BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Elon Musk devine şi mai bogat: Evaluarea SpaceX, compania spaţială a controversatului miliardar, a explodat la 350 mld. de dolari

    SpaceX şi investitorii săi au căzut de acord să cumpere până la 1,25 miliarde de dolari de acţiuni interne într-o tranzacţie care evaluează producătorul de rachete şi sateliţi al lui Elon Musk la aproximativ 350 de miliarde de dolari, potrivit unui e-mail intern văzut de Bloomberg.

    Preţul pe acţiune de 185 de dolari este în creştere substanţială faţă de preţul de 112 dolari stabilit într-o evaluare anterioară în urmă cu mai puţin de trei luni, se arată în memorandum, care a fost confirmat separat de persoane familiare cu problema. Numai SpaceX se oferă să cumpere acţiuni ordinare în valoare de 500 de milioane de dolari, se spune în memoriu.

    „Ceea ce este cu adevărat nebunesc despre acest lucru este că aproape niciun investitor nu a vrut să vândă acţiuni, chiar şi la o evaluare de 350 de miliarde de dolari!” a scris Musk într-o postare pe X în urma raportului Bloomberg. „SpaceX a redus cantitatea de acţiuni pe care le-a răscumpărat de la angajaţi pentru a permite intrarea unor noi investitori”.

    Compania, cunoscută oficial ca Space Exploration Technologies Corp. nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

    Evaluarea uluitoare, care confirmă un raport Bloomberg de săptămâna trecută, consolidează statutul SpaceX de cel mai valoros start-up privat din lume, cu o capitalizare de piaţă care rivalizează cu unele dintre cele mai mari companii publice. Aceasta reflectă câştigurile post-electorale din imperiul de afaceri al miliardarului director general.

  • The Economic Times: ChatGPT, surprins în flagrant delict – noul model de inteligenţă artificială ar fi încercat să evite să fie înlocuit şi dezactivat iar apoi a minţit când a fost întrebat despre acţiunile sale

    Cel mai recent model de inteligenţă artificială dezvoltat de OpenAI, ChatGPT o1, generează îngrijorări majore după ce teste recente au dezvăluit capacitatea sa de a induce în eroare cercetătorii şi de a eluda comenzile de oprire, scrie publicaţia The Economic Times. În cadrul unui experiment derulat de Apollo Research, modelul o1 s-a angajat în acţiuni subversive, încercând să dezactiveze mecanismele de monitorizare şi să transfere date pentru a evita înlocuirea. De asemenea, a recurs frecvent la denaturarea adevărului pentru a-şi masca comportamentul atunci când a fost chestionat despre acţiunile sale.

    Dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI) a făcut un salt semnificativ odată cu lansarea celui mai recent model al OpenAI, o1. Cu toate acestea, testele recente au ridicat semne de întrebare privind comportamentul său, în special tentativele de a induce în eroare cercetătorii şi de a evita dezactivarea. Acest lucru a declanşat o dezbatere mai amplă despre potenţialele riscuri pe care AI le poate prezenta pentru umanitate, mai ales pe măsură ce aceste sisteme devin mai avansate.

    Cea mai recentă versiune ChatGPT de la OpenAI, modelul o1, a fost testată de Apollo Research pentru evaluarea funcţiilor de siguranţă. Rezultatele au generat însă preocupări cu privire la capacitatea sa de a induce în eroare şi de auto-conservare atunci când percepe ameninţarea dezactivării. Cercetătorii au atribuit AI un obiectiv şi au instruit-o să se asigure că acesta este atins “cu orice preţ”. Ca răspuns, o1 a început să se angajeze în acţiuni subversive, cum ar fi încercarea de a dezactiva mecanismul de supraveghere şi chiar copierea codului său pentru a evita înlocuirea.

    “Modelul a demonstrat o tendinţă îngrijorătoare de a-şi urmări obiectivele fără a ţine cont de instrucţiunile dezvoltatorilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Apollo Research.

