Măsurile de urgenţă, precum accesul nelimitat la împrumuturile Băncii Centrale Europene (BCE), menţin solvabilitatea multor bănci din Grecia, Portugalia, Italia şi Spania şi facilitează finanţarea altora, în timp ce dobânzile scăzute şi achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ţin sub control costurile creditelor. Acest sprijin este necesar în condiţiile în care temerile legate de încetinirea creşterii economice şi datoriile suverane determină băncile să restrângă operaţiunile de creditare şi să facă rezerve de dolari şi lichidităţi. “Nu pot dormi noaptea. Am intrat într-o nouă fază a crizei”, a declarat Charles Wyplosz, director la Centrul Internaţional pentru Studii Monetare şi Bancare din Geneva.
Tag: criza
-
Oficial chinez: Zona euro s-ar putea destrăma dacă guvernele nu cooperează pentru a rezolva criza
Liderii chinezi, inclusiv premierul Web Jiabao, şi-au exprimat în repetate rânduri încrederea în zona euro, însă declaraţiile unor oficiali şi comentariile din media au reflectat de multe ori anxietate în privinţa perspectivelor economice ale Europei. Principalul ziar oficial din China a comparat luni criza datoriilor de stat din Europa cu ciuma neagră din secolul al XIV-lea. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, se va întâlni joi cu omologul său chinez, Hu Jintao la Beijing, turbulenţele recente de pe pieţele financiare şi criza datoriilor de stat numărându-se printre potenţialele teme de discuţie.
-
Noile reguli din afaceri
In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul “Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.
Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.
Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. “Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.
Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. “Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.
IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem “Investeşte cu cap!”.SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem “Show me the money!”.
SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem “Mai puţini, dar mai motivaţi!”.
SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem “Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.
SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. “Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.
SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: “mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim “Felia mai mică este mai gustoasă!”.
-
De ce au căzut băncile europene la burse: speculaţii cu profit
Fenomenul a fost declanşat de diverse pretexte, iniţial fireşti (incertitudinile din iulie privind situaţia Greciei sau privind rezultatele testului de soliditate financiară), ulterior extrem de grosolane (zvonul total stupid din The Mail on Sunday că Societe Generale ar fi în pragul falimentului sau ştirea “pe surse” de joi din The Wall Street Journal că Rezerva Federală a SUA e brusc preocupată de soliditatea filialelor din State ale băncilor europene, ştire infirmată ulterior de un oficial al Fed).
În iulie, şeful UniCredit, Federico Ghizzoni, declara că scăderea acţiunilor are legătură nu cu expunerea pe obligaţiuni suverane, care nu înseamnă nici la 5% din afacerile băncii, ci exclusiv cu speculaţiile investitorilor care fac vânzări în lipsă (short selling) pe acţiuni lichide, aşa cum sunt cele ale UniCredit şi ale altor bănci, readucând astfel în discuţie aceeaşi practică speculativă contra căreia au luptat şi SUA, şi Germania din 2008 încoace, considerând-o vinovată pentru prăbuşirea Lehman Brothers, alături de tranzacţiile cu CDS-uri şi alte genuri de speculaţii cu care operează îndeosebi fondurile de investiţii speculative (hedge funds).
La jumătatea lui august, patru ţări (Franţa, Belgia, Italia şi Spania) au interzis temporar operaţiunile de vânzare în lipsă pe acţiunile băncilor lor, interdicţie care şi-a făcut însă efectul benefic doar câteva zile, adică până la ştirea din The Wall Street Journal, iar săptămâna s-a încheiat cu noi pierderi la burse pentru băncile europene – UniCredit, Intesa, Barclays, RBS, Lloyds Banking Group, Societe Generale, BNP Paribas, Deutsche Bank, Santander şi altele, cele mai lovite fiind băncile din Marea Britanie şi Germania, care nu sunt protejate de interdicţia contra practicii de short selling (vânzarea de acţiuni împrumutate, pariind pe scăderea acestora şi posibilitatea de cumpărare a lor ulterioară la un preţ mai mic).
Pentru săptămâna ce vine, evoluţiile acţiunilor vor depinde din nou de ceea ce va face Banca Centrală Europeană, consideră Laurent Fransolet, director de strategie la Barclays Capital, citat de The New York Times. Dacă BCE va continua să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole, aşa cum a făcut până acum (numai miercuri, banca a cheltuit 9-10 miliarde de euro pentru a interveni pe pieţele de obligaţiuni), situaţia va rămâne sub control, consideră Fransolet; dacă nu, costurile de îndatorare pentru Italia şi Spania vor creşte din nou până la un nivel periculos, trăgând inevitabil după ele şi acţiunile băncilor europene presupuse a avea deţineri mari de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro.
