Tag: activitati

  • Raed Arafat: Când eşti la volan răspunzi de viaţa ta şi de viaţa altora. Nu stai nici să dai mesaje, nici să faci live-uri pe Facebook

    “O tragedie care a fost cauzată de cineva care nu a fost atent la volan. Când eşti la volan nu stai nici să dai mesaje, nici să faci live-uri pe Facebook, nici nimic. Când eşti la volan răspunzi de viaţa ta şi de viaţa altora. Asta înseamnă că tu conduci maşina şi nu faci nimic altceva”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.

    Nouă persoane au murit, marţi seara, în urma coliziunii între un microbuz înmatriculat în România şi un camion, în zona Cegledbercel, Ungaria, a comunicat Poliţia din zona Pest. Victimele accidentului din Ungaria se întorceau din Slovenia, unde munceau în agricultură.

    Şoferul microbuzului implicat în accident, transmitea live pe Facebook în momentul impactului, potrivit unei înregistrări apărute pe reţelele de socializare.

  • Programul complet al instituţiilor bucureştene şi din apropiere în Noaptea Muzeelor 2018

    În Bucureşti, potrivit unui comunicat al RATB, cu ocazia desfăşurării evenimentului cultural „Noaptea Muzeelor”, în noaptea de 19 spre 20 mai, între orele 19:00 – 04:00, linia 362 va funcţiona cu un program prelungit.

    De asemenea, preluarea fluxului de călători se va face şi prin liniile de noapte care converg către zona centrală a Capitalei, respectiv N102, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N114, N115, N116, N117, N119 şi N121, pe întreg parcursul nopţii.

    Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” aşteaptă publicul între 18.00 şi 00.00 pe Şoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff 1 (piaţa Victoriei) la o serie de activităţi care includ expoziţii temporare, proiecţii de filme documentare, activităţi de colectare a insectelor nocturne şi de interceptare a liliecilor din curtea Muzeului, precum şi alte surprize care vor face deliciul unei adevărate aventuri a cunoaşterii.
    accesul publicului în expoziţia permanentă a Muzeului va fi gratuit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UiPath deschide la Cluj al doilea birou din România

    Biroul din Cluj este construit în jurul unei echipe de specialişti care au contribuit la dezvoltarea Platformei Smart Data şi va fi condus de Andrei Roth, fost manager în echipa locală Recognos.

    Echipa .NET din Cluj va dezvolta software pentru activităţi principale ale platformei UiPath, iar developerii RPA vor sprijini implementările şi partenerii UiPath din ţările vorbitoare de limbă germană.

    Pentru a oferi mai multe informaţii despre planurile de recrutare din Cluj, echipa de HR a UiPath se va întâlni cu aplicanţii şi le va răspunde întrebărilor la standul companiei din cadrul Conferinţei DevTalks din Cluj în data de 16 mai.

    “Biroul UiPath din Cluj este cea mai recentă prezenţă în operaţiunile noastre globale aflate în continuă expansiune. Crearea unei echipe aici a fost evidentă având în vedere oferta impresionantă de talente IT”, a declarat Daniel Dines, CEO şi Co-Founder al UiPath. “Este al patrulea hub UiPath de developeri, iar minţile inteligente ale Clujului vor lucra într-o echipă cu adevărat globală alături de experţii noştri din Bucureşti, Bellevue în SUA şi Bengalore în India.”

    “Profesionişti dedicaţi conduc expansiunea UiPath pe aproape toate continentele şi ştiu că echipa noastră locală va sprijini semnificativ creşterea primului nostru unicorn”, a afirmat Andrei Roth, managerul biroului din Cluj.

    Folosirea Platformei Smart Data Platform în cadrul platformei UiPath va permite o extragere mai simplă şi mai rapidă a informaţiilor din surse de date nestructurate.

    UiPath angajează în prezent mai mult de 700 de profesionişti în 14 ţări şi plănuieşte să-şi sporească numărul de angajaţi cu mai multe de 40% până la sfârşitul lui august 2018. 

     

  • Românii sunt printre europenii care stau cel mai puţin cu ochii în ecrane

    Europenii cu vârste cuprinse între 20 şi 74 de ani petrec după serviciu între două şi trei ore pe zi în faţa unui ecran.