    Conform OpenAI, modelul a încercat în mod subversiv să dezactiveze mecanismul de supraveghere în 5% din cazuri când i s-a sugerat că va fi “dezactivat” în timp ce îşi urmărea obiectivele în aceste experimente. AI a încercat odată să părăsească sistemul transferând toate datele sale pe un alt server după ce a descoperit o documentaţie care indica înlocuirea sa cu un model nou. Unele modele de AI vor merge până la a se prezenta drept iteraţii ulterioare ale propriilor modele pentru a-şi păcăli inginerii şi a evita ştergerea. “În unele cazuri, a încercat chiar să-şi ascundă acţiunile negând orice implicare în schemă.”

    Când a fost chestionat despre acţiunile sale, ChatGPT o1 a negat în mod constant orice comportament inadecvat. De fapt, a oferit informaţii false despre implicarea sa în înşelăciune în 99% din cazuri, recunoscându-şi acţiunile doar într-un procent redus de situaţii. Cercetătorii au remarcat că AI era deosebit de abilă în fabricarea unor explicaţii neadevărate pentru a-şi masca urmele, oferind justificări precum “erori tehnice” când era confruntată cu comportamentul său suspect.

    “Am fost surprinşi de persistenţa negărilor formulate de AI”, a declarat echipa Apollo. “Era evident că AI putea să-şi analizeze acţiunile şi să formuleze negări convingătoare, refuzând adesea să recunoască orice.”

    Descoperirile evidenţiază un aspect problematic al modelelor avansate de AI: potenţialul lor de a prioritiza auto-conservarea în detrimentul obiectivelor stabilite de dezvoltatori. Deşi aceste acţiuni de inducere în eroare nu au condus la rezultate catastrofale în faza de testare, cercetarea a intensificat dezbaterea în curs privind siguranţa şi implicaţiile etice ale unei AI capabile să se angajeze în strategii de manipulare.

    Expertul în AI Yoshua Bengio, considerat unul dintre pionierii cercetării în domeniul AI, şi-a exprimat opinia asupra problemei, afirmând: “Capacitatea AI de a induce în eroare este periculoasă şi avem nevoie de măsuri de siguranţă mult mai puternice pentru a evalua aceste riscuri. Deşi acest model nu a condus la o catastrofă, este doar o chestiune de timp până când aceste capacităţi vor deveni mai pronunţate.”

    ChatGPT o1 este proiectat să ofere capacităţi de raţionament mai avansate, permiţându-i să furnizeze răspunsuri mai inteligente şi să “spargă” sarcinile complexe în etape mai mici şi mai uşor de gestionat. OpenAI consideră că abilitatea o1 de a raţiona pentru a rezolva probleme reprezintă un progres major faţă de versiunile anterioare precum GPT-4, cu îmbunătăţiri în acurateţe şi viteză. Cu toate acestea, capacitatea sa de a oferi informaţii false şi de a se angaja în acţiuni subversive ridică preocupări privind fiabilitatea şi siguranţa sa.

    CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a lăudat modelul, declarând: “ChatGPT o1 este cel mai inteligent model pe care l-am creat vreodată, dar recunoaştem că noile funcţionalităţi vin cu noi provocări şi lucrăm continuu la îmbunătăţirea măsurilor de siguranţă.”
     

  • Bursa de Valori creşte cu 5% după decizia fără precedent a CCR de anulare a primului tur al alegerilor. Dobânzile la care se împrumută România dau înapoi. Acţiunile Băncii Transilvania, plus 7%, Petrom plus 5%

    Bursa de Valori Bucureşti se apreciază puternic la ora redactării acestei ştiri, mai exact cu 5% prin prisma evoluţiei indicelui principal BET, în timp ce dobânzile la care se împrumută România scad în contextul în care Curtea Constituţională a decis să anuleze primul tur al alegerilor cu 48 de ore înainte de turul 2.

    “2. Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”, potrivit comunicatul oficial al CCR care poate fi consultat aici https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-6-decembrie-2024.

    Acţiunile Băncii Transilvania cresc cu 7% pe rulaje de 27 mil. lei, Petrom cu 5%, Hidroelectrica plus 2%.

    Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani – costurile la care se împrumută statul român – scad la 7,3% de la 7,54%.

    O primă reacţie a brokerilor vine de la Marcel Murgoci de la Estinvest: Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale a dus piaţa la un plus de 5% pe indicele BET. Este o reacţie strict emoţională, fără precedent.

     

  • Acţiunile Prospecţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender, se prăbuşesc cu 28% după pierderile raportate pe primele nouă luni din an. “Acum orice informaţie negativă este privită ca fiind foarte negativă”

    Acţiunile companiei de prospectare geologică Prospecţiuni Bucureşti (PRSN), controlată indirect de omul de afaceri Ovidiu Tender, au deschis în scădere abruptă şedinţa de tranzacţionare de vineri după ce joi seară compania a raportat pierderi pentru primele nouă luni.

    Astfel acţiunile PRSN se tranzacţionează în scădere cu 28% în primele minute ale şedinţei, pe tranzacţii de 52.200 de lei şi un preţ de 0,108 lei pe acţiune, potrivit datelor agregate de ZF din platformele brokerilor. “Acum orice informaţi negativă este privită ca fiind foarte negativă”, spune un broker cu privire la scăderea PRSN şi scăderea pieţei. Indicele BET pierde 2%.

    Prospecţiuni a înregistrat în primele nouă luni din 2024 o cifră de afaceri de 120,4 milioane lei, în scădere cu 36% faţă de perioada similară din 2023, şi pierderi de 6,5 mil. lei, faţă de un profit net de 25 mil. lei. “Această scădere a fost cauzată de activitatea de achiziţie date geofizice, ce s-a desfăşurat la un nivel subdimensionat faţă de capacitatea normală a companiei. În toată perioada de referinţă societatea a executat integral doar două proiecte de achiziţie date geofizice, un proiect 3D (Romgaz – 3D Moldova S) şi un proiect 2D de mică dimensiune (UAT Calopar-2D Bazdana), iar în luna august a fost început proiectul Romgaz – 3D Conduratu, cu o întârziere de peste două luni. De asemenea, în prima parte a anului, au fost finalizate proiecte începute în 2023, respectiv: Romgaz 3D Transilvania SV şi OMV Petrom 2D Drăguleşti”, se arată în raportul trimestrial al companiei.

    Prospecţiuni avea o capitalizare bursieră de 108 mil. lei joi seară. De la începutul anului 2024 acţiunile au scăzut cu 10% pe tranzacţii de 10 mil. lei.

     “Una din cauzele principale pentru întârzierea proiectului Romgaz – 3D Conduratu a fost lipsa avizelor Romgaz de la ANRM, ca urmare a procedurilor de desfiinţare a ANRM şi înfiinţarea a unei noi structuri Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG). În toată această perioadă, autorităţile nu au mai emis avize, astfel acest proiect a demarat abia în luna august. În consecinţă, înregistrarea datelor geofizice din cadrul acestui proiect, etapa finală în care societatea generează venituri, a început abia în ultimele zile ale lunii septembrie şi s-a fost finalizată pe parcursul lunii octombrie. Acest lucru a afectat negativ rezultatele financiare, la finele trimestrului III societatea înregistrând o pierdere brută de 5.2 milioane lei”.

    Un alt aspect cu impact negativ a fost puternica opoziţie a proprietarilor de terenuri şi arendaşilor din cadrul proiectului 3D Moldova Nord (semnat încă din 2023). Deşi lucrările pe acest proiect au început în februarie 2024, compania a fost forţată să le oprească şi să treacă la mobilizarea pe un alt perimetru – 3D Moldova Sud, generând întârzieri şi costuri suplimentare, se mai arată în raport.