Testul cel mare al acestei tactici va avea loc în perioada dintre sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie, sfârşitul vacanţei, când au loc noi licitaţii organizate de Italia şi Spania pentru vânzarea de obligaţiuni. “Este doar o chestiune de timp până ce marile fonduri de investiţii speculative vor dori să testeze pieţele pentru a vedea dacă pot disloca susţinerea preţurilor de către BCE”, apreciază Carl B. Weinberg, economist-şef al firmei de cercetare High Frequency Economics, citat tot de The New York Times. “Dacă susţinerea BCE va fi subminată, atunci acţiunile băncilor vor cădea. Acesta ar fi un coşmar al sfârşitului verii”, adaugă Weinberg.
-
Românii nu se mai tem de criză. Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a reînceput să crească
Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a fost de 306 milioane de euro în al doilea trimestru, şi 613 milioane pentru primele şase luni ale anului în curs. Sectorul IT a avut din nou cea mai bună performanţă din piaţă (plus 27,5%). Electrocasnicele mici şi sectorul foto au avut de asemenea creşteri de două cifre, respectiv 17,8% şi 17,7%. Sectoarele telecom, electronicele de larg consum precum şi electrocasnicele mari au crescut într-un ritm mai lent, de sub 10%. Piaţa echipamentelor de birou este singura rămasă în zona roşie, dar scăderea s-a diminuat la -3.6%, potrivit Studiului GfK Temax.
Dupa câteva trimestre de amânare a achiziţiei de PC desktop-uri, monitoare sau periferice a venit timpul pentru o creştere pe toate aceste categorii, nu doar pe computere portabile. Drept urmare, întregul sector a crescut cu 27,5% faţă de acelaşi trimestru al lui 2010, în termeni de valoare. Si PC desktop-urile s-au aflat în zona verde. Cu toate acestea, rata lor de creştere a fost de aproape patru ori mai mică decât cea a computerelor portabile.
Cel de-al doilea trimestru al anului a adus o creştere pe piaţa electrocasnicelor mici de 17,8%, cu 4 milioane de euro mai mult decât acelaşi trimestru al anului trecut. Aparatele pentru prepararea alimentelor şi cele pentru facut cafea sunt cele care stimulează această piaţă. Aparatele pentru coafat părul continuă să lupte pentru atenţia consumatorilor, în timp ce produsele tradiţionale, precum fiarele de călcat şi aspiratoarele, au înregistrat creşteri de două cifre.
Categoria roboţilor de bucătărie care obişnuia să contribuie la scăderea sectorului şi-a schimbat acum trendul într-unul ascendent şi, împreună cu toate celelalte pieţe ale aparatelor pentru pregătirea alimentelor, au crescut vânzările sectorului.
Acest trimestru a arătat că obiceiul de cumpărare s-a mutat de la aparatele pentru îngrijire personală către produsele tradiţionale folosite pentru activităţi gospodăreşti de tipul curăţenie, călcat sau prepararea alimentelor şi a băuturilor.
Interesul constant al consumatorului român pentru produsele foto este reflectat printr-o creştere a vânzărilor de 17,7% comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la 11 milioane de euro în al doilea trimestru din 2011.
Camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment la momentul actual, cu rate de creştere de două cifre, mult mai mari decât segmentul compactelor. în special, modelele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Ca şi produse hibrid – camerele de tipul mirrorless – nu s-au bucurat de un success aparte până acum în România. Cand vine vorba de camere cu caracterisitici tehnice mai bune se pare că alegerile consumatorului sunt limitate la D-SLR şi compacte de ultimă generaţie.
Piaţa de telecom din România a trecut pe un trend pozitiv, crescând cu 7,8% în valoare în trimestrul al doilea din 2011 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Acest lucru se datorează exclusiv smartphone-urilor care sunt declanşatorul pe piaţa de telecom. Acum consumatorul face o nouă achiziţie nu doar când vechiul telefon nu mai funcţionează, ci şi atunci când consideră că acesta nu mai răspunde nevoilor lui actuale de a fi la curent cu ştirile, de a interacţiona constant cu cei apropiaţi, de a naviga pe internet sau câteodată de a fi în tendinţe cu ceilalţi, ca un important indicator al statutului.
Pe de altă parte, pentru moment, telefoanele mobile au o cotă importantă în comparaţie cu smartphone-urile, mai ales când vine vorba de volume, datorită preţului mediu care este de patru ori mai mare pentru cel din urmă.
Piaţa electronicelor de larg consum din România s-a bucurat de un al doilea trimestru consecutiv ascendent. Dinamica de creştere a fost mai slabă fata de trimestrul precedent, inregistrand incasari cu sapte milioane de euro mai mici. în timp ce pentru anumite produse, precum sistemele audio, DVD Player/Rec, console video sau sisteme de navigaţie, ratele de descreştere s-au îmbunătăţit sau s-au stabilizat, piaţa televizoarelor şi cea a camerelor video au avut parte de performanţe mai puţin îmbucurătoare.În ciuda unor politici de preţ agresive pe mai toate categoriile de inch, vânzările de televizoare plate au început încă din aprilie 2011 să descrească încet de la lună la lună, arătând faptul că preferinţele consumatorilor s-au îndreptat către achiziţionarea de alte bunuri de folosinţă îndelungată în acest trimestru. Valoarea adusă de camerele video în cel de-al doilea trimestru a egalat-o pe cea din primele trei luni ale lui 2011.
Cel de-al doilea trimestru al lui 2011 a adus veşti bune pentru piaţa electrocasnicelor mari care a crescut cu 5%, la 75 milioane euro. Cu toate că sezonalitatea ar fi trebuit să ajute piaţa de frigidere în direcţia unei performanţe mai bune, vânzările din al doilea trimestru au fost de fapt ceva mai slabe decat cele din acelasi trimestru al anului trecut. Acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că cel de-al doilea trimestru al anului trecut a fost susţinut semnificativ de campaniile de buy-back care au încetat anul acesta.
Totuşi, veştile bune au venit de la segmentele premium, precum incorporabilele care s-au bucurat de creşteri în valoare şi au reuşit să impulsioneze piaţa de aragazuri şi cuptoare. Acest segment a avut rate de creştere de două cifre în acest trimestru faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. De asemenea, şi categoria maşinilor de spălat vase, uscătoarelor şi maşinilor de spălat a avut parte de evoluţii mai bune, înregistrând rezultate pozitive şi datorită promoţiilor.
Înregistrând o valoare de sapte milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2011, piaţa de imprimante şi multifuncţionale reuşeşte să atingă o valoare similară cu cea din aceeaşi perioadă a anul trecut, în scădere cu doar 3,6%. Contextul economic destul de dificil din ultimii doi ani a condus la scăderi mari în cadrul acestui sector, scăderi ce s-au reflectat în îngheţarea cheltuielilor în infrastructura IT de către companii şi consumatori. Odată cu trimestrul al doilea 2011 apar semne reale de revenire, chiar dacă achiziţiile se realizează în continuare cu mare atenţie. Astfel, au avut succes echipamentele laser care realizează simultan mai multe acţiuni şi înlocuiesc un set de echipamente – scanează, copiază, imprimă etc.
-
De ce Isarescu nu pronunta cuvantul “criza”
Cu toate acestea, Isarescu are si o certitudine: “ca lumea se va schimba, dar nu stim insa cum va arata”. “Poate tinerii pot intui”, a comentat guvernatorul, avertizandu-i pe cursantii IBR ca valoarea este criteriul de selectie la BNR.
-
In timp ce fraierii se sperie, miliardarii cumpara
Pentru Buffett chiar si recentul anunt al companiei de rating Standard & Poor’s, care a revizuit perspeciva actiunilor companiei sale Berkshire Hathaway de la stabil la negativ, a reprezentat o oportunitate. Al treilea cel mai bogat om al lumii nu numai ca a cumparat actiuni, dar planuiste si sa vanda bonduri Berkshire Hathaway pentru a profita de costurile scazute ale capitalului.
“Cu cat mai mult coboara piata, cu atat mai mult cumpar. Cumparatul este acum businessul nostru”, a precizat Buffett pentru CNN Money.
Miliardarul s-a ferit sa spuna ce actiuni cumpara; pe de alta parte nu este singurul care a profitat de caderea pietelor, pentru ca in aceasta perioada chiar si Donald Trump, de regula nu prea pasionat de piata de capital, a achizitionat tot felul de instrumente financiare.
-
Londra: harta tulburarilor vs harta saraciei
Dar analistii insista pe saracie ca fiind cea mai buna explicatie pentru valul de violente care matura orasele britanice.
Jurnalistul britanic Matt Stiles a adunat pe o “harta a saraciei” din Londra punctele unde au avut loc confruntari, compilate de Guardian, iar legatura este evidenta – luptele au loc in zonele cele mai sarace ale capitalei britanice.Veniturile sunt ilustrate pe un spectru ce incepe cu albastru si se termina cu rosu, unde zonele rosii sunt cele mai sarace iar cele albastre mai bogate.
Sursa: http://mattstiles.tumblr.com/post/8696184447/mapping-london-riots-deprivation