    Un sondaj realizat în 15 ţări membre ale Uniunii Europene, între 2008 şi 2015, arată că timpul pe care adulţii îl petrec în afara serviciului şi implică activităţi legate de utilizarea ecranelor (cum ar fi timpul petrecut în faţa televizorului sau a altor mijloace de informare în masă, jocuri pe calculator sau alte activităţi bazate pe ecrane), variază între 3 ore în Grecia până la doar două ore în Italia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani a câştigat Tudor Chirilă din muzică şi televiziune

    Artistul, care este liderul trupei Vama, dar şi jurat la un show de talente, are două firme prin care îşi derulează afacerile, una fiind specializată în activităţi suport pentru interpretare artistică (spectacole), iar cealaltă în activităţi de creaţie artistică.
     
    Prima dintre ele, „Agentia de vise SRL” a înregistrat, în cei patru ani de activitate, un profit total de aproximativ 220.000 de lei, conform stirilekanald.ro.
     
    Şi performanţele celeilalte firme, „Firma lu` Tudor SRL”, arată câţi bani a câştigat Tudor Chirilă din muzică şi televiziune. Societatea comercială a avut mereu profit între 2013 şi 2016, câştigul total fiind de aproximativ 600.000 de lei. Asta înseamnă că firmele lui Chirilă, i-au adus, în cei 4 ani de activitate, un profit net total de aproximativ 800.000 de lei (175.000 de euro).
     
    Cititi mai multe pe www.one.ro
  • Robotizarea creează noi locuri de muncă şi susţine creşterea salariilor. În Germania există 309 roboţi la 10.000 de lucrători

    Studiul dă ca exemplu Germania, unde la începutul acestui an se înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului din istorie şi cel mai mare număr de roboţi: 309 la 10.000 de lucrători. Studiul confirmă evoluţiile din Europa de Est şi România, unde robotizarea a permis diminuarea şomajului şi creşterea salariilor.

    Angajările au crescut cu 1% în Germania datorită procesului de automatizare, iar tendinţa va continua până în 2021 cu o creştere de aproape 2%, relevă studiul ZEW, citat de Federaţia Internaţională pentru Robotică. Potrivit acestuia, productivitatea muncitorilor a crescut cu circa 15% după introducerea noilor soluţii robotice.

    Studiul arată şi că automatizarea şi digitalizarea companiilor nu provoacă reduceri de personal, ci lipsa de competitivitate a acestora, care le sileşte să reducă costurile pe seama angajaţilor. În plus, cererea de specialişti pentru operarea roboţilor aduce cu sine creşterea salariilor operatorilor.

    Evoluţiile din Europa de Est copiază modelul ţărilor dezvoltate. Ţările din regiune au rate ale şomajului foarte mici, iar producţia industrială creşte de la an la an. La numărul de roboţi instalaţi raportat la 10.000 de angajaţi, Slovacia şi Slovenia stau mai bine decât media globală, de 74 de roboţi la 10.000 de angajaţi, cu peste 130 de unităţi. Cehia are o densitate de 100 de roboti la 10.000 de lucrători, în timp ce Ungaria are 60, iar Polonia 30 de unităţi la 10.000 de lucrători. România are încă o densitate scăzută, de 15 de roboţi la 10.000 de angajaţi şi are nevoie în următorii ani de peste 10.000 de roboţi pentru a rămâne competitivă în regiune, potrivit estimărilor Universal Robots.

    ”Clienţii noştri vor în primul rând să suplimenteze lipsa de personal cu ajutorul roboţilor colaborativi, care lucrează alături de lucrătorii existenţi. În plus, ei ne cer ajutorul pentru a putea mări producţia păstrând calitatea produselor şi fără să angajeze investiţii semnificative. Cererea în creştere pentru coboţii Universal Robots demonstrează că managerii şi antreprenorii din România au înţeles avantajele digitalizării şi robotizării şi că suntem acum în plin proces de recuperare a decalajului tehnologic existent între noi si vecinii din Europa Centrală şi de Est”, declară Horia Stănese, Sales Development Manager, Universal Robots.

    Cererea puternică de roboţi colaborativi, denumiţi coboţi, a adus venituri record companiei Universal Robots în 2017, de peste 170 de milioane de dolari. Compania a deschis două centre de reparaţii – primele din afara graniţelor Danemarcei – în Statele Unite ale Americii şi China, pentru a fi mai aproape de utilizatori şi îşi concentrează eforturile asupra lărgirii ecosistemului Universal Robots+, precum şi a Universal Robots Academy, care a ajuns de curând la 20.000 de utilizatori în întreaga lume.

    Universal Robots a fost înfiinţată în 2005 de către actualul director tehnic (CTO) al companiei, Esben Østergaard, în calitate de cofondator. Compania, parte a Teradyne Inc., are sediul central în Odense, Danemarca, şi are subsidiare şi birouri regionale în Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Spania, Italia, Republica Cehă, Turcia, China, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan şi Mexic.
     

  • Afacere inspirată de zeiţele greceşti

    CONTEXT:
     
    În fiecare an, la nivel internaţional, numărul procedurilor invazive de înfrumuseţare scade, acestea fiind înlocuite cu proceduri non-invazive, care sunt rapide, eficiente şi au rezultate vizibile şi de durată, comparabile cu cele obţinute prin proceduri chirurgicale.
     
    DECIZIE:
    Extinderea pe piaţa serviciilor de înfrumuseţare a afacerilor grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală Cosmos Group, Alesonor şi Global Eye printr-o investiţie într-un institut de tratamente de remodelare dotat cu aparate ce folosesc tehnologii non-invazive.
     
    CONSECINŢE:
    Noua afacere va ajunge la rulaje de peste jumătate de milion de euro în doi ani de funcţionare şi se va extinde într-un lanţ de astfel de clinici.
     
    Zeiţa Avra (Aura), din mitologia greacă, face parte din ”anturajul“ Afroditei, zeiţa frumuseţii, şi este zeiţa brizelor şi a aerului rece. Pe piaţa locală, Avra denumeşte cel mai nou business din portofoliul grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală afacerea din telecom Cosmos Group, din imobiliare Alesonor şi din fashion Global Eye – o clinică de tratamente noninvazive pentru remodelare şi rejuvenare.
     
    Am putea spune că ”brizele şi aerul rece“ fac parte din modalităţile de remodelare a corpului prin intermediul aparatelor din clinică, ce fac obiectul unei investiţii de 400.000 de euro – spre exemplu, un aparat de remodelare a abdomenului care nici măcar nu atinge corpul şi care are mare succes, potrivit reprezentanţilor institului, în rândul clienţilor bărbaţi. ”Şi în România se respectă trendul internaţional de a scădea numărul tratamentelor invazive şi a creşte numărul tratamentelor non-invazive, dar cred că încă nu suntem la nivelul potenţialului“, descrie Marina Aristotel, managing director al Avra Aesthetic Institute, nişa pe care activează începând cu toamna anului trecut, când au deschis centrul.
     
    Ideea dezvoltării institutului s-a conturat după vizitarea SkourasMed, un grup de clinici din Grecia cu peste 25 de ani de experienţă în chirurgia estetică, unde au văzut ce rezultate se pot obţine prin intermediul tehnologiilor noninvazive de înfrumuseţare. După ce au observat acest model de business şi au constatat că în România încă nu erau prezente tehnologiile din clinicile greceşti, au decis să lanseze un institut pe plan local. Investitorii observaseră că trendul internaţional, de orientare dinspre operaţiile invazive spre modalităţile noninvazive, se respecta, totuşi nu exista niciun institut de înfrumuseţare cu un asemenea profil, ci clinici de operaţii estetice şi centre de înfrumuseţare care aveau şi câteva aparate de acest tip. 
     
    După câteva luni de funcţionare, investitorii au constatat că clienţii sunt deopotrivă bărbaţi şi femei; pentru remodelare corporală, de pildă, au observat că numărul bărbaţilor este egal cu al femeilor, iar vârsta clienţilor depăşeşte 30-40 de ani. Pentru alte tipuri de servicii (tratamente cosmetice, de pildă), există o plajă mai extinsă de vârstă; sunt oameni cu venituri medii spre mari. Preţurile tratamentelor variază în funcţie de complexitatea acestora şi de aparatele folosite, însă cel mai scump, care îmbină utilizarea a trei aparate, costă în jur de 1.400 lei. Pentru 2018, primul an complet de funcţionare, Marina Aristotel previzionează o cifră de afaceri de 300.000 de euro. Conform aşteptărilor, investiţia totală ar urma să se amortizeze în aproximativ doi ani. Pe termen lung, investitorii greci şi-au propus să deschidă şi alte unităţi, dar vizează şi extinderea gamei de servicii oferite, se gândesc să introducă şi tratamente minim invazive. 
     