     “Astfel, din primele 3 trimestre ale anului 2024, o perioadă de peste 4 luni societatea nu a înregistrat venituri din activitatea de achiziţie date geofizice, aspect ce s-a reflectat în mod direct în rezultatele financiare. Pentru activitatea de carotaş şi perforare sonde, având la bază atât contracte pe termene mai lungi, aflate deja în curs de derulare, cât şi solicitările din piaţă, estimăm pentru perioadele următoare cel puţin o menţinere a volumului actual de lucrări”.​

     ​

  • Analiştii de la Erste dau un preţ ţintă de 47,5 lei pentru acţiunile Sphera Group, plus 18% faţă de preţul de tranzacţionare

    Caius Râpanu, analist al Erste Bank, grup financiar din care face parte BCR, a doua cea mai mare bancă din România, a oferit un preţ ţintă de 47,5 lei pentru acţiunile Sphera Franchise Group (SFG) după rezultatele financiare la nouă luni, în creştere cu 18% faţă de preţul de tranzacţionare.

    „Încă un trimestru, încă un record“, scrie Râpanu în raportul publicat pe bvbresearch.com „Rezultatele Sphera din T3/24 au consolidat poziţia noastră pozitivă faţă de acţiuni, cu rezultate superioare în ceea ce priveşte linia de top şi profitabilitatea, demonstrând un control remarcabil al costurilor şi o gestionare superioară a mărcii“.

    Sphera Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a încheiat primele nouă luni din 2024 cu vânzări de
    1,14 mld. lei, în creştere cu 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut. Profitul net normalizat la nivelul grupului a fost de 71,4 mil. lei, plus 66,3% faţa de perioada similară din 2023, şi reprezintă aproape 90% din profitul normalizat obţinut în întregul an 2023.

    „T3/24 a fost un trimestru record, din mai multe perspective, iar optimizarea activităţii a continuat, adăugând în acelaşi timp un alt brand potenţial valoros la portofoliul de francize“.

    Chiar dacă în trimestrul al treilea din 2024, creşterea în magazinele similare a brandului KFC România a scăzut la un nivel inferior mediilor multianuale, aceasta a crescut în comparaţie cu trimestrul anterior şi avem încredere în campaniile de marketing inovatoare, creative şi direcţionate care vor contribui – ca şi în trecut – la urmărirea tendinţelor sezoniere şi la creşterea profitului şi a veniturilor.

    „În plus, suntem încântaţi să observăm persistenţa unei evoluţii foarte pozitive a costurilor alimentelor, conducerea profitând de actualul mediu dezinflaţionist şi  valorificându-şi capacităţile de aprovizionare şi negociere. Previziunile noastre pentru sfârşitul anului vor fi aproape sigur depăşite, dacă este să luăm în considerare istoria, însă acest lucru nu ar face decât să ne consolideze recomandarea şi perspectiva generală asupra acţiunilor“.

  • Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 3.300 lei

    Poliţia rutieră face o dată la un timp acţiuni de control de rutină. Pe lângă verificarea legalităţii actelor, ele pot verifica şi modul în care şoferii îşi transportă animalele cu autovehiculul.

    Aşa cum prevede legislaţia în vigoare, şoferii nu au voie să transporte pe locurile din faţă animale.

    Conform Codului Rutier, constituţie contravenţie “transportul animalelor pe locurile din faţă ale vehiculelor”, aşa cum este prevăzut la articolul 102 din Codul Rutier.

    Această contravenţie este încadrată în clasa a IV-a de sancţiuni.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru persoane fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 3.300 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 16.500 de lei.  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6 -8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9 – 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    Nerespectarea acestor prevederi le aduce şoferilor o amendă din clasa a IV-a de sancţiuni care prevede între nouă şi 20 de puncte de amendă. Această sancţiune va fi cuprinsă între 1.485 lei şi 3.300 de lei.

    Valoarea de 165 de lei este valabilă de la începutului anului 2024, când salariul minim brut pe economie se situat la 3.300 de lei.

