“Luni, 15 august, grupul naval de suprafaţă a iniţiat manevre tactice în estul Mării Mediterane. Sunt testate capabilităţile militare în situaţii de criză generate de ameninţări teroriste”, a transmis Ministerul rus al Apărării pe site-ul propriu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Putin a acuzat, recent, Ucraina că se află în spatele unui “atac terorist” care are ca scop izbucnirea unui război în Crimeea.
În ciuda problemelor economice ale ţării, „tineretul de aur” al lui Vladimir Putin trăieşte o viaţă extravagantă prin iahturi, avioane private sau vile somptuoase şi nu le este jenă să arate totul pe Instagram. Nimic nu îi opreşte să îşi etaleze ostentativ averile, aderând, în cele din urmă la trendul global Insta-envy (Insta-invidie). Dar aceşti adolescenţi ruşi diferă de mulţimea de copii bogaţi de la nivel mondial prin inserarea unei amprente unice asupra pozelor postate – de exemplu fotografii cu arme pe care susţin că le deţin.
”S-a dovedit că adolescenţii din Rublevka sunt la fel de bogaţi ca moştenitorii şeicilor arabi sau ai bancherilor americani, uneori chiar depăşindu-i în averi”, a comentat ziarul Komsomolskaya Pravda. Rublevka este o suburbie sudică a Moscovei unde îşi au reşedinţa mai mulţi oligarhi pe metrul pătrat faţă de orice alt loc de pe planetă. Iar în ciuda sancţiunilor vestice asupra teritoriilor conduse de Putin, imaginile din social media arată cum majoritatea descendenţilor celor bogaţi trăiesc în cele mai exclusiviste staţiuni din lume.
Imaginile copiilor VIP au fost adunate pe un cont de Instagram cu circa 370.000 de abonaţi, care ironizează vieţile fiilor şi ficelor oligarhilor cese laudă deschis despre vacanţele lor generoase pe Coasta de Azur şi Caraibe, unde nu ţin numărătoarea banilor. După cum au observat cei de la ziarul menţionat, aceştia se bucură de o viaţă high class pe „iahturi albe ca zăpada şi beau şampanie destinată elitelor”, cum ar fi Armand de Brignac, cunoscută ca Ace of Spades.
„Hoteluri de cinci stele, avioane private decorate cu piele sau vile de lux se numără printre fundalurile preferate ale pozelor lor”, mai notează publicaţia. Una dintre ipostazele preferate pe care le adoptă tinerii în fotografii îi ilustrează pe capotele maşinilor sport scumpe, ce costă mai mult decât câştigă cei mai mulţi ruşi într-un an.
Un tânăr cecen poreclit Mansur Verona a postat o fotografie a unui Rolls Royce în faţa unui iaht în Cannes. De asemenea, şi-a expus cu mândrie noua armă personală, un nou tip de mitralieră Kalashnikov. Pe reţelele sale de socializare, acesta îşi semnalează sprijinul pentru Adam Delimkhanov, un controversat parlamenta, urmărit în legătură cu asasinarea comandantului cecen Sulim Yamadayev în Dubai.
O altă tânără pozează pe iahtul său de lux, în costum de baie, în locaţii precum Bahamas, SUA şi Franţa, imagini pe care le încarcă pe contul de Instagram. Un altul se descrie pe profilul său ca „Roman Izraylit Cel mai Faimos Miliardar” şi pozează singur cu un avion privat. De asemenea, se descrie ca locuitor în „St Petersburg, UK & restul lumii”, deoarece este şi student la Brighton College. Ia lecţii de zbor şi a fost fotografiat cu senatorul Vadim Tulpanov, ce reprezintă St. Petersburg în camera superioară a parlamentului rus. Se pare că Roman este rudă cu magnatul Valery Izrayilit, un foarte bun prieten cu Vladimir Yakunin, prieten la rândul său cu Vladimir Putin.
„Black prince” este este pseudonimul unui alt tânăr care, după spusele sale, are domiciliul atât în Moscova, cât şi în Beverly Hills şi Monaco. Acesta este fiul unui multi milionar ce activează în domeniul asigurărilor. Tipul pozează pe un Rolls Royce într-o staţiune de vacanţă tropicală destinată elitelor.
Astfel de fotografii l-au înfuriat anterior pe Putin, care este împotriva etalării bogăţiei celor mai înstăriţi oameni din Rusia, afirmând că „în perioada sovietică unii oameni făceau paradă cu bogăţia lor prin implantarea dinţilor de aur, mai ales a dinţii din faţă, cu scopul de a demonstra mărimea averii lor. Lamborghini şi ale jucării scumpe sunt exact ca acei dinţi de aur”, spune el.
Vladimir Putin l-a concediat pe şeful său de campanie, fostul spion KGB Sergei Ivanov, şi l-a înlocuit cu cineva mult mai puţin cunoscut pe scena din Rusia, într-un semnal că preşedintele rus doreşte să îşi amplifice controlul în condiţiile recesiunii şi tensiunilor geopolitice, scrie Financial Times.