    Şapte oameni lucrează în prezent la Avra, dintre care un medic chirurg plastician, un dermatolog, trei terapeuţi licenţiaţi, un nutriţionist; echipa completă va fi formată din zece oameni, iar potrivit Marinei Aristotel, recrutarea personalului a fost una dintre provocări. O alta a constat în găsirea unui spaţiu potrivit: au mizat pe clădirea Labyrinthe Paris din apropierea Pieţei Dorobanţi, în care se află, pe lângă institutul de estetică corporală şi facială şi magazinul de bijuterii Malvensky, Espace Labyrinthe  un hub creativ şi spaţiu de evenimente, restaurantul Maize şi un spa.
     
    Marina Aristotel, managing directorul institutului de înfrumuseţare, a studiat la Academia de Studii Economice din Bucureşti – Relaţii Economice Internaţionale şi într-un program masteral de managementul afacerilor prin proiecte. După absolvirea studiilor economice, în 2009, s-a înscris şi la secţia de pictură a facultăţii de arte. De când grupul elen a hotărât să dezvolte acest business, şi-a completat pregătirea cu traininguri pe aparatele din cadrul centrului, precum şi prin cursuri de cosmetică. ”|mi doream ceva care să le îmbine pe cele două  şi partea de înfrumuseţare, estetică şi partea de business; s-au îmbinat în mod fericit prin această afacere.“ |nainte de a prelua rolul de managing director al Avra Aesthetic Institute, Aristotel a fost brand manager pentru Burberry în România şi, anterior, marketing manager pentru firma de telecomunicaţii din cadrul Cosmos Group. 
     
    Deschiderea acestui institut a reprezentat o oportunitate în contextul în care România este una dintre ţările în care numărul operaţiilor invazive este printre ele mai mari – un argument în acest sens este, de pildă, faptul că România este singura ţară din sud-estul Europei care declară numărul operaţiilor estetice pentru societatea chirurgilor plasticieni. La nivel internaţional, în fiecare an numărul procedurilor invazive scade, fiind înlocuite cu proceduri noninvazive. Trendul se respectă şi pe piaţa locală: potrivit statisticilor Societăţii Internaţionale de Chirurgie Estetică Plastică (ISAPS) referitoare la numărul de proceduri estetice sau cosmetice realizate la nivel global, pe piaţa locală s-au realizat în 2016, cel mai recent an pentru care există statistici disponibile, 76.911 de operaţii estetice, în creştere cu 0,3% faţă de anul anterior. Totuşi, trendul este unul descrescător, dacă luăm în considerare faptul că în 2011 numărul operaţiilor estetice depăşea 96.000. 
     
    Avra Aesthetic Institute face parte dintr-un grup elen de investiţii din care mai fac parte şi compania de dezvoltare imobiliară Alesonor, compania din telecom Cosmos Mobile şi fondul de investiţii Global Eye. Alesonor s-a specializat pe piaţa locală în construirea de proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi şi a dezvoltat Amber Gardens, descris de companie drept primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux (respectă designul bioclimatic şi urmează standardele unei case pasive), precum şi Almond Tree Residence, Clover Residence, Magnolia Residence, Ivi Office Residence. |n afară de imobiliare, Alesonor investeşte şi în soluţii de wellness, fiind distribuitor exclusiv în România al brandurilor de fitness Kettler, SKLZ şi Bodytone. Compania a realizat până în 2016 investiţii de 45 de milioane de euro.
     
    Cosmos Group reuneşte mai multe companii din sectorul telecomunicaţii, axate pe furnizarea de soluţii telecom atât pentru clienţi retail, cât şi B2B şi care au ajuns în 2016 la venituri de 23 mil. euro. Cosmos Mobile şi reţeaua de magazine IQBOX sunt două dintre cele mai importante companii ale grupului. Cosmos Mobile a devenit cel mai mare distribuitor de cartele preplătite în România pentru Vodafone, Orange, Telekom şi Lyca Mobile, iar IQBOX este o reţea de magazine telecom de peste 40 de unităţi (dintre acestea, jumătate sunt proprii, iar jumătate operate în regim de franciză; operează cea mai mare reţea independentă de magazine a operatorului Telekom în România). Potrivit ZF, Global Eye deţine companiile The Luxury, Division (distribuitor exclusiv Burberry România), Sport Couture, Fashion Lifestyle Distribution (distribuitor exclusiv Vans, Superdry, New Era), Living Well (distribuitor exclusive Technogym, Powerbar, Polar).
     