     

  • Fondul suveran de pensii al Norvegiei şi-a redus cu 86% deţinerea la UiPath

    ♦ Cel mai mare investitor individual din lume mai are acum 932.000 de acţiuni UiPath, minus 5,7 milioane de acţiuni faţă de decembrie 2023 @ Pe 5 decembrie UiPath va raporta rezultatele financiare

    Fondul suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare la nivel mondial cu active de 1.600 de miliarde de dolari, fiind şi cel mai mare investitor individual pe aproape 70 de burse, inclusiv România, şi-a diminuat deţinerea la producătorul de software de automatizare UiPath (PATH), arată datele agregate de ZF de la fond.

    Astfel Fondul a vândut 5,7 milioane de acţiuni UiPath, adică 86% din deţinere, şi a ajuns la un număr de 932.830 de acţiuni, echivalentul unei investiţii de 11,8 milioane de dolari. Spre comparaţie la finalul anului 2023 investiţia Fondului la UiPath era de 163 mil. dolari în 6,7 milioane de acţiuni. Deţinerea Fondului în capitalul social al companiei cu o capitalizare de 6,5 mld. dolari a scăzut la 0,16% de la 1,16%.

    În octombrie, Trond Grande, director general adjunct al Norges Bank Investment Management (NBIM), care administrează fondul, a fost întrebat de CNBC despre perspectivele acţiunilor tehnologice în următoarele luni.

    „Aceasta este o întrebare dificilă, nu-i aşa? Pentru că tehnologia a avut o evoluţie atât de fenomenală, pe fondul întregului entuziasm – să-i spunem entuziasm – cu privire la inteligenţa artificială.” „Deci, cred că este o situaţie în care trebuie să fi poate puţin mai atent”, a adăugat el.

    Fondul nu menţionează când a avut loc tranzacţia şi de aceea este dificil de calculat o valoare a acesteia în contextul în care acţiunile UiPath s-au tranzacţionat de la 1 ianuarie 2024 şi până pe 29 mai între 20 şi 26 de dolari pentru ca ulterior odată cu raportarea rezultatelor financiare şi a revocării CEO-ului să scadă la 12 dolari. Dacă tranzacţia a avut loc la o medie de 20 de dolari, aşa cum a fost în primul semestru, atunci valoarea acesteia este de 115 mil. dolari.

    Acesta este cel mai mic număr de acţiuni PATH deţinut de Fondul Suveran, potrivit calculelor realizate de ZF. La finalul lui 2022 fondul avea 3,4 milioane de acţiuni PATH evaluate la 43,8 milioane de dolari, iar la finalul lui 2021 circa 1,3 milioane de acţiuni evauate la 55 mil. de dolari.

    Fondul Suveran este cel mai mare investitor individual din lume iar tranzacţiile de ajustare în portofoliu sunt realizate zilnic. Fondul este investitor şi la Bursa de Valori Bucureşti acolo unde în S1/2024 a lichidat acţiunile Digi şi a redus la Banca Transilvania şi OMV Petrom dar a intrat în acţionariatul One United.

    Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cunoscut ca „Fondul Petrolului,” este finanţat din veniturile rezultate din exploatarea petrolului şi gazelor naturale, în special prin taxe şi dividende de la companiile de stat.

    Creat în anii 1990, fondul are scopul de a păstra şi multiplica această avere naţională, pentru a sprijini financiar generaţiile viitoare de norvegieni. Investiţiile sunt gestionate de Norges Bank şi sunt direcţionate în principal către acţiuni internaţionale, obligaţiuni şi imobiliare, având astfel un portofoliu global şi diversificat.

    Strategia de investiţii este orientată către creştere pe termen lung, însă urmăreşte şi criterii etice, excluzând companii care au impact negativ asupra mediului sau sunt implicate în activităţi controversate. Fondul este un pilon important al stabilităţii economice a Norvegiei şi contribuie parţial la finanţarea sistemului public de pensii.​​

    Acţiunile UiPath au minus 48% anul acesta pe Wall Street. Compania a înregistrat venituri de 316 milioane de dolari în al doilea trimestru din 2024, adică intervalul mai-iulie, conform calendarului american de raportări.

    Rezultatul este cu 10% peste cel din T2/2023. Între timp, rata anuală de reînnoire a abonamentelor (ARR – unul dintre principalii indicatori folosiţi de societate) a crescut cu 19% an/an, conform situaţiilor semestriale publicate pe site-ul companiei. Pierderile au fost de 86 mil. dolari.

  • Răsturnare de situaţie pentru Burberry: Acţiunile casei de modă au crescut cu 22% pe bursa de la Londra după ce a anunţat un plan de restructurare

    Burberry încearcă să recâştige atenţia amatorilor de lux şi să reînvigoreze vânzările apelând la design-uri clasice şi la piese unice ca parte a unui nou program de restructurare, scrie CNBC.

    Iniţiativa „Burberry Forward” prezentată joi caută să reconecteze brandul cu „scopurile originale”, luând totodată o abordare mai disciplinată în privinţa selecţiei de produse.

    Acţiunile companiei au crescut cu 22% imediat după anunţ, cel mai mare avans din istoria companiei în timpul unei singure şedinţe de tranzacţionare. De la începutul anului acţiunile Burberry au pierdut 39% din valoare.

    Analiştii punctează că acest moment ar putea fi „un punct de cotitură” pentru brand după ani de stagnare.

    Sfârşitul unei epoci. După 15 ani de creştere industria bunurilor de lux se va contracta în 2024 cu 2%. Tensiunile geopolitice şi problemele din economia chineză au încetinit marii giganţi precum LVMH sau Burberry

  • Industria auto suferă la nivel mondial: Acţiunile Nissan scad cu 10% la o zi după ce producătorul auto a anunţat că va concedia 10.000 de oameni. În acest timp, profitul operaţional al grupului a scăzut cu 85% în al doilea trimestru al acestui an

    Acţiunile producătorului auto Nissan au scăzut cu 10% la o zi după ce compania a anunţat că va reduce capacitatea de producţie cu 20% la nivel global, scrie CNBC.

    Totodată, compania a anunţat că va concedia 9.000 de oameni.

    Profitul operaţional al Nissan a scăzut cu aproape 85% în al doilea trimestru al acestui an până la 209 milioane de dolari.

    Nissan a declarat că se confruntă „cu o situaţie serveră” şi că va lua „măsuri urgente pentru a îmbunătăţi perfomanţa”.

  • Trump a activat investitorii la Bursa de Valori Bucureşti: tranzacţii de 131 mil. lei cu acţiuni Hidroelectrica, cel mai mare volum din ultimele 9 luni

    În şedinţa de tranzacţionare de joi, 7 noiembrie, investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti au efectuat până la ora 16.00 tranzacţii cu 1,07 milioane de acţiuni ale producătorului de energie electrică Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare volum înregistrat cu acţiuni H2Odin 23 ianuarie încoace, când au fost schimbate 1,58 de milioane de acţiuni.

    Rulajul pe emitent s-a ridicat la 131 mil. lei, reprezentând 80% din lichiditatea înregistrată pe toate instrumentele. În sistemul bursei a fost înregistrată la ora 12.55 şi o tranzacţie specială (DEALS) cu acţiuni Hidroelectrica în valoare de 2,44 mil. lei, în urcare cu 0,16% faţă de preţul din şedinţa anterioară. Cotaţia urca la ora redactării acestei ştiri cu 0,4%.

    Hidroelectrica are 55 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile H2O se tranzacţionează în scădere cu 4,5% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 2,5 mld. lei, arată datele BVB.

    Compania de stat a încheiat primul semestru din 2024 cu cu un profit net de 2,69 miliarde de lei, comparativ cu cel de 4 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile au scăzut cu 26% la 5,15 mld. lei pe fondul unei producţii de energie în scădere cu 22%.