Decizia de a-l înlătura pe Ivanov, unul dintre cei mai vechi membri din anturajul preşedintelui, şi un fost spion cu experienţă, Putin a făcut o mişcare semnificativă în reorganizarea elitei politice în condiţiile în care se pregăteşte pentru alegerile din 2018.
La începutul săptămânii, Putin a acuzat Kievul de o ”incursiune teroristă” în Crimea, iar unii observatori ruşi consideră că mişcarea preşedintelui vine în condiţiile în care sunt voci în anturajul acestuia care critică cât de departe s-a ajuns cu conflictul din Ucraina.
Ivanov, în vârstă de 63 de ani, este unul dintre cei mai vechi oameni din jurul lui Putin, însă cariera sa a oglindit-o pe cea a preşedintelui rus, tranzitând dintr-un spion din era sovietică într-un agent guvernamental.
Vladimir Putin l-a concediat pe şeful său de campanie, fostul spion KGB Sergei Ivanov, şi l-a înlocuit cu cineva mult mai puţin cunoscut pe scena din Rusia, într-un semnal că preşedintele rus doreşte să îşi amplifice controlul în condiţiile recesiunii şi tensiunilor geopolitice, scrie Financial Times.
Decizia de a-l înlătura pe Ivanov, unul dintre cei mai vechi membri din anturajul preşedintelui, şi un fost spion cu experienţă, Putin a făcut o mişcare semnificativă în reorganizarea elitei politice în condiţiile în care se pregăteşte pentru alegerile din 2018.
La începutul săptămânii, Putin a acuzat Kievul de o ”incursiune teroristă” în Crimea, iar unii observatori ruşi consideră că mişcarea preşedintelui vine în condiţiile în care sunt voci în anturajul acestuia care critică cât de departe s-a ajuns cu conflictul din Ucraina.
Ivanov, în vârstă de 63 de ani, este unul dintre cei mai vechi oameni din jurul lui Putin, însă cariera sa a oglindit-o pe cea a preşedintelui rus, tranzitând dintr-un spion din era sovietică într-un agent guvernamental.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a ordonat plasarea în stare de alertă a tuturor unităţilor militare din Crimeea şi din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, de teama riscului izbucnirii unui conflict militar cu Rusia.
Petro Poroşenko a transmis ordinul în cursul unei reuniuni cu şefii serviciilor de securitate, inclusiv comandanţii militari. Decizia a fost luată pe fondul amplificării tensiunilor cu Rusia.
Miercuri seară, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Ucraina că foloseşte metode “teroriste” pentru declanşarea unui conflict în Crimeea, după confruntări soldate cu moartea a doi militari ruşi, în timp ce Administraţia de la Kiev susţine că Moscova caută pretexte pentru intensificarea conflictului militar. “Persoanele care au preluat puterea la Kiev au început să recurgă la tactici teroriste în loc să caute modalităţi pentru o soluţionare politică. Vreau să le atrag atenţia partenerilor noştri americani şi europeni. Cred că este deja evident că autorităţile de la Kiev nu caută soluţii diplomatice la probleme, ci recurg la terorism. Este o situaţie foarte îngrijorătoare. Tentativa de a provoca confruntări militare, de a genera un conflict este o dorinţă de a distrage atenţia de la problemele sociale din Ucraina. Sunt acţiuni criminale”, a declarat Vladimir Putin.
Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB) a dejucat un complot care prevedea comiterea unor atacuri în regiunea Crimeea, doi militari ruşi fiind împuşcaţi mortal în timpul operaţiunilor contra unui grup care, potrivit Moscovei, ar fi fost coordonat de serviciile secrete ucrainene. “Un grup de indivizi care încercau să comită un act de sabotaj a fost observat, în cursul nopţii de 7 spre 8 august, în oraşul Armisanks din Crimeea. Un agent FSB şi un militar au fost ucişi în confruntările care au condus la arestarea teroriştilor. Douăzeci de dispozitive explozive conţinând echivalentul a 40 de kilograme de TNT, muniţie, grenade şi arme speciale ucrainene au fost găsite la locul incidentului”, a comunicat Serviciul Federal de Securitate din Rusia. Potrivit FSB, complotul “terorist” a fost organizat de Serviciul de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării.
“Vladimir Putin vrea amplificarea conflictului militar. Rusia amplifică tensiunile, caută cu disperare un motiv de război cu Ucraina, testând reacţia Occidentului”, a replicat Ministerul de Externe de la Kiev.
Statele Unite monitorizează cu atenţie acţiunile Rusiei, încercând să afle intenţiile Moscovei, a transmis un oficial american. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014. Conflictul separatist izbucnit în martie 2014 în estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, s-a soldat până în prezent cu peste 9.500 de morţi.
Preşedintele Rusiei are un apetit special pentru aventuri militare în anii cu Jocuri Olimpice, spune Luke Harding pentru The Guardian, insinuând că Putin are în plan noi strategii militare.
Situaţia din Crimeea pare de rău augur, o agenţie de spionaj din Rusia declarând recent că a dejucat o serie de atacuri din partea ucrainenilor înarmaţi din peninsulă. Câteva minute mai târziu, Vladimir Putin a acuzat guvernul pro-occidental din Kiev că alege teroarea în detrimentul păcii. Între timp, neobservat de către lumea exterioară, Rusia a furişat vehicule maritime de transport militar în Crimeea, peninsulă pe care Putin a în primăvara anului 2014.
La doi ani dupa ce Putin a năpădit Crimeea cu soldaţi sub acoperire ai forţelor speciale ruseşti, o altă ofensivă militară pare acum posibilă. „Parlamentul” Crimeei spune că Ucraina a lansat deja un război nedeclarat, în timp ce Ucraina acuză forţele speciale ruseşti (FSB) e posibilitatea unui complot. În timp ce în Donestk şi Luhansk au existat ciocniri zilnice între rebeli pro-Rusia şi forţele guvernamentale ucrainene, în istmul Perekop, teritoriul dintre Crimeea şi sudul provinciei Kcherson din Ucraina, a fost linişte. Nu a existat nici o luptă aici, nici chiar şi în 2014.
Toate acestea conduc la suspiciunea, exprimată de către Carl Bildt, fostul prim-ministru al Suediei şi alţii, că Rusia ar putea fi pe cale să invadeze din nou. Iar istoria pare să confirme ipoteza – invaziile anterioare ale lui Putin au coincis cu Jocurile Olimpice, momente în care comunitatea internaţională este distrasă sau în vacanţă – exemple fiind Georgia, în 2008, după Beijing, sau Ucraina în 2014, după Jocurile de iarnă de la Sochi.
Există alte circumstanţe prielnice această vară. Alegerile prezidenţiale paralizează SUA, iar candidatul republican, Donald Trump, a lăsat să se înţeleagă că, în calitate de preşedinte, ar putea recunoaşte anexarea de către Rusia a Crimeea. Pare nesigură şi poziţia Ucrainei în prezent. De asemenea, Europa este confuză, în urma votului Brexit, şi se află sub efectele unei crize a migraţiei în curs de desfăşurare.
La acest moment par să existe trei scenarii posibile. În primul rând, Putin va încerca să impulsioneze această ultimă criză pentru a convinge ţările UE să renunţe la sancţiunile impuse în contextul conflictului cu Ucraina. Un alt aspect ar putea fi incursiunea militară limitată, eventual instituirea unui coridor de securitate, care, fără îndoială, ar include staţia de energie electrică din oraşul ucrainean din apropiere de Herson. O a treia ar fi un plan ceva mai mare.
În primăvara anului 2014 au existat speculaţii că Putin îşi va croi un coridor care face legătura dintre Doneţk şi Luhansk cu Crimeea. Acest lucru ar implica infuzia forţelor ucrainene în oraşul-port Mariupol si avansarea de-a lungul coastei. Kremlinul pare să nu excludă nici ideea de „Novorusia”, o pseudo-identitate istorică ce cuprinde regiunile vorbitoare de limba rusă din sudul şi sud-estul Ucrainei. Niciuna dintre acestea nu s-a întâmplat, dar un coridor de teren ar fi cu siguranţă o soluţie atractivă pentru problemele actuale ale Crimeei, şi ar rezolva şi problemele de infrastructură pe termen scurt şi lung ale Rusiei. Din punctul de vedere al Kremlinului, o posibilă aventură ucrainiană ar demonstra în mod concludent slăbiciunea şi incapacitatea Occidentului.
Preşedintele ţării, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu principalii comandanţi militari şi cu şefii serviciilor de informaţii.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a ordonat plasarea în stare de alertă a tuturor unităţilor militare din Crimeea şi din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, de teama riscului izbucnirii unui conflict militar cu Rusia, scrie Mediafax
Petro Poroşenko a transmis ordinul în cursul unei reuniuni cu şefii serviciilor de securitate, inclusiv comandanţii militari. Decizia a fost luată pe fondul amplificării tensiunilor cu Rusia.
Miercuri seară, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Ucraina că foloseşte metode “teroriste” pentru declanşarea unui conflict în Crimeea, după confruntări soldate cu moartea a doi militari ruşi, în timp ce Administraţia de la Kiev susţine că Moscova caută pretexte pentru intensificarea conflictului militar. “Persoanele care au preluat puterea la Kiev au început să recurgă la tactici teroriste în loc să caute modalităţi pentru o soluţionare politică. Vreau să le atrag atenţia partenerilor noştri americani şi europeni. Cred că este deja evident că autorităţile de la Kiev nu caută soluţii diplomatice la probleme, ci recurg la terorism. Este o situaţie foarte îngrijorătoare. Tentativa de a provoca confruntări militare, de a genera un conflict este o dorinţă de a distrage atenţia de la problemele sociale din Ucraina. Sunt acţiuni criminale”, a declarat Vladimir Putin.