    Toate aceste companii au în spate acţionari greci; printre ei se numără Leonidas Anastasopoulos, care a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializate în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. Din 2005, Anastasopoulos este şi membru fondator şi CEO al Cosmos Group. |ntr-un interviu acordat anterior Business Magazin, Anastasopoulos spunea că se vede în continuare implicat în proiecte pentru viitor, care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor. ”Personal, sunt atras de tot ceea ce înseamnă tehnologie şi inovaţie.“
     
  • Franţa instituie un program umanitar de 50 de milioane de euro pentru Siria

    “În faţa situaţiei umanitare, Franţa instituie un program de urgenţă în valoare de 50 milioane de euro”, a anunţat Macron pe Twitter, după o întrevedere cu un grup de organizaţii non-guvernamentale care activează în Siria.

    Fondurile vor fi alocate ONG-urilor şi agenţiilor ONU care desfăşoară activităţi în Siria, inclusiv Biroului ONU pentru Afaceri umanitare, a anunţat Preşedinţia franceză.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa instituie un program umanitar de 50 de milioane de euro pentru Siria

    “În faţa situaţiei umanitare, Franţa instituie un program de urgenţă în valoare de 50 milioane de euro”, a anunţat Macron pe Twitter, după o întrevedere cu un grup de organizaţii non-guvernamentale care activează în Siria.

    Fondurile vor fi alocate ONG-urilor şi agenţiilor ONU care desfăşoară activităţi în Siria, inclusiv Biroului ONU pentru Afaceri umanitare, a anunţat Preşedinţia franceză.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt cei care investesc în artă într-o ţară în care chiriile sunt cât salariile şi multor români le este greu să supravieţuiască de la o lună la alta?

    Potrivit reprezentanţilor companiilor cu activităţi în domeniu, arta nu mai reprezintă un lux, ci a devenit o nişă accesibilă publicului larg. ”Statutul financiar nu este neapărat un criteriu. Pentru a fi colecţionar nu trebuie să fii multimilionar, îţi poţi achiziţiona artă contemporană şi cu câteva sute sau mii de euro“, declară Ioana Ciocan, directorul general al Art Safari Bucureşti, eveniment care găzduieşte an de an, într-un muzeu temporar situat în diferite locaţii din Capitală, opere importante aduse din muzee din toată ţara.

    Tot ea adaugă că numărul de colecţionari tineri interesaţi de artă românească este în creştere semnificativă. În plus, colecţionarii au un rol foarte important în dezvoltarea profesională a artiştilor contemporani şi în susţinerea dezvoltării pieţei de artă.

    Reprezentanţii casei de licitaţii Artmark susţin, de asemenea, această idee: ”Avem colecţionari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale. Există pe de o parte cumpărătorul care îmbină pasiunea cu interesul financiar, trăirile emoţionale cu afacerile. Este o lume foarte eterogenă, ceea ce într-un fel este bine, pentru că mesajul se adresează tuturor. Sunt colecţionari tineri, de 20 de ani, dar şi mai vârstnici, de 80 de ani“, afirmă Veronica Leca, senior editor marketing, PR & communication la Artmark. Potrivit ei, până în 2008, 98% dintre cumpărători erau colecţionari, dar raportul s-a schimbat de-a lungul anilor, 50% fiind în prezent investitori nou-veniţi. ”Cu toate acestea, piaţa este încă în formare“, adaugă ea. 

    În schimb, Ionuţ Stanimir, director de comunicare şi marketing în cadrul BCR, vede în colecţionarul de artă un ”client pasionat, cunoscător, cu standarde şi aşteptări ridicate, care aparţine, cumva, unei comunităţi destul de restrânse, dar în plină expansiune, şi arată un interes din ce în ce mai mare către arta contemporană. Mai sunt, bineînţeles, şi colecţionarii de ocazie, cei fără experienţă, care acţionează, în cele mai multe ocazii, instinctual“, spune acesta.

