BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • Muncitori de la o fabrică de brânză, fotografiaţi când făceau baie în rezervoarele de lapte

    Fotografiile cu muncitorii dezbrăcaţi au devenit virale, iar autorităţile din Rusia au pornit o anchetă la fabrica respectivă, notează Business Insider. Reprezentanţii fabricii din Omsk, Siberia, vor fi cercetaţi pentru punerea în vânzare a unor produse ce s-ar putea dovedi dăunătoare sănătăţii.

    Scandalul a izbucnit după ce unul dintre muncitori a postat una din fotografii pe o reţea de socializare cu menţiunea “de fapt, munca noastră e destul de plictisitoare”.

    “A fost deja stabilit faptul că lichidul în care muncitorii s-au fotografiat este laptele din care se procesează ulterior brânza”, anunţă un comunicat al autorităţilor. Un tribunal a decis închiderea fabricii pentru patruzeci de zile.

    Fabrica de la Omsk a vândut anul acesta peste 49 de tone de brânză în 14 oraşe.

  • Povestea lui Elon Musk, omul care o să facă posibilă călătoria în spaţiu

    Musk a absolvit liceul pentru băieţi din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, considerând că e mai uşor să emigreze astfel în Statele Unite. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, Elon Musk s-a transferat la Universitatea din Pennsylvania, unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.

    Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Musk a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune, iar Zip2 a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru suma de 341 milioane de dolari.

    În martie 1999, omul de afaceri a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin e-mail. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. Această marcă a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1,5 miliarde de dolari, din care Musk a primit 165 de milioane.

    Musk a mai fondat, de-a lungul carierei, companii precum SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale, sau Tesla Motors, organizaţie care investeşte sume considerabile în dezvoltarea motoarelor electrice. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi. La lansarea maşinii, Musk a vorbit despre cei care nu sunt de acord cu noile tendinţe din industria auto: „Unii oameni nu privesc cu ochi buni schimbarea, dar trebuie să accepţi schimbarea atunci când alternativa e dezastrul„.

    Elon Musk este preşedintele Fundaţiei Musk, care donează constant sume importante de bani cauzelor filantropice. De asemenea, fundaţia sponsorizează anual centre de cercetare pentru energii regenerabile. În aprilie 2012, omul de afaceri s-a alăturat programului filantropic condus de Bill şi Melissa Gates.

    În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. El a servit de asemenea ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes „Iron Man„. „Există câteva diferenţe între mine şi Tony Stark„, a comentat Musk. „Spre exemplu, eu am cinci copii, deci petrec mai mult timp la Disneyland decât mergând la petreceri.„

  • Al doilea om în Facebook şi-a vândut mai bine de jumătate din acţiuni alimentând zvonurile legate de următorul mare pas în carieră

    Vânzarea acţiunilor în valoare de 400 milioane de dolari (290 milioane de euro) ridică semne de întrebare asupra viitorului lui Sandberg, din moment ce anumite surse susţin că al doilea om din compania Facebook ar fi interesat de un post în guvern sau de preluarea conducerii unei alte firme de talie internaţională.

    O parte din suma câştigată din vânzarea acţiunilor a fost folosită pentru achitarea unor taxe care au intrat în vigoare după ce o parte din titlurile preferenţiale de care a beneficiat oficialul Facebook au fost transformate în acţiuni tranzacţionabile.

    Sandberg continuă să fie unul dintre cei mai mari investitori ai Facebook, cu o participaţie evaluată la peste 1 miliard de dolari (725,3 milioane de euro), în ciuda numărului mare de acţiuni vândute.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât costă o excursie cu trenul în jurul lumii?

    Călătoria durează 53 de zile şi are preţul de 36.500 de dolari. De-a lungul excursiei, turiştii au ocazia de a experimenta cele mai luxoase trenuri din istorie, precum trenul privat de aur al Ţarului (Mongolia), Orient Expres Veneţia Simplon sau Orient Expres Pullman, relatează CNN.

    Pasagerii vor zbura mai întâi către New York unde vor petrece 20 de zile călătorind cu trenul de-a lungul continentului nord-american. Din San Francisco, excursia continuă cu avionul către China; acolo, turiştii vor urca din nou în tren către Rusia, trecând prin Mongolia.

    Data de plecare este 18 mai 2015, iar reprezentanţii companiei afirmă că cele mai multe locuri au fost deja rezervate.

  • Fiecare magazin H&M din România a vândut în medie de aproape 1 milion de euro în primul trimestru

     În acest interval, H&M a deschis în România două magazine şi a ajuns la o reţea de 30 de unităţi pe piaţa locală, se arată într-un comunicat al companiei.

    În primele trei luni ale anului fiscal anterior, H&M a înregistrat în România vânzări de 188 milioane de coroane suedeze. Vânzările includ TVA.

    Creşterea vânzărilor calculată în lei s-a situat la 29%.

    În anul fiscal 2013, încheiat în noiembrie, vânzările din România ale H&M au avansat cu 41%, la 893 milioane coroane suedeze (101 milioane euro), după ce a deschis 9 magazine în perioada respectivă, ajungând la o reţea de 28 de unităţi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul înfiinţează o nouă societate prin divizarea Electrica Bucureşti, pentru vânzare de acţiuni

     Înfiinţarea noii societăţi a fost decisă de Guvern prin hotărâre.

    Noua societate va prelua parte din patrimoniul Electrica Bucureşti, necesară desfăşurării activităţii de gestionare a participaţiilor minoritare, împreună cu aceste participaţii.

