalizate 109 inspecţii, cu control anticipat, în vederea soluţionarii solicitărilor de rambursare a TVA.
Sumele stabilite suplimentar au fost în valoare totală de 557,8 milioane de lei, iar pierderea fiscală a fost diminuată cu 1,1 miliarde de lei.
Numărul marilor contribuabili controlaţi de inspectorii fiscali a fost suplimentat cu 144, spunea vineri preşedintele ANAF, Lucian Heiuş. El afirmă că un astfel de control e complex şi poate dura între şase şi opt luni.
Premierul Nicolae Ciucă afirma joi că deficitul în colectare constatat aparţine preponderent marilor contribuabili: „Fac un apel public către marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat. Dau sarcină instituţiilor statului să facă în aşa fel încât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu”.
Numărul marilor contribuabili controlaţi de inspectorii fiscali a fost suplimentat cu 144, spune preşedintele ANAF, Lucian Heiuş. El afirmă că un astfel de control e complex şi poate dupra între şase şi opt luni.
„Acolo unde este o masă mare impozabilă, la Direcţia de Mari Contribuabili, acolo trebuie să facem controale să vedem ce se întâmplă la marile firme, să putem să aducem şi să scoatem la lumină cât mai mult din sumele care, poate, nu sunt declarate. Nu am o certitudine, dar pe analizele de risc pe care le vom face şi pe controalele pe care le vom derula… Deja am selectat 144 de mari contribuabili care vor fi controlaţi de echipe de inspecţie fiscală din teritoriu. Pe lângă inspecţiile pe care le face Direcţia de Mari Contribuabili cu aparatul propriu pe care îl are, ca să suplimentăm şi să verificăm cât mai mulţi din aceşti mari contribuabili, dăm delegare de competenţă la inspectori din alte colţuri ale ţării ca să verifice aceste firme”, spune la Antena 3 Lucian Heiuş.
Şeful ANAF afirmă că un control la o mare companie este complex şi poate dura între şase şi opt luni.
Premierul Nicolae Ciucă afirma joi că deficitul în colectare constatat aparţine preponderent marilor contribuabili: „Fac un apel public către marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat. Dau sarcină instituţiilor statului să facă în aşa fel încât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu”.
„Am luat decizia ca la nivelul guvernului să identificăm acele măsuri fiscale prin care să chibzuim mai bine cheltuielile, să ne asigurăm că la sfârşitul anului ne încadrăm în limitele de deficit. Toate aceste măsuri au survenit din momentul în care am constatat că există un deficit în colectare. Deficitul aparţine preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public către marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat. În acelaşi timp, dau sarcină instituţiilor statului să facă în aşa fel încât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu şi să asigure colectarea acestor venituri. Sunt elemente pe care le-am discutat cu ministrul Câciu, cu şeful ANAF, cu şeful de la Marii Contribuabili, cui şeful de la Vamă… Toţi aceşti şefi de instituţii trebuie să înţeleagă că e nevoie de coordonare foarte bună între instituţii, dar şi de o coordonare şi un dialog cu cei cu care lucrează în mod nemijlocit”, spune Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de guvern.
Premierul Nicolae Ciucă a cerut săptămâna trecută reduceri de cheltuieli în ministere.
Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spunea că „gaura de la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei”. El afirmă că încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat.
Inspectorii ANAF au efectuat în primele trei luni ale anului 2023 peste 14.000 controale fiscale la contribuabili persoane juridice şi fizice, dintre care aproape 4.000 la persoane fizice.
„În primele trei luni ale anului 2023, s-au efectuat 14.160 controale fiscale la contribuabili persoane juridice şi fizice – 10.184 la contribuabili persoane juridice şi 3.976 la contribuabili persoane fizice. Dintre acestea, 5.710 au fost inspecţii fiscale, 5.806 verificări documentare la contribuabili persoane juridice şi fizice şi 2.644 controale inopinate la contribuabili persoane juridice şi fizice, în vederea cuantificării riscului fiscal”, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, în urma inspecţiilor fiscale au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală 612,9 mil. lei şi a fost diminuată pierderea fiscală cu suma de 1.889,7 mil. lei.
„În urma verificărilor documentare au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală de 115,3 mil. lei. Totodată, urmare acţiunilor de control fiscal au fost aplicate 432 amenzi în valoare totală de 1,3 mil. lei, au fost înaintate organelor de urmărire penală un număr de 63 sesizări pentru un prejudiciu total de 61,3 mil. lei, au fost instituite 54 măsuri asigurătorii în valoare de 79,5 mil. lei. În aceeaşi perioadă din 2023, acţiunile de control antifraudă au vizat 7.162 contribuabili, fiind cuantificate/estimate implicaţii fiscale şi aplicate sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 1.121,8 milioane lei. Dintre acestea, 1.083,3 milioane lei sunt implicaţii fiscale, iar 38,5 milioane lei sancţiuni contravenţionale (amenzi şi confiscări). În ceea ce priveşte activitatea de verificare documentară, în trimestrul I 2023 au fost finalizate 442 de acţiuni, din care 359 cu emiterea unor decizii de impunere valoarea obligaţiilor stabilite însumând 99,4 milioane lei; dintre acestea, 65 verificări documentare sunt realizate în domeniul tranzacţiilor cu criptomonede, valoarea creanţelor fiscale suplimentare stabilite fiind de 9,7 milioane lei”, arată ANAF.
Totodată, ca urmare a acţiunilor de control desfăşurate de către inspectorii DGAF, în trimestrul I 2023, prin conformare voluntară, au fost declarate sau achitate de către contribuabili la bugetul general consolidat al statului, obligaţii fiscale suplimentare în valoare de 62,4 milioane lei.
ANAF vrea să ştie zilnic câţi bani au românii în cont. Fiscul se pregăteşte să impună băncilor obligaţia de a transmite datele în fiecare zi pentru a putea pune popriri pe conturile românilor mult mai uşor.
Până în acest moment, o singură bancă a semnat acordul-cadru cu ANAF pentru acest schimb de informaţii.
ANAF vrea să ştie zilnic câţi bani au românii în cont. Ajutor pentru aplicaţia ePopriri
ANAF doreşte ca instituţiile de credit să îi transmită zilnic sumele existente în conturile bancare care pot fi plătite prin procedură de executare silită.
Informaţiile despre sumele disponibile în conturile bancare ale celui poprit ar ajuta aplicaţia e Popriri, deţinută de către ANAF, să nu încaseze în acelaşi timp, din mai multe locuri, sume de bani peste cele datorate de către contribuabilul poprit.
Autori: Vlad Foica, Senior Manager Tax şi Daniel Pană, Partener Tax, KPMG
Deşi tranzacţiile comerciale ce conduc la obţinerea de către un nerezident a unui venit impozabil ce are ca sursă România – cel mai adesea dobânzi, redevenţe sau dividende, ar trebui să fie, în anumite condiţii, exceptate de la impozitul pe venit, în fapt, în ultima perioadă, autorităţile fiscale le reconsideră, prevalându-se de interpretări diferite ale sintagmei „beneficiar efectiv”.
Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România şi sunt efectuate către companiile din grup sunt exceptate local de la impozitul pe veniturile nerezidenţilor. Este ceea ce spune Directiva 2003/49/CE, ce reglementează sistemul comun de impozitare a plăţilor de dobânzi şi de redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, preluată de legea locală. Însă, pentru a putea beneficia de scutirea de impozit, una dintre condiţiile importante prevăzute de legislaţie este aceea ca beneficiarul efectiv al sumelor să fie o societate din alt stat membru. Ce este, deci, un ”beneficiar efectiv”?
Potrivit legislaţiei fiscale, ”o societate a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar autorizat”.
Deşi, la o primă vedere, ar putea părea că plăţile către o societate care acţionează ca intermediar sunt excluse din scopul scutirii prevăzute de legislaţia română şi cea europeană, pentru că societatea intermediară nu este de fapt beneficiarul efectiv, aşa cum cere condiţia, în fapt, textul complet sugerează contrariul. Deoarece Legea vine şi insistă asupra termenilor – ”cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar autorizat”.
În majoritatea cazurilor, în practică, încadrarea unei societăţi ca beneficiar efectiv necesită o analiză laborioasă, în care circumstanţele specifice trebuie atent studiate. Însă există trei detalii care pot ajuta companiile să identifice şi să diferenţieze întreprinderea beneficiară care este exceptată de la plată.
Astfel, în primul rând, trebuie făcută o diferenţă clară între primirea plăţilor pentru beneficiul propriu, respectiv primirea plăţilor pentru o altă persoană în calitate de intermediar.
De exemplu, avem o societate care prestează servicii de administrare (Prestator) a unei clădiri de birouri către proprietarul acesteia (Proprietar). În această situaţie, Prestatorul ar putea avea obligaţia, de exemplu, de a crea o strategie de afaceri şi marketing, de a identifica potenţiali chiriaşi şi de a încheia contracte de chirie, de a gestiona mentenanţa, reparaţiile şi reviziile necesare unei clădiri, de a contracta serviciile de curăţenie etc. În acest caz Prestatorul va fi de facto interpus între chiriaşii clădirii şi Proprietar, chiar dacă sumele primite vor fi pentru beneficiul propriu, întrucât din sumele încasate el va avea şi răspunderea cheltuielilor necesare administrării. Prestatorul este în acest caz beneficiar efectiv.
Pe de altă parte, dacă Proprietarul este cel care administrează direct clădirea, însă, pentru încasarea chiriilor, contractează o societate specializată în tranzacţii financiare (Intermediar) cu scopul de a încasa sumele datorate de chiriaşi în contul şi beneficiul Proprietarului, este evident că ne aflăm într-o situaţie complet diferită. Mai precis, în acest caz singurul rol al Intermediarului este de a acţiona ca mijlocitor între chiriaşi şi Proprietar, ceea ce înseamnă că toate sumele încasate sunt de fapt pentru Proprietar.
Sintetizând, putem spune că a primi plăţi ca un intermediar pentru o altă persoană trebuie interpretat în sensul că suma primită de la o parte a tranzacţiei este transferată în întregime către cealaltă parte, întocmai obligaţiilor asumate faţă de adevăratul beneficiar.
În al doilea rând, va trebui făcută o analiză a substanţei economice a tranzacţiei, din care nu vor putea lipsi riscurile şi funcţiile asumate de fiecare dintre părţi. O astfel de analiză trebuie realizată pe detaliile specifice fiecărui caz în parte. De exemplu, dacă o instituţie financiară acordă un credit unei societăţi de tip holding, care, ulterior, acordă credite diferitelor filiale, societatea holding va fi sau nu beneficiarul efectiv al dobânzilor încasate de la subsidiare? Pentru a putea concluziona, vom avea nevoie de mai multe detalii, întrucât termenele şi condiţiile agreate între părţi pot varia extrem de mult. Pe de altă parte însă, este evident că simpla interpunere a unei societăţi între alte două entităţi nu constituie un element suficient pentru reconsiderarea respectivei societăţi într-un intermediar pentru o altă persoană.
Astfel, ajungem la cel de-al treilea element care considerăm că ar trebui să fie avut în vedere -jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Într-o judecată relativ recentă (2019) a unor cauze conexate (C‑115/16, C‑118/16, C‑119/16 şi C‑299/16), Curtea a concluzionat, printre altele, că scutirea de impozitare a plăţilor de dobânzi este rezervată doar beneficiarilor efectivi ai unor astfel de dobânzi, şi anume entităţilor care se bucură în mod real de aceste dobânzi pe plan economic şi care dispun, prin urmare, de puterea de a le determina în mod liber destinaţia.
