BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume. Compania care nu a pierdut nici un ban din anul 1990 până astăzi

    Renaissance Technologies este un fond hedge recunoscut în SUA. Mai ales din prisma faptului că este creatoarea fondului de investiţii Medallion, probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume, scrie Bloomberg. În Medallion pot lucra doar angajaţii Renaissance (300 de angajaţi dintre care 90 au doctorate). Fondul, recunoscut pentru secretomania sa, a produs în ultimii 28 de ani profituri de 55 miliarde de dolari, fiind cu 10 miliarde de dolari mai profitabil decât fondurile conduse de miliardarii Ray Dalio sau George Soros.

    Mai mult, a reuşit această performanţă în mai puţin timp şi cu mai puţine active. Este fondul care nu pierde bani aproape niciodată (un singur an a fost pe minus).
    “Rnaissance este versiunea comercială a proiectului Manhattan (n.r proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare)”, spune Andrew Lo, profesor de finanţe la MIT. Acesta îi atribuie o mare parte din succesul fondului fondatorului Jim Simons (78 de ani) care a creat fondul în 1982 şi a adus muţi oameni de ştiinţă. “Compania reprezintă vârful fondurilor de investiţii “quant” – (n.r care sunt bazate algoritmi care decid dacă o investiţie este atrăgătoare sau nu. Decizia finală de a vinde sau a cumpăra este realizată de calculator). Nimeni nu se apropie de performanţa lor”, mai spune Lo.

    În afară de Simons, care s-a retras de la conducere în 2009, foarte puţine lucruri sunt counoscute despre grupul de oameni de ştiinţă care conduc fondul şi a căror avere cumulată depăşeşte cu uşurinţă PIB-ul multor ţări, mai scrie Bloomberg.

    Peter Brown, unul dintre conducători, doarme de obicei în biroul său Robert Mercer, celălalt  responsabil pentru conducerea fondului, vorbeşte foarte rar şi în întâlniri mai degrabă îl auzi fluierând decât vorbind.

    Cu toate acestea nimeni nu a reuşit să le copieze succesul. Calculatorele acestora sunt mai bune, angajaţii au mai multă şi mai bună informaţie decât competitorii şi reuşesc să identifice mai multe semnale în piaţă pe care să-şi bazeze predicţiile şi alocările de capital.

    Specialiştii spun că niciun sistem nu poate rezista pentru totdeauna. Însă chiar şi după retragerea fondatorului fondul de investiţii a continuat să facă bani, chiar şi în prima jumătate a anului face bani, deşi în această perioadă multe fonduri hedge s-au chinuit.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Miele a înregistrat vânzări în creştere cu 5,9% şi a ajuns la 3,93 miliarde de euro

    Aparatele încorporate şi aspiratoarele au avut o contribuţie peste medie la această creştere, potrivit reprezentanţilor companiei. În acelaşi timp, modelele din categoriile entry-line au oferit performanţe mai bune la un preţ mai avantajos.

    În acest context, bordul de conducere al Miele anticipează o creştere semnificativă, atât a cifrei de afaceri, cât şi a volumului de unităţii vândute, în următorul an financiar.

    Creşterile vor fi susţinute şi de protofoliul de produse, dar şi de un apetit crescut al consumatorilor din Germania, din alte ţări europene, cât şi din întreaga lume, susţine compania.

    Unitatea de business Miele Professional, care curpinde tehnologia de spălare, maşini de spălat vase comerciale, dar şi tehnologia medicală şi de laborator, a înregistrat vânzări de 484 de milioane de euro pe parcursul anului financiar trecut.
    În prezent, Miele are la nivel global aproximativ 19.500 de angajaţi, la nivel mondial, în creştere cu aproximativ 1095 de oameni de la an la an.

    Anul trecut financiar, Miele a investit 225 de milioane de euro, cu 41 de milioane de euro mai mult decât anul precedent (23%). Aproximativ două treimi din aceste investiţi au fost alocate sediilor din Germania, dintre care 60% au fost destinate dezvoltării de noi aparate şi extinderii, conversiei şi modernizării echipamentului de producţie
     

  • Cine sunt cei mai puternici zece oameni prin mâinile cărora trece jumătate din mâncarea românilor

    Zece executivi străini şi români conduc afacerile din comerţul modern local, o piaţă de circa 50 mld. euro şi peste 75.000 de salariaţi.
     
    Businessurile pe care ei le admi­nistrează controlează mai bine de jumătate din mâncarea românilor, ast­fel că aceşti manageri sunt printre cei mai importanţi din economie.
     
    Fiecare dintre cei şase expaţi şi patru români are pe mână afaceri de mi­liarde de lei şi câteva mii de salariaţi.
     
    Ei conduc afacerile Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan, Metro Cash & Carry, Mega Image, Profi, Penny Market, Selgros şi Cora.
     
    Lanţurile de supermarketuri, hiper­marketuri, ma­ga­zine de discount, proximitate mo­dernă şi cash & carry controlează 60% din comerţul cu dominantă alimentară.
     

  • Cine sunt cei mai puternici zece oameni prin mâinile cărora trece jumătate din mâncarea românilor

    Zece executivi străini şi români conduc afacerile din comerţul modern local, o piaţă de circa 50 mld. euro şi peste 75.000 de salariaţi.
     
    Businessurile pe care ei le admi­nistrează controlează mai bine de jumătate din mâncarea românilor, ast­fel că aceşti manageri sunt printre cei mai importanţi din economie.
     
    Fiecare dintre cei şase expaţi şi patru români are pe mână afaceri de mi­liarde de lei şi câteva mii de salariaţi.
     
    Ei conduc afacerile Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan, Metro Cash & Carry, Mega Image, Profi, Penny Market, Selgros şi Cora.
     
    Lanţurile de supermarketuri, hiper­marketuri, ma­ga­zine de discount, proximitate mo­dernă şi cash & carry controlează 60% din comerţul cu dominantă alimentară.
     

  • Tânărul de 34 de ani care gestionează aproximativ 3 mld. lei pentru 27.000 de clienţi

    El şi-a început cariera imediat după ce a terminat facultatea, într-o companie similară de administrare a fondurilor de investiţii. A fost implicat în proiecte diverse în vânzări, back office şi investiţii: „Consider că acesta a fost un mod excelent de a învaţa activitatea generală a unei companii de administrare a investiţiilor”. A debutat ca reprezentant vânzări, apoi a lucrat în back office în evaluarea activelor financiare după care, treptat, a urcat către funcţia de manager de investiţii. „În cei mai bine de cinci ani cât am fost manager de investiţii, am învăţat ce înseamnă trasarea strategiei investiţionale pentru fonduri, monitorizarea pieţelor financiare şi cât de importante sunt regulile de risc şi disciplină.” Următorul pas în cariera lui a fost să ocupe poziţia de director de investiţii, poziţie pe care a ocupat-o timp de mai bine de patru ani înainte de a se alătura echipei BRD. „În această poziţie am învăţat un element esenţial pentru orice manager: coordonarea şi motivarea oamenilor.” Spune că momentul trecerii de la poziţia de specialist responsabil pe un singur domeniu, cel de investiţii, la poziţia actuală, în care este responsabil pentru activităţile întregii companii, a fost cel mai dificil pas din cariera sa. „În poziţia de director de investiţii acţionam ca un specialist în domeniul meu, aveam cunoştinţe bune şi controlam deciziile şi strategia departamentului. Acum a trebuit să învăţ să apelez la oamenii din jurul meu mult mai mult şi de multe ori fără a cunoaşte subiectul dezbaterii în cele mai mici detalii. Este dificil să înveţi să laşi controlul. Mă educ să am încredere în competenţa oamenilor din jurul meu. Am avut norocul totuşi să întâlnesc o echipă excelentă, cu o bună experienţă, care m-a sprijinit să mă integrez rapid.”

     

    MIHAI PURCĂREA

    34 DE ANI

    DIRECTOR GENERAL (CEO) SI PREŞEDINTE CA  BRD ASSET MANAGEMENT

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ (2015): 21,1 MIL. LEI   /  PROFIT NET (2015)*: 8,8 MIL. LEI

    NUMĂR ANGAJAŢI: 12

    *POTRIVIT INFORMAŢIILOR PUBLICE DISPONIBILE

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Cum 137 de litere au făcut ca această companie să piardă 5 miliarde de dolari într-o singură zi

    “Amazon face mai daune comercianţilor care plătesc taxe. State şi oraşe din SUA sunt afectate şi mulţi oameni îşi pierd slujbele”, a scris Trump. Declaraţia acestuia a făcut ca acţiunile companiei să se deprecieze cu 4,56 dolari, adică cu mai puţin de 0,5%, însemnând pierderi de 5 miliarde de dolari. Totuşi, asta este doar o zgârietură în valoarea companiei, nu mai puţin de 474 miliarde de dolari.

    Preşedintele acuză Amazon că nu-şi plăteşte taxele. Ironic, având în vedere că Trump a refuzat să-şi public declaraţiile fiscale în timpul campaniei prezidenţiale şi după ce a fost ales.

    La fel de ironic este şi faptul că ceea ce spune Trump nu este chiar adevărat, potrivit Fast Company, care spune că acum Amazon plăteşte impozite în fiecare stat în care operează. Ultimul raport arată că Amazon a plătit 177 milioane de dolari drept impozite în 2014, 273 milioane de dolari în 2015 şi 412 milioane de dolari în 2016. Cât despre impactul negativ al companiei asupra pieţii muncii, Amazon are peste 50.000 de posturi disponibile doar în SUA.

  • Cum 137 de litere au făcut ca această companie să piardă 5 miliarde de dolari într-o singură zi

    “Amazon face mai daune comercianţilor care plătesc taxe. State şi oraşe din SUA sunt afectate şi mulţi oameni îşi pierd slujbele”, a scris Trump. Declaraţia acestuia a făcut ca acţiunile companiei să se deprecieze cu 4,56 dolari, adică cu mai puţin de 0,5%, însemnând pierderi de 5 miliarde de dolari. Totuşi, asta este doar o zgârietură în valoarea companiei, nu mai puţin de 474 miliarde de dolari.

    Preşedintele acuză Amazon că nu-şi plăteşte taxele. Ironic, având în vedere că Trump a refuzat să-şi public declaraţiile fiscale în timpul campaniei prezidenţiale şi după ce a fost ales.

    La fel de ironic este şi faptul că ceea ce spune Trump nu este chiar adevărat, potrivit Fast Company, care spune că acum Amazon plăteşte impozite în fiecare stat în care operează. Ultimul raport arată că Amazon a plătit 177 milioane de dolari drept impozite în 2014, 273 milioane de dolari în 2015 şi 412 milioane de dolari în 2016. Cât despre impactul negativ al companiei asupra pieţii muncii, Amazon are peste 50.000 de posturi disponibile doar în SUA.

  • Cine sunt cei doi tineri cărora Amazon le-a cedat o parte din business

    Ei sunt cofondatorii gigantului de e-commerce Stripe, start-up evaluat la 9,2 miliarde care gestionează zeci de miliarde de tranzacţii anual.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

    Deşi nu mai era nevoie de vreo confirmare în ceea ce îi priveşte, Amazon a anunţat recent că va semna un parteneriat cu Stripe, permiţând fraţilor Collison să gestioneze o parte din tranzacţiile sale.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe John Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

  • Încă un gigant american intră din toamnă în lupta pentru piaţa de 8 miliarde lei a restaurantelor din România

    Acesta este cel de-al doilea nume internaţional mare care vine în România în acest an, după Taco Bell, potrivit datelor ZF 
    Ambele nume vor fi aduse în sistem de franciză.  Piaţa locală de restaurante clasice este evaluată la 6 mld. lei, la care se adaugă cei circa 2 mld. lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food.
     
    Lanţul de restaurante Sbarro, lansat acum mai bine de jumătate de secol în Statele Unite ale Americii, este specializat în vânzare de pizza, dar şi alte feluri de mâncare specifice bucătăriei italiene.
     
    Compania este deja prezentă în peste 30 de ţări şi urmează să intre în această toamnă pe piaţa locală cu un restaurant în centrul comercial Bu­cureşti Mall, potrivit datelor ZF.