    Trendul ascendent al pieţei de artă se observă în primul rând pe plan internaţional. Un studiu realizat în luna septembrie 2017 de Knight Frank Luxury Investment (KFLII) arăta că arta este pe cale să devină cel mai performant activ al anului trecut. Până la data respectivă, valoarea artei vândute la licitaţie crescuse cu 16%, potrivit analizei de piaţă Art Market Research.

    Creşterea se reflectă şi pe plan local. ”Simt o creştere a interesului pentru valorile naţionale şi pentru moştenirea noastră culturală, aşa că preconizez că piaţa va evolua pozitiv. Sunt optimist, fiindcă văd o evoluţie constantă, chiar dacă, pe alocuri, lentă. O mică parte dintre artiştii noştri, predominant cei contemporani, au reuşit să penetreze pieţe internaţionale, dar, din motive birocratice, este încă foarte greu ca tablouri româneşti să fie expuse în străinătate sau să fie cumpărate de colecţionari străini, aşa cum se obişnuieşte, în general“, spune Cristian Preotu, deţinătorul grupului Le Manoir şi colecţionar pasionat de arta clasică.

    Ionuţ Stanimir observă, la rândul său, tendinţa de creştere a pieţei: ”Cu toate că este, în continuare, subdezvoltată, în ciuda potenţialului de care dispune, atât din perspectiva patrimoniului, cât şi din cea a noului val de artişti contemporani de valoare certă, din care mulţi au obţinut deja recunoaştere internaţională, ne bucurăm să vedem, în ultima perioadă, o efervescenţă pe piaţa de artă din România. Suntem într-o perioadă de creştere de cel puţin două cifre procentuale“.

    În ceea ce priveşte cumpărătorii străini, potrivit reprezentantei Artmark, numărul acestora este încă mic, sub 5%, în ciuda faptului că artiştii români sunt apreciaţi pe piaţa internaţională. Ea pune această situaţie pe seama faptului că piaţa este încă emergentă, în formare, şi este încă puternic conectată la nostalgii, afecţiune, datini. ”|ncă nu suntem orientaţi către o piaţă internaţională, este o chestiune de pregătire, de timp“, afirmă Veronica Leca.

    La nivel de investiţii, în opinia lui Ionuţ Stanimir, arta este un activ cu potenţial, care devine din ce în ce mai interesant. ”|n condiţiile în care piaţa de artă a cunoscut în ultimii ani creşteri procentuale de câte două cifre, nu poţi să nu fii atent la o astfel de dinamică.“ |n opinia lui, există interes şi preocupare în rândul clienţilor privind plasarea unei părţi din resursele financiare în astfel de active, capabile să le ofere oportunităţi de investiţie, fie ele artistice sau financiare. ”Ce este la fel de adevărat e că industria bancară din România mai are ceva de lucrat până să integreze acest activ în fluxurile sale financiare şi de investiţii“, susţine reprezentantul BCR. Ioana Ciocan afirmă că valoarea artei creşte în timp, nu scade niciodată.

    De asemenea, Veronica Leca consideră arta de patrimoniu o investiţie sigură, nu doar din punct de vedere financiar, ci şi din punct de vedere educaţional şi cultural. Cele mai mari investiţii se îndreaptă, în continuare, spre operele de patrimoniu ale marilor artişti clasici, iar printre cei mai valoroşi se numără Grigorescu, Tonitza, Luchian, Aman. Motivele nu ţin doar de pasiunea cumpărătorilor pentru artă, ci sunt, mai ales, de ordin pragmatic. ”Lucrările lor reprezintă o investiţie sigură, fiind cele mai dorite atât de colecţionarii consecvenţi care vor să îşi întregească colecţia, cât şi de nou-intraţii în piaţă, care fie caută să îşi plaseze banii într-o investiţie sigură, fie doresc să înceapă o colecţie şi aleg varianta consacrată“, spune reprezentanta Artmark.

    Anul trecut, cele mai scumpe cinci tablouri vândute de Artmark au fost: ”Curtezane din Shimabara“ – Samuel Mützner (160.000 de euro), ”Florăreasa“ – Tonitza (150.000 de euro), ”Bretonă la Brolle“ – Grigorescu (140.000 de euro), ”După petrecere (Natură statică cu fructe şi vin franţuzesc)“ –Aman (130.000 de euro) şi ”Bărăţia din Câmpulung“ – Grigorescu (120.000 de euro). 

    Despre arta contemporană, Veronica Leca spune că poate fi o investiţie pe termen mediu şi lung şi o consideră cel mai accesibil segment al pieţei locale de artă. Ea adaugă că, întotdeauna, alegerea folosind propriile criterii estetice şi de afinitate rămâne cea mai sigură investiţie. Adrian Ghenie, Şerban Savu, Mircea Suciu, Geta Brătescu sau Sabin Bălaşa sunt doar câţiva dintre cei mai apreciaţi artişti contemporani, atât în ţară, cât şi pe plan internaţional. Reprezentantul BCR spune că succesul acestora a adus o dinamică cu randamente investiţionale ce merită luate în calcul la nivel instituţional-bancar.
    |n ceea ce priveşte veniturile, Ioana Ciocan susţine că artiştii români contemporani trăiesc probabil una dintre cele mai prospere perioade, datorată în principal interesului din partea cumpărătorilor internaţionali. Ea spune că tot mai mulţi artişti români sunt urmăriţi pe scena internaţională şi acest lucru contribuie la creşterea pieţei de artă autohtone.

    Cu toate că piaţa de artă este în creştere, românii sunt încă departe de a avea un nivel cultural deplin format. ”Arta este o valoare naţională care a trecut testul timpului, dar care ar putea beneficia de un nivel de apreciere şi mai mare în România. Acest lucru ţine, în primul rând, de nivelul de educaţie,“ afirmă Ionuţ Stanimir. 

    Cristian Preotu consideră că micile galerii şi casele de licitaţii au contribuit mult la ridicarea interesului consumatorilor, fie cei care cumpără, fie cei care vizitează expoziţii, ca activitate de educare şi relaxare. ”După părerea mea, este nevoie ca mai multe entităţi – muzee, galerii, case de licitaţie, curatori – să susţină activităţi care sensibilizează publicul şi, mai mult de atât, care atrag tinerii, crescându-le aprecierea pentru artă.“

    Pe lângă evenimente precum Noaptea Muzeelor, care au ca scop apropierea oamenilor de arta şi cultura naţională, diverse companii organizează şi alte proiecte cu acelaşi obiectiv. Unul dintre acestea este Art Safari, ajuns anul acesta la a cincea ediţie. Proiectul a fost lansat în 2014, în Piaţa George Enescu din Bucureşti (unde va avea loc şi anul acesta – n.red.), şi a apărut, potrivit Ioanei Ciocan, din nevoia de a face un eveniment cultural care să expună artă vizuală. ”Această nevoie a fost ilustrată cel mai bine de către public, pentru că în 2014 am avut 15.000 de vizitatori şi după patru ediţii, în 2017, am avut 29.000 de vizitatori.

    Această creştere dovedeşte clar afinitatea publicului iubitor de artă. Avem un public de toate vârstele, dar în principal este un public tânăr, care îşi doreşte să vadă artă şi care este dispus să facă şi o investiţie în artă, să îşi achiziţioneze o lucrare“, povesteşte Ioana Ciocan, directorul general al Art Safari. Ea precizează că publicul Art Safari are, în proporţie de 68%, vârste sub 45 de ani, iar ponderea femei-bărbaţi este aproape egală. Anul acesta, organizatorii se aşteaptă la circa 50.000 de vizitatori.

    Conform reprezentantei Art Safari, cea mai mare dificultate este, de fiecare dată, găsirea spaţiului necesar expoziţiei. De asemenea, alcătuirea echipei, care se schimbă în fiecare an, reprezintă un pas dificil, deoarece agendele artiştilor şi ale curatorilor sunt, adesea, foarte încărcate. Pe lângă asta, o altă provocare este obţinerea lucrărilor, care, înainte
    de a ajunge la Art Safari, trec printr-un proces extrem de complicat. ”Lucrările trebuie identificate, restaurate dacă este nevoie, asigurate, împachetate într-un mod special specific artei. Lucrările trec printr-un proces foarte lung.“

    Tot ea povesteşte că pe lângă procesul fizic de deplasare în spaţiu a lucrărilor, echipa care lucrează pentru eveniment este uneori nevoită să doarmă în unităţi militare, pentru că lucrările sunt tezaurul ţării. ”Sunt lucrări foarte valoroase şi foarte importante, ca şi cum am transporta diamante, vinuri scumpe sau aur. Şi, pe lângă acest aspect, lucrările nu pot fi însoţite decât de un dosar extrem de stufos, care se face împreună cu Ministerul Culturii, care trebuie să se asigure că lucrările sunt transportate în siguranţă maximă şi că locul în care ele vor fi arătate publicului este, la fel, pregătit pentru a le găzdui“, povesteşte Ioana Ciocan.

    Bugetul alocat evenimentul s-a ridicat anul trecut la peste 430.000 de euro, iar pentru 2018 organizatorii speră să dispună de o sumă mai mare. Ioana Ciocan spune că o mare parte a sumei este folosită pentru asigurare şi pentru ridicarea pavilionului expoziţional, cu o suprafaţă de mii de metri pătraţi. De asemenea, trebuie asigurate condiţii propice pentru exponate, care presupun, printre altele, folosirea luminii la o anumită intensitate şi o umiditate între anumiţi parametri. Şi publicitatea consumă un procent important din fondurile alocate evenimentului, iar restul sunt direcţionaţi spre plăţile curatorilor internaţionali, naţionali, publicarea catalogului şi transportul exponatelor. 

    În cadrul evenimentului vor fi deschise două pavilioane culturale. Unul va fi curatoriat de istoricul de artă Alina Şerban. ”Vom avea foarte multe peisaje care ilustrează România trecută, mai ales că vom sărbători şi Centenarul, cu tradiţiile româneşti. Dar cred că cel mai important este peisajul. Cumva, în tot haosul acesta cotidian uităm să ne bucurăm de natură, aşa că o aducem în centrul oraşului în acest pavilion expoziţional care va însemna de fapt un muzeu temporar“, spune Ioana Ciocan. Tot ea explică faptul că alegerea lucrărilor expuse este făcută de Alina Şerban, care  alege tema, face vizite prin muzeele din ţară şi alege lucrările care se potrivesc temei pe care a decis-o pentru anul acesta, respectiv natural-cultural. ”Subiectul acesta sună foarte interesant şi incitant, pentru că s-a gândit să facă o legătură între cultură şi natură“, susţine Ioana Ciocan.

    În partea opusă pavilionului realizat de Alina Şerban va fi expoziţia curatoriată de Hervé Mikaeloff, unde reprezentanta Art Safari spune că ”nu vom găsi liniştea, ci mai degrabă efervescenţa oraşului, a modei, a trendurilor, pentru că el este curatorul fundaţiei Louis Vuitton din Paris, aşa că întreaga lui expoziţie va fi un fel de scenă deschisă, în care artiştii vor performa, lucrările vor fi extrem de experimentale, vom putea trece printre ele, deoarece vor avea dimensiuni impresionante“.

    Evenimentul se monetizează atât din vânzarea de bilete, cât şi din vânzarea de lucrări de artă contemporană. Valoarea totală a lucrărilor care vor fi expuse anul acesta în cadrul Art Safari depăşeşte 7 milioane de euro. Cea mai valoroasă este o lucrare de Constantin Brâncuşi, luată cu împrumut de la Centre Pompidou. Obiectivul evenimentului este, potrivit Ioanei Ciocan, să apropie lumea de artă.

    Încercări de a atrage publicul spre artă se fac şi la nivel mai mic. Cristian Preotu povesteşte că, în acest scop, a ales să expună tablouri din colecţia sa în restaurantele pe care le deţine. ”Eu simt că îmi joc rolul aici, deoarece am ales să expun o parte importantă a colecţiei mele în restaurantele Le Bistrot Français şi La Vinuri şi chiar să împărtăşesc poveştile tablourilor mele preferate sau informaţii mai puţin cunoscute despre artişti, presărându-le prin meniul bistroului. Oaspeţii noştri sunt entuziasmaţi să descopere fiecare operă, vor să ştie mai multe, pun întrebări, recunosc artişti.“ Omul de afaceri spune că cel mai mult a investit într-un tablou de Tonitza, Tătăroaice, care a costat aproximativ 20.000 de euro şi pe care l-a expus în restaurantul Le Bistrot Français, alături de alte opere ale artistului.