    Pe lista participaţiilor minoritare care urmează să fie transferate au fost incluse toate acţiunile emise de Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa, deţinute de Electrica Bucureşti.

    Noua societate va prelua şi drepturile şi obligaţiile Electrica Bucureşti rezultate din contractele de privatizare la Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Oltenia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ileana Sorina Bălţatu conduce vânzările Gazprom în România. Dezvoltă a treia reţea de benzinării din carieră

    A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.

    „Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au  urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România. 

    FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.

    Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari. 

    În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.

    DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).

    „Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.

  • Colliers International a intermediat tranzacţii de terenuri de 100 de milioane de euro în ultimii trei ani

    Principalele surse ale tranzacţiilor de  100 mil de euro intermediate de Colliers în perioada 2011-2013 au fost reprezentate de retail (70% din totalul volumului tranzacţionat), birouri (25%) şi, într-o masură mai mică, de tranzacţiile cu terenuri de rezidenţial (5%). Printre tranzacţiile majore intermediate de Colliers în perioada analizată se numără achiziţia platformei Vulcan de către Benevo Capital, achiziţia de către Nepi a terenului de 13 ha unde a fost recent livrat Shopping City Galaţi, precum şi vânzarea a trei terenuri cu pozitionare strategică în zona  Floreasca – Barbu Văcărescu, aflate în momentul de faţă într-o fază avansată de dezvoltare. Alţi clienţi majori asistaţi de Colliers Internaţional în procesul de achiziţie de terenuri în ultimii trei ani includ: Dedeman, Interprime Properties, Intercora sau Rewe Group.  

    Volumul mediu de tranzacţii a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, cu un număr din ce în ce mai mare de tranzactii încheiate sub nivelul de 3 milioane de euro. Dacă în 2012 piaţa a cunoscut 3 tranzactii cu valoare de peste 20 de milioane fiecare, în 2013 a fost realizată o singură tranzacţie care depăşeşte pragul de 15 milioane de euro: preluarea de către Benevo Capital a fabricii Aversa (10ha) în zona pieţei Obor din Bucureşti, pentru suma de 17.3 mil euro. În consecinţă, piaţa a fost dominată de tranzactii mici şi mijlocii, încheiate sub pragul de 3 milioane de euro şi care implică investitori oportunişti şi retaileri de mici dimensiuni.

    Preţurile au rămas pe un trend descendent şi în 2013, dată fiind creşterea numărului de oferte atractive din partea băncilor, a lichidatorilor şi a proprietarilor aflaţi în dificultate. Conform ultimului Raport de Piaţă publicat de Colliers International, anul trecut preţurile terenurilor au înregistrat o scădere medie de 10-25% în comparaţie cu 2012. Cu toate acestea, au existat şi zone în care preţurile au rămas constante, cum ar fi zonele centrale sau exclusiviste unde oferta este limitată şi proprietarii de regula nu sunt presaţi să vândă.

    Ca o tendinţă generală care se va contura în perioada următoare, piaţa de terenuri – dominate până acum de retaileri şi dezvoltatorii de retail – cunoaşte acum revenirea catorva segmente-cheie de clienţi, cum ar fi dezvoltatorii de birouri sau de proiecte rezidenţiale mari.

    Pentru 2014, compania estimează că activitatea de tranzacţionare se va menţine în parametrii din 2013. Majoritatea achiziţiilor vor continua să fie mai degrabă speculative. Atâta timp cât vor exista bănci şi proprietari de terenuri cu presiunea de a vinde, piaţa va dispune de oferte bune. Oferta este de aşteptat să rămână considerabil mai mare în raport cu cererea, iar preţurile vor rămâne pe trend descendent şi în acest an, potrivit reprezentanţilor companiei.

     

  • Vânzarea Nokia către Microsoft, pusă sub semnul întrebării de anchete anti-monopol în Asia

     Nokia şi Microsoft anticipau anterior că tranzacţia avea să fie finalizată până la finele lunii martie, potrivit Bloomberg.

    Termenul a fost însă avansat, în aşteptarea avizelor de la “anumite autorităţi antitrust din Asia”, potrivit unui comunicat al Nokia.

    Grupul finlandez a subliniat că tranzacţia rămâne în picioare în condiţiile anunţate anterior.

    Microsoft cumpără producţia de telefoane mobile a Nokia şi licenţiază un portofoliu de brevete de la grupul finlandez, sperând că se va putea impune ca al treilea jucător semnificativ pe piaţa smartphone-urilor, dominată de Apple şi Samsung Electronics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova anulează altă reducere la preţul gazelor naturale vândute Ucrainei

     Odată cu alipirea Crimeei la Rusia, “noţiunea de reducere la preţul gazelor acordată Ucrainei în schimbul (utilizării) bazei Flotei (ruse) la Marea Neagră nu mai există”, a declarat pentru cotidianul economic Vedomosti Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    “Ea nu mai poate să fie utilizată, în prezent, nici de drept şi nici de fapt”, a adăugat Peskov. “De drept, Flota nu se mai află în Ucraina, ci pe teritoriul unei regiuni a Rusiei”, a mai declarat purtătorul de cuvânt pentru Kommersant.

    Această reducere – în valoare de 100 de dolari pentru 1.000 de metri de cubi – a fost hotărâtă de către fostul preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici şi preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, în aprilie 2010, în cadrul unui acord care prelungea prezenţa Flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro