Un tânăr din Cluj pe nume Radu Popescu, care lucrează în domeniul IT, a lansat un site de comerţ online menit să ajute.
„Eu lucrez în domeniul IT. Ideea mi-a venit în urmă cu aproximativ doi ani. Eu sunt implicat şi am ajutat împreună cu colegii mei mai mulţi oameni care aveau nevoie de ajutor. În acest fel am observat cât de mult au nevoie de ajutor unele persoane.
Un tânăr din Cluj pe nume Radu Popescu, care lucrează în domeniul IT, a lansat un site de comerţ online menit să ajute.
„Eu lucrez în domeniul IT. Ideea mi-a venit în urmă cu aproximativ doi ani. Eu sunt implicat şi am ajutat împreună cu colegii mei mai mulţi oameni care aveau nevoie de ajutor. În acest fel am observat cât de mult au nevoie de ajutor unele persoane.
Sâmbătă seara, într-un interviu pentru B1, primul-ministru i-a spus domnului Dan Andronic, care a întrebat cum are de gând să ajute presa: I-am cerut domnului Teodorovici şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri (…) Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuţie, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online şi costurile sunt diferite. (…) Mai degrabă decât bani direcţi, reduceri de taxe şi impozite.
Am să o spun de la bun început: este o intenţie profund incorectă şi discriminatorie, atât faţă de alţi operatori economic, cât şi faţă de alte mijloace de informare în masă, precum publicaţiile tipărite sau site-urile de ştiri.
Nu am uitat că şi fostul premier PSD Adrian Năstase şi-a cumpărat presa cu mijloace asemănătoare. Prin 2003, când mass media era aproape complet subjugată de diferite găşti din PSD, Clubul Român de Presă discuta cu guvernul facilităţi fiscale, sprijin pentru o reţea de chioşcuri de difuzare şi cine ştie ce altceva. Nu uit că în fruntea negociatorilor se afla directorul de atunci al ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, cel care ce ciudată este viaţa uneori a ajuns ulterior exact în celula lui Adrian Năstase. Facilităţile fiscale oferite de regimul PSD din anii 2001-2004 nu au ajutat cu nimic majoritatea publicaţiilor, care au rămas la fel de orientate către puterea politică, nu către cititori.
Nu este mare diferenţă între ceea ce a făcut Adrian Năstase şi momeala pe care Victor Ponta o aruncă televiziunilor de ştiri. Primul-ministru îşi ajută doar prietenii: majoritatea acestor canale de informare, în frunte cu Antena 3, îi sunt deja aservite. Dânsul nu pare a fi preocupat să recupereze prejudiciul din dosarul Voiculescu despre acest subiect a spus misterios că e într-o categorie a unei poveşti complicate ci să ajute grupul Gâdea-Badea-Ciuvică. În plus, Antena 3, RTV-ul lui Sebastian Ghiţă şi toate celelalte televiziuni de ştiri au şi site-uri. Orice ajutor de stat se va răsfrânge favorabil şi asupra acestor site-uri, oferind un avantaj asupra celor nu au în spate o televiziune de la Hotnews şi ziare.com la Evenimentul zilei sau Business Magazin. Nici nu vreau să insist cât de imoral este faptul că de acest ajutor benficiază trusturi construite cu bani sifonaţi de la statul român.
Sunt pe deplin conştient de situaţia imposibilă a presei din România. Urmăresc în aceste zile cum se zbate să se salveze agenţia de presă Mediafax. Dacă Mediafax va înceta să difuzeze informaţii, presa va rămâne 100% la mâna Agerpres, agenţia de partid şi de stat condusă de un fost slujbaş al PSD. Am dat acest exemplu doar ca să arăt că înţeleg ce se întâmplă în media şi că poate mulţi vor fi tentaţi să creadă că orice ajutor este binevenit. Ar greşi! Domnul Ponta face un cadou otrăvit. Banii săi (de fapt, banii contribuabililor) nu vor ajuta presa liberă. Dimpotrivă, îi va crea probleme, pentru că ajutorul de stat va fi astfel conceput încât să ajungă doar la amicii PSD. Dacă acest bonus fiscal de la domnul Ponta către Antena 3 va fi legiferat, va fi doar o lovitură de imagine dată presei, pentru că publicul îl va percepe ca pe o încurajare pentru mercenarii care au făcut deja atât de mult rău acestei bresle.
Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.
Berkshire Hathaway este o companie multinaţională americană care coordonează, administrează sau deţine peste 80 de companii, precum asigurătorul Geico şi producătorul de îngheţată Dairy Queen, dar şi investiţii în acţiuni ale unor companii ca Wells Fargo, Coca-Cola, American Express şi IBM Corp.
Warren Buffett, care pe parcursul a 50 de ani a transformat Berkshire Hathaway dintr-o companie de textile nerentabilă într-un conglomerat cu performanţe superioare majorităţii corporaţiilor americane, se pregăteşte să predea conducerea grupului. Buffett, în vârstă de 84 de ani, este preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway din 1970, iar anunţul său că intenţionează să se retragă a declanşat un val de speculaţii privind persoana care îl va înlocui pe cel al cărui nume a devenit sinonim cu compania pe care a construit-o.
Buffett crede că, împreună cu boardul directorilor, a găsit persoana potrivită pentru a-i succeda în poziţia de CEO al grupului, posibil pentru un deceniu.
”Considerăm că avem acum persoana potrivită pentru a-mi succeda ca CEO, probabil pentru un deceniu sau mai mult, şi care, în unele privinţe, să facă o treabă mai bună decât mine„, a scris miliardarul în vârstă de 84 de ani în scrisoarea adresată acţionarilor.
Buffett nu a menţionat numele persoanei, dar vicepreşedintele Berkshire, Charlie Munger, în vârstă de 91 de ani, a spus că principalii candidaţi ar fi Greg Abel şi Ajit Jain, cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Buffett.
Abel, de 51 de ani, conduce Berkshire Hathaway Energy, în timp ce Jain, de 63 de ani, a condus în ultimele trei decenii operaţiunile din domeniul asigurărilor.
Buffett se pregăteşte să sărbătorească în luna mai 50 de ani la conducerea Berkshire, a cărei capitalizare de piaţă este în prezent de 363 de miliarde de dolari.
În topul celor mai bogaţi oameni ai lumii publicat în acest an de revista Forbes, Warren Buffett a urcat pe poziţia a treia, cu o avere netă de 72,7 miliarde de dolari, devansându-l pe Armancio Ortega, fondatorul lanţului Zara. Primele două locuri sunt ocupate de Bill Gates, fondatorul Microsoft, cu 79,2 miliarde de dolari, urmat de mexicanul Carlos Slim Helu, cu 77,1 miliarde de dolari.
Buffett a depăşit creşterea pieţei de capital într-o asemenea măsură încât la analiza evoluţiei acţiunilor Berkshire Hathaway nu poate fi utilizat un grafic normal, notează Business Insider.
În scrisoarea adresată acţionarilor, Buffett a inclus un tabel care prezintă evoluţia preţului acţiunilor Berkshire de la venirea la conducere a miliardarului, în 1964. Business Insider a comparat datele respective cu performanţele indicelui S&P 500 în ultima jumătate de secol.
Acţiunile Berkshire Hathaway au crescut cu 1.800.000% în perioada 1964-2014, în timp ce S&P 500 cu ”numai„ 2.300%. Performanţele acţiunilor Berkshire le-au depăşit atât de mult pe cele ale S&P 500 încât pentru a realiza o reprezentare grafică a fost nevoie de utilizarea unei scale logaritmice!
O altă modalitate de a ilustra superputerile investiţionale ale lui Buffett este de a compara creşterile anuale ale acţiunilor Berkshire Hathaway cu creşterile pieţei de capital.
Până la sfârşitul secolului XX, creşterile înregistrate de titlurile Berkshire au fost peste cele ale pieţei în ansamblul ei. După 1990, acţiunile Berkshire încă tind să aibă performanţe superioare pieţei, dar diferenţa este mai modestă.
Miliardarul a avertizat de altfel, în scrisoarea din acest an, că Berkshire nu va obţine în următoarele decenii performanţe similare cu cele din trecut. ”Nu vă aşteptaţi la o repetare a acestor performanţe în următorii 50 de ani. Berkshire a devenit atât de mare, cu un profit net pe acţiune de 751.000 de ori mai mare faţă de nivelul iniţial, încât ritmul viitor de dezvoltare nici măcar nu se va apropia de cel din trecut„, a scris miliardarul.
