BusinessMagazin

Tag: energie

  • Cine sunt cei cinci care au decis intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica

    “Sunt la Viena în delegaţie cu primul ministru. Sincer am mai fost sunat în legătură cu acest subiect dar nu ştiu nimic, dacă această cerere de intrare în insolvenţă este reală şi există sau nu. Dacă eu ca preşedinte al Consiliului de Administraţie nu ştiu nimic, atunci nu văd cine poate să ştie”, a declarat Remus Vulpescu.

    Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica este format din cinci membri. Preşedintele CA, Remus Vulpescu, este actualul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din cadrul Ministerului Economiei care gestionează companiile de stat din sectorul energetic. Este jurist şi a lucrat în perioada 2009-2012 şi ca practician în deomeniul insolvenţei. A absolvit facultatea de ştiinţe politice şi facultatea de drept a Universităţii Bucureşti.

    Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ionică Raicu, Andrei Todea şi Iulian Butnaru, din partea Ministerului Economiei, şi Oana Truţă, din partea Fondului Proprietatea.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Directorul Hidroelectrica susţine că nu ştie nimic despre dosarul de insolvenţă

    “Nu cunosc detalii despre insolvenţa companiei”, a declarat Ştefan pentru Ziarul Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolventa a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Hidroelectrica SA a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.

    Gheorghe Ştefan conduce compania de la începutul lunii iunie, când l-a înlocuit în funcţie pe fostul director Dragoş Zachia, aflat la cârma companiei din 2010. Ştefan a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei de stat Electrica şi a fost directorul societăţii CEZ Servicii, din portofoliul grupului ceh CEZ.

  • Compania Hidroelectrica şi-a cerut insolvenţa. Motivul: nu mai are bani!

    La 8 iunie, premierul Victor Ponta a înfiinţat un comitet care să evaluzeze situaţia economico-financiară a companiei Hidroelectrica şi să prezinte rapid Guvernului o informare pe această temă şi propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii societăţii. Comitetul a fost format din miniştrii Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Administraţiei şi Internelor.

    Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi preşedintele CA Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a declarat atunci, potivit Mediafax, că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au “sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri. Deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica – “băieţii deştepţi” – nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare, arăta Vulpescu.

    Citiţi aici cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolvenţa

    La finele lunii aprilie, Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, considerând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale. Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

    Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei. Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Citiţi aici mai mult despre contractele cu “băieţii deştepţi” încheiate de Hidroelectrica

    Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei. Compania a finalizat anul trecut cu un profit net de circa 1,41 milioane de euro, la afaceri de 714 milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolvenţă a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Fostul guvern decisese în ianuarie iniţierea demersurilor pentru vânzarea la bursă a unui pachet de 10% din acţiunile Hidroelectrica, conform înţelegerii cu FMI. Listarea producătorului de electricitate Hidroelectrica a fost decisă de acţionarii companiei la finalul lunii ianuarie, iar în aprilie, consorţiul BRD – Citigroup – Societe Generale – Intercapital Invest a câştigat licitaţia pentru intermedierea listării Hidroelectrica la BVB. Hidroelectrica era evaluată între 2,8 miliarde şi 3,9 miliarde de euro, astfel că oferta prin care compania va vinde pe bursă 10% din acţiuni ar fi urmat să fie cuprinsă între 280 de milioane şi 390 de milioane de euro.

  • CEZ va investi 400 milioane euro în acest an în România

    “CEZ a investit peste două miliarde de euro în România. Jumătate din investiţiile din România sunt focalizate pe energia verde. Anul acesta avem 400 milioane euro pentru achiziţia de noi proiecte”, a afirmat Botea în conferinţa “Cei mai mari jucători din economie”, organizată de Ziarul Financiar. CEZ a intrat pe piaţa energetică romînească în 2005, prin preluarea unei companii de distribuţie a electricităţii, şi s-a extins având în prezent şi operaţiuni de producţie a energiei electrice, în turbine eoliene şi microhidrocentrale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România a importat mai puţine gaze naturale în primul trimestru, dar la preţuri mai mari cu 26%

    În intervalul ianuarie-martie 2012 consumul intern de gaze a ajuns la 17,8 milioane MWh, în scădere cu 2% faţă de nivelul de 18,15 milioane MWh din primele trei luni ale anului trecut. Din consumul total, importurile au reprezentat 31,4%, faţă de 34,5% în primele trei luni ale anului trecut. Gazele importate au costat în primele trei luni, în medie, 497 dolari/1.000 metri cubi, cu 25,8%mai mult comparativ cu valoarea de 395,6 dolari din ianaurie-martie 2011.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    6,3%
    scumpirea energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE în a doua jumătate a lui 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010, în timp ce gazele naturale s-au scumpit cu 12,6%

    56,6%
    nivelul impozitului pe venit în Suedia în 2012, cel mai mare din UE, în timp ce nivelul cel mai înalt al TVA este consemnat în Ungaria (27%), iar cel mai mare impozit pe profitul companiilor se practică în Franţa (36,1%)

    13,9%
    creşterea creditului neguvernamental în valută în aprilie 2012 faţă de aprilie 2011, în timp ce creşterea creditului în lei a fost de numai 3,3%, trasă în jos de evoluţia creditelor pentru populaţie, care au scăzut cu 2,3%

    9,8%
    scăderea vânzărilor de retail în Spania în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cea mai abruptă scădere din 2004 încoace, de când sunt difuzate aceste statistici

    2,4%
    inflaţia în zona euro în luna mai, în scădere cu 0,2% faţă de luna precedentă

  • S-a ieftinit petrolul

    Comentatorii de profil, care susţinuseră mereu că preţul petrolului nu poate merge decât în sus, continuă să mizeze pe viitoare scumpiri, prezentând ca argumente efectul sancţiunilor UE şi ale SUA contra Iranului şi spectrul blocării de către Teheran a strâmtorii Hormuz. Deocamdată însă, mai puternice decât aceşti factori rămân criza datoriilor şi recesiunea din zona euro, anticipaţiile de încetinire a creşterii pentru economia Chinei, întoarcerea Iranului la negocierile cu marile puteri şi oferta în creştere din Irak şi Libia.

    De la 1 până la 23 mai, preţurile petrolului au coborât cu circa 15 dolari pe baril.

  • Ce planuri are Petrom pentru următorii zece ani

    Spre sfârşitul lui septembrie 2011, Gerhard Roiss, proaspătul CEO al OMV, acţionarul majoritar al Petrom, anunţa la Istanbul în cadrul unei conferinţe care a fost mai mult un show decât o prezentare riguroasă, liniile strategice pe care le va adopta după plecarea lui Wolfgang Ruttenstorfer, omul care a pus cea mai mare companie din România în mâinile austriecilor. Două direcţii au fost clare: grupul va renunţa în trei ani la active de rafinare şi marketing de un miliard de euro şi se va concentra până în 2021 pe creşterea semnificativă a segmentelor de explorare şi producţie, respectiv gaze şi energie. Cele două zone sunt, de altfel, principalele centre de profit pentru orice companie petrolieră, partea de rafinare şi marketing urmând să-şi piardă treptat din consistenţă. Dacă acestea sunt direcţiile OMV, care va fi însă impactul asupra Petrom şi cum va arăta strategia pentru 2021 a celei mai mari companii din România?

    “În cazul Petrom, la finalul lui 2011, structura companiei bazată pe valoarea activelor nete arăta astfel: 68% pe partea de explorare şi producţie, 11% pe gaze şi energie şi 18% pe rafinare şi marketing. În 2021 cred că aceasta se va schimba: explorarea şi producţia cel mai probabil vor deţine tot două treimi din portofoliu, gazele şi energia ar putea ajunge la 20%, iar restul va fi rafinare şi marketing”, spune Tamas Pletser, analist pe segmentul de petrol şi gaze din cadrul ING.

    Practic, rafinarea şi marketingul, adică reţelele de benzinării, ar urma să fie un segment destul de afectat de noua strategie a Petrom.

    În prezent, compania mai deţine o singură unitate de procesare a petrolului, Petrobrazi, după ce anul trecut a închis Arpechim, iar la finalul primului trimestru avea 792 de benzinării, cele mai multe în România, dar şi în pieţe precum Bulgaria sau Serbia, acolo unde Petrom a intrat prin preluarea unor unităţi din portofoliul OMV. Dacă rafinăria pare protejată de planul OMV privind vânzarea unor active de un miliard de euro în trei ani, benzinăriile în schimb ar putea face obiectul unor tranzacţii.

    “În ciuda profitabilităţii sau chiar a pierderilor înregistrate de rafinărie, nu putem identifica un argument solid care să determine Petrom să vândă această unitate. Compania deja a închis Arpechim şi deci şi-a redus expunerea pe partea de rafinare, dar să închidă unica rafinărie din portofoliu s-ar face cu preţul renunţării la sistemul integrat în care compania funcţionează acum şi care a fost extrem de preţuit de OMV în trecut”, crede Thomas Unger, analist în cadrul Erste Bank. De aceeaşi părere este şi Tamas Pletser care spune că atâta vreme cât producţia de petrol a Petrom în România va continua la nivelul de azi, rafinăria va funcţiona şi ea.

    Pe partea de benzinării se anunţă însă schimbări. “Nu cred că vor face un exit total din România, ar putea vinde sau închide benzinăriile mai puţin profitabile. Sunt însă şanse mai mari ca toate operaţiunile de retail din Bulgaria şi Serbia să fie vândute. Depinde de ce preţ vor obţine pentru că OMV nu vinde la reducere. Cred că vor menţine circa 80% din reţeaua din România şi cel mai probabil vor vinde tot ce au în pieţele externe. Astfel, cred că în 2021 Petrom va mai avea circa 550-600 de benzinării”, estimează analistul ING. La momentul achiziţiei, în 2006, Petrom a plătit 234,4 milioane de euro pentru a prelua 178 de benzinării OMV din România, Bulgaria şi Serbia.

    Pe partea de gaze şi energie electrică, Petrom deja a făcut paşi importanţi. Astfel, compania a finalizat investiţii de circa 600 de milioane de euro pentru a construi o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, precum şi un parc eolian de 45 MW în Constanţa. Deja însă au apărut zvonuri că Petrom s-ar uita la o nouă centrală, similară cu cea de la Brazi care ar trebui să intre în funcţiune în a doua parte a acestui an, când producătorul de petrol şi gaze va deveni şi unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a energiei.

  • Ministrul Economiei: Am adus preţurile contractelor cu “băieţii deştepţi” pe piaţa concurenţială

    “Am reusit să aducem aceste contracte pe piaţa concurenţială, fapt care s-a şi întâmplat. În primele zece zile de mandat am eliminbat preţul fix şi am reuşit să avem un preţ la nivelul pieţei concurenţiale, ajustat printr-un mecanism de corecţie”, a afirmat Chiţoiu într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că nu prezintă deocamdată alte detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionând că interesul Ministerului Economiei este să transfere toată energia tranzacţionată prin aceste contracte directe pe piaţa concurenţială, unde preţurile sunt mult mai mici.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Viaţa scurtă a euforiei solare

    “Începuseră să se dezmorţească şi băncile şi investitorii, dar asta ar fi concluzia din ceea ce vedem. Se va reduce numărul de certificate verzi începând cu ianuarie 2013. Informaţii oficiale nu există, sunt supoziţii, dar aceasta ar fi concluzia discuţiilor de până acum”, spune Robert Cruceru, directorul executiv al Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA).

    Certificatul verde este inima întregului sistem de sprijin gândit de statul romăn pentru energia regenerabilă. Cum proiectele verzi sunt mai costisitoare decât cele convenţionale de producere a energiei, statul romăn a găsit o modalitate prin care să susţină industria regenerabilă în contextul în care, la nivelul anului 2020, în calitatea sa de membru al UE, România trebuie să aibă un procent de 38% de energie verde în consumul final de electricitate. Astfel, pentru fiecare MWh de energie nepoluantă producătorul era recompensat până la finele anului trecut cu un singur certificat verde, indiferent de tehnologie, fie că era eoliană, solară sau hidro. Preţul acestui certificat este cuprins între 27 şi 55 de euro. Pentru energia eoliană, chiar şi un singur certificat verde era bun, dar pentru alţii, aşa cum erau investitorii în energia solară, el s-a dovedit insuficient. Aşa că industria nu s-a dezvoltat mai deloc. Din noiembrie anul trecut, după trei ani de discuţii, fiecare formă de energie verde a început să fie recompensată printr-un număr diferit de certificate. La acel moment, energia solară a tras lozul cel mare şi s-a trezit cu 6 certificate verzi pentru fiecare MWh, deşi iniţial trebuia să primească doar patru. Minunea nu a ţinut mult şi deja se discută despre reducerea numărului de certificate la 4 unităţi mai ales în contextul în care costul echipamentelor a scăzut substanţial de la 4 milioane de euro pe MW la mai puţin de 2 milioane de euro. Cursa contra cronometru a început pentru că numai pentru cei care vor fi gata cu proiectele solare până în ianurie 2013 marea compensare cu 6 certificate verzi mai poate deveni realitate. Pentru restul, visul frumos aproape s-a terminat.

    “Este o temere că investitorii în energia solară s-ar putea îmbogăţi peste măsură datorită avansului tehnologic care a dus la scăderea costurilor echipamentelor. Cei care încă mai vor 6 certificate verzi nu trebuie să mai aştepte peste o lună pentru finalizarea procesului de avizare pentru a avea timp. Timp necesar ca să monteze panourile şi să le lege la reţea până în ianuarie 2013, când ar trebui să se modifice sistemul de sprijin”, spune la rândul său Horea Hârşan, executive manager în cadrul ABB, unul dintre cei mai importantţi furnizori la nivel global de servicii şi echipamente pentru industria energetică.

    Declaraţiile lui Hârşan sunt susţinute şi de Robert Cruceru. “Trebuie să se mişte repede pentru a mai putea beneficia de 6 certificate verzi. În ianurie anul viitor trebuie să fie conectaţi, să producă, altfel riscă să intre sub noua schemă de sprijin”, a precizat reprezentantul RPIA.

    Astfel că investitorii deja au început să se agite. Datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arată că la finalul lunii aprilie 79 de parcuri solare cu o capacitate totală de aproape 335 de MW aveau contractele de racordare la reţea, adică puteau începe construcţiile.

    Dacă în cazul energiei eoliene, Constanţa şi Tulcea sunt judeţele în care s-au concentrat majoritatea investiţiilor, pentru proiectele solare mai toată suprafaţa României s-a dovedit a fi atractivă. Din cele 79 de proiecte, peste 20 au ca termen de punere în funcţiune anul acesta. Este vorba despre circa 87 de MW, care ar presupune investiţii de 174 de milioane de euro şi este de subliniat faptul că aceasta este un bilanţ doar pentru primele patru luni din 2012.

    “Cei care au decis să investească sunt deja activi pe piaţă. Cred că vom vedea tranzacţii importante în perioada următoare şi sunt şi companii noi care doresc să vină”, a mai precizat Cruceru.

    Astfel, previzibila micşorare a numărului de certificate verzi pentru energia solară stimulează pe de o parte interesul pentru a finaliza cât mai multe proiecte anul acesta pentru a beneficia de cele 6 certificate verzi. Dar, pe de altă parte, nici nu este de natură a domoli complet apetitul pentru investiţii în această zonă.

    “Din câte vedem noi acum, chiar şi cu 4 certificate verzi un proiect în zona solară este rentabil. Mai jos de atât nu se poate coborî. Dacă reducerea nu va fi foarte drastică, astfel încât să-i îngheţe pe investitori, eu cred că vom asista la o mică perioadă de stagnare în 2013, după modificarea sistemului de sprijin, pentru ca apoi investiţiile să repornească. Lumea va începe să investească iar după ce-şi va pune cifrele din nou în ordine”, conchide Cruceru.