Cu alte cuvinte, judecătorii Curţii au avut în vedere capacitatea beneficiarului de a decide cu privire la modul de utilizare a dobânzilor încasate. De exemplu, plata unei facturi de utilităţi la un bancomat al unei bănci nu va putea fi considerată ca fiind în beneficiul băncii respective, căci puterea de a determina destinaţia sumelor respective aparţine furnizorului de utilităţi. Vedem aşadar cum sintagma ”primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar” capătă un cu totul alt sens atunci când citim din perspectiva prevederii ”(…) pentru o altă persoană (…)”. Multitudinea şi diversitatea detaliilor care pot diferi de la caz la caz, precum şi posibilele implicaţii din punct de vedere comercial, juridic sau al preţurilor de transfer fac din analiza noţiunii de beneficiar efectiv un subiect care ar trebui să se regăsească pe agenda tuturor celor care gestionează afaceri ce implică structuri complexe.
În concluzie, dată fiind practica recentă a ANAF, am recomanda companiilor să ia în considerare acest subiect şi să analizeze cu atenţie poziţia în care se găsesc într-un mod pro-activ, în vederea diminuării oricăror posibile riscuri fiscale ce ar putea fi ridicate în cadrul unui control al autorităţii fiscale.
Mai mulţi contribuabili au primit mesaje false, transmise în numele ANAF, prin care li se solicită să achite sume de bani până în data de 8 aprilie, „în caz contrar, inspectorii antifraudă vor porni o investigaţie şi se va înainta Poliţiei un ordin de reţinere”. Mesajul este fals, transmite ANAF.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) spune, vineri, că se desfăşoară o nouă campanie de mesaje false în numele instituţie, prin care se solicită achitarea unor sume de bani până în data de 8 aprilie.
Mesajul spune că „în caz contrar, inspectorii antifraudă vor porni o investigaţie şi se va înainta Poliţiei un ordin de reţinere”.
ANAF le atrage atenţia contribuabililor că mesajul este fals, să nu acceseze link-ul şi nici să nu transmită sumele de bani solicitate.
„Solicitarea frauduloasă a fost transmisă de pe o adresă de email care nu aparţine instituţiei, iar documentul conţine greşeli gramaticale precum şi o serie de elemente, nespecifice comunicărilor ANAF. Atragem atenţia, pe această cale, să nu deschideţi aceste emailuri şi să nu accesaţi documentele anexate sau linkurile din conţinut. Foarte important: să NU transmiteţi banii solicitaţi!”, transmite ANAF.
Reprezentanţii ANAF reamintesc că Serviciul Spaţiul Privat Virtual, pus la dispoziţia contribuabililor, gratuit, a fost creat şi dezvoltat pentru o comunicare securizată cu instituţia.
De asemenea, contribuabilii pot obţine informaţii fiscale cu caracter general la CALL CENTER ANAF 0314039160.
ANAF a colectat în primele 3 luni la bugetul consolidat 83,5 miliarde de lei, cu 7% mai mult decât primul trimestru din 2022. Raportat la programul de încasări, s-a realizat 96,6% din plan.
În primele trei luni ale anului 2023, ANAF a colectat 83.534,98 milioane lei la bugetul consolidat, cu 7% decât în perioada similară a anului trecut, când s-au încasat 78.177,87 milioane.
Raportat la programul de încasări, pe primul trimestru s-a încasat 96,6% din plan, cu 2.981,35 milioane lei mai puţin.
Totodată, în acest an s-a încasat TVA în valoare de 22.630,37 milioane lei, cu 12,3% mai mult comparativ cu perioada similară din 2022, când au fost încasate 20.146,26 milioane lei.
În acelaşi timp, s-a rambursat TVA în valoare de 5.313,91 milioane lei, faţă de 4,531,81 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere nominală de 17,3%.