În următorii 10-20 de ani, cel care va conduce compania cu sediul în Omaha, Nebraska, va trebui să ia măsuri la care Buffett s-a opus până acum, precum plata de dividende sau programe masive de răscumpărări de acţiuni, consideră acesta.
”Cifrele au devenit prea mari. Cred că Berkshire va avea performanţe peste medie, comparativ cu cele ale companiilor americane, dar media noastră nu va fi grozavă„, consideră Buffett.
Berkshire a raportat în această lună o scădere de 17% a profitului în trimestrul IV, la 4,16 miliarde de dolari, din cauza declinului profitului din investiţii şi a celui din asigurări.
Pe ansamblul anului 2014, profitul net a urcat cu 2%, la 19,87 miliarde de dolari, în timp ce veniturile au avansat cu 7%, la 194,67 miliarde de dolari.
În spatele succesului lui Warren Buffett stă o combinaţie de trei elemente, şi anume investiţiile în valoare, disciplină şi un orizont de timp extrem de lung, a scris Barry Ritholtz, editorialist la Bloomberg News.
81% dintre români cred că tehnologia poate să îmbunătăţească viaţa oamenilor, în timp ce 75% dintre ei sunt de părere că tehnologiile noi şi accesul la internet pot contribui la creşterea economică a ţării, potrivit studiului „Networked Society” – „Societatea permanent conectată” iniţiat de compania de cercetare de piaţă Cult Market Research şi susţinut de Ericsson. Întrebaţi despre modurile concise în care tehnologia le-ar putea face viaţa mai bună, 60% dintre respondenţi sunt de părere că tehnologia le poate îmbunătăţi casa, în timp ce 44% cred că mijloacele de transport în comun ar putea fi îmbunătăţite. În plus, 30% dintre români sunt convinşi că tehnologia ar putea ajuta sistemul public de energie electrică şi tot 30% cred că aceasta ar putea conduce la dezvoltarea unor maşini mai performante.
Totuşi, există şi obstacole care ar putea împiedica tehnologia să aibă un impact pozitiv asupra vieţii private şi publice din România. În opinia românilor, printre acestea s-ar număra lipsa de interes a guvernului (53%), problemele legate de securitatea informaţiilor (48%) şi faptul că utilizatorii nu au cunoştinţele potrivite (45%).
În acelaşi timp, studiul a relevat faptul că 91% dintre românii intervievaţi folosesc internetul zilnic, iar 87% dintre ei îl utilizează pentru a accesa reţele sociale. Mai mult decât atât, românii folosesc în proporţţie de 68% un smartphone pentru a se conecta la internet, acesta fiind al doilea cel mai utilizat dispozitiv după laptop.
În ciuda popularităţii dispozitivelor mobile, românii nu sunt siguri dacă să aibă încredere să îşi împărtăşească datele personale cu ajutorul acestora. Astfel, doar 53% au încredere în aceste dispozitive şi 47% sunt reticenţi sau evită să îşi împărtăşească datele personale.
Educaţia (73%), turismul (70%) şi administraţia publică (67%) au fost identificate de către români ca fiind cele mai importante domenii în care tehnologia si conexiunea la internet ar putea fi benefică. În cazul educaţiei de pildă, românii cred că tehnologia ar putea facilita urmarea de cursuri la distanţă şi de la şcoli din străinătate (48%), dezvoltarea unor moduri de studiu non-tradiţionale (48%) şi oferirea accesului la servicii educaţionale mai multor oameni (44%). Cât priveşte administraţia publică, pentru români ar fi important ca tehnologia să reducă birocraţia (69%), să ajute la eliberarea mai rapidă a documentelor (60%) şi să permită plata online a tuturor taxelor (59%).
De asemenea, tehnologia ar putea avea un impact pozitiv semnificativ asupra serviciilor de sănătate prin accesul online la fişa pacientului (59%), o mai bună organizare a instituţiilor medicale (50%), dar şi prin monitorizarea de la distanţă a sănătăţii pacienţilor (41%).
Românii cred şi că viaţa urbană ar putea beneficia de pe urma noilor tehnologii. Astfel, locuitorii din oraşe ar putea avea acces la internet de oriunde (43%), iar tehnologia ar putea duce la creşterea potenţialului turistic al oraşelor (40%) şi la crearea de noi locuri de muncă (34%). Pe lângă acestea, 63% dintre respondenţi cred că tehnologia ar putea contribui la o mai bună organizare a traficului urban de pasageri, iar 54% dintre ei îşi doresc informaţii în timp real despre starea traficului şi a vremii, iar 47% vor să aibă posibilitatea de a achiziţiona bilete online sau de pe mobil.
Studiul „Networked Society” – „Societatea Permanent Conectată” s-a desfăşurat online şi telefonic, la nivel naţional, în perioada 1 septembrie – 21 septembrie, pe un eşantion de 1435 de respondenţi, considerat statistic reprezentativ pentru populaţia României.
Dacă e să credem sursele citate, Mizulina a făcut propunerea ca fiecare femeie din Rusia să primească prin poştă materialul genetic al preşedintelui, şi să conceapă, astfel, un copil. Desigur, maele vor primi sprijin din partea statului.
Totul pare a fi o intoxicare venită pe filieră ucraineană şi nu credem, totuşi, că asemenea idei pot fi posibile în secolul XXI.
Pe de altă parte, Vladimir Putin a fost desemnat de către revista americană Forbes drept cel mai puternic om al lumii, înaintea preşedintelui american Barack Obama şi a secretarului Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping. Papa Francisc se clasează pe locul al patrulea.
Poate din această cauză cunoscutul cineast Oliver Stone a anunţat la Moscova, unde lucrează la un film despre Edward Snowden, că va face un documentar despre Putin. Stone a precizat că vrea să-i ia un interviu preşedintelui rus şi să le prezinte americanilor puncte de vedere pe care aceştia nu le acceptă.
Stone este cunoscut pentru “Plutonul” sau “Wall Street”, dar şi pentru documentarele despre relaţia sa cu liderul cubanez Fidel Catro sau pentru “My Friend Hugo”, despre preşedintele venezuelean Hugo Chavez.
Cercetătorii au încercat să afle dacă oamenii care trec pe stradă vor ajuta un copil care are nevoie de ei. Răspunsul îl aflaţi în clipul de mai jos.
Tinerii intre 18 si 25 de ani pot primi o subventie de 25.000 euro pentru o firma nou-creata, iar elevii vor fi ajutati sa isi dezvolte spiritul antreprenorial in cadrul initiativei “Romania Start-up”, finantata din fonduri europene si cu o alocare financiara totala de 152 milioane euro, informeaza incont.ro. In “Romania Start-up”, o alocare financiara de 100 milioane euro va fi destinata unei scheme de minimis care sa ajute la in special tinerii cu varste cuprinse intre 18-25 de ani, in vederea initierii unei activitati independente pe baza unui plan de afaceri, in unul dintre domeniile strategice de dezvoltare, prin subventionarea acestora.
Sunt promovate ideile care indeplinesc conditia ca activitatile proiectului sa fie implementate la nivel inter-regional, cu o alocare financiara de 25 milioane de euro/parteneriat regional.
Suma maxima alocata va fi de doua milioane de euro/proiect, iar un proiect presupune minimum 40 de firme nou-create. Subventia va fi de 25.000 euro pentru o firma nou-creata, la un grup tinta de minimum 400 persoane formate intr-un proiect si 20.000 persoane instruite la nivel national in antreprenoriat, informează sursa citată.
Pentru elevii de liceu, autoritatile au gandit programul “Firme de exercitiu pentru elevi”, cu o alocare de circa 50 milioane euro, avand drept obiectiv cresterea gradului de ocupare pentru absolvetii de liceu si pentru ucenici, precum si cresterea adaptabilitatii acestora la cerintele primului lor loc de munca.
Firma de exercitiu va constitui o metoda interactiva de invatare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial si va asigura sesiuni de mentorat, workshop-uri si training-uri care sa ajute tinerii sa transforme o simpla idee intr-un proiect si mai departe, intr-un model de business, mai notează publicaţia.
Programul va fi derulat tot la nivel regional, cu o alocare de 12 milioane euro pentru fiecare parteneriat regional si de doua milioane euro pentru fiecare proiect. Un proiect va trebui sa includa minimum 500 firme de exercitiu, cu un grup tinta de 500 elevi/proiect. Autoritatile estimeaza ca 12.000 de elevi vor putea beneficia la nivel national de acest program, urmand sa fie implicate un numar total de 12.000 firme.
Un alt subiect captivant are în vedere destinul studenţilor care termină ANEFSUL. Statul român este principalul angajator pentru absolvenii de Educaţie Fizică şi Sport. În anul universitar 2014-2015, cele 20 de facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport de stat din România şcolarizează circa 8000 de studenţi. Numărul absolvenţilor inundă capacitatea de absorbţie a pieţei muncii, o piaţă asigurată în general de către stat prin posturile de profesor de sport.
Cititi mai multe pe www.prosport.ro
BM: Ce procent din angajaţii Marsh România fac parte din generaţia Y?
Aproximativ 72% din angajaţii Marsh România sunt tineri.
BM: Cum este sa fii sef de Generatia Y?
Un manager bun cunoaste si respecta caracteristicile angajatilor de azi si pune accent pe comunicare si colaborare. Sa fii managerul tinerilor din Generatia Y inseamna sa intelegi care sunt factorii care ii motiveaza sa fie mai buni si sa iei deciziile corecte in acest sens. Cred ca acestia au un aport pozitiv pentru businessul nostru demonstrand o mare deschidere catre clienti si catre a oferi consultanta acestora.
BM: Care sunt principalele caracteristici ale generatiei Y?
Sunt curiosi si dornici sa experimenteze, sunt dinamici si adaptabili, intr-o continua dezvoltare profesionala si deschisi oportunitatilor de crestere.
BM: Care le sunt punctele forte si care slabiciunile?
Pentru ca sunt intr-o continua cautare de provocari, sunt mereu curiosi si inovatori. Cu toate ca uneori sunt lipsiti de rabdare si isi doresc sa avanseze rapid, colegii nostri mai experimentati, din alte generatii, reusesc sa le fie mentori si sa ii ajute sa isi imbunatateasca permanent abilitatile, amplificand calitatile de care acestia dispun. Tinerii generatiei Y invata astfel ca anumite responsabilitati vin doar odata cu multa munca si experienta si ca rezultatele exceptionale presupun efort, implicare si pasiune.
BM: Sunt ei diferiti de generatiile X (1960 – 1980) sau Baby Boomers (1940 – 1960)?
Sunt diferiti, tocmai prin faptul ca nu se ghideaza dupa aceleasi valori, precum traditia sau securitatea, ci pun accent pe dezvoltare permanenta. Pentru ei, recunoasterea contributiei muncii lor este la fel de importanta ca remuneratia. Tinerii generatiei Y au nevoie de apreciere, dar si de motivare si de feedback constructiv pentru a deveni mereu mai buni.
BM: Cat cantaresc pentru tineri cariera, provocarea, pasiunea, succesul, loialitatea fata de companie?
Consider ca pentru tineri cel mai mult cantaresc provocarea si succesul. Pentru ei, cariera inseamna succes, recunoasterea meritelor, nu doar un job care le aduce un venit. La inceput de cariera putem vorbi mai putin despre loialitatea fata de angajator pentru ca generatia Y vrea sa se dezvolte in permanenta si nu neaparat sa aiba continuitate si stabilitate la locul de munca. Insa acestia doresc sa fie ghidati de catre cei mai experimentati, iar aici mentorii din companie pot avea un rol foarte important pentru ca le pot castiga loialitatea prin oferirea indrumarii de care au nevoie.
BM: A adus Generatia Y schimbari in organizatia dv?
Sunt foarte curiosi si, prin urmare, foarte bine informati si de aceea au capacitatea de a identifica rapid oportunitati de dezvoltare a serviciilor companiei. In acelasi timp, sunt foarte creativi si reusesc sa inoveze si sa aduca un plus de valoare serviciilor pe care le oferim. Totodata, incurajam o relatie deschisa intre cei mai experimentati si tinerii generatiei Y, tocmai pentru ca acestia au nevoie de modele care le pot impartasi din experienta.
BM: Ce schimbari ati facut dv. pentru a va adapta organizatia la nevoile lor?
Stilul de management este unul care potenteaza la maxim calitatile Generatiei Y, oferindu-le tinerilor sansa de a contribui cu idei la orice nivel. Totodata, punem mare pret pe feedback si incercam intotdeauna sa avem discutii constructive care sa ii ajute sa evolueze continuu. Exista evaluari periodice sustinute de manageri, training-uri interne, seminarii externe la care ii incurajam sa participe, resurse globale la care au acces, programe de schimb de experienta, totul pentru a le crea un mediu ideal pentru dezvoltare. Inovatia este la mare pret si o incurajam prin programe care vizeaza fiecare segment din companie.