BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Evolutia Dafora

    De ce a crescut Dafora

    Cresterea Dafora a inceput inca din primele luni ale anului 2006, pe o tendinta generala ascendenta a companiilor de pe Rasdaq, insa depasind cresterea medie a acestora.

    REZULTATELE FINANCIARE. Veniturile totale ale companiei au crescut in 2005 cu 13% fata de 2004, pana la 134,4 milioane de lei, pentru ca in 2006 sa ajunga la 151 de milioane de lei (peste 43 mil. euro).

    MAJORARILE SUCCESIVE DE CAPITAL. Dafora a avut doua majorari de capital, una in vara anului 2006 (cand actionarii au primit 2,1 actiuni la una detinuta) si a doua in toamna acestui an, cand actionarii au primit inca 10 actiuni la una.

    PERSPECTIVA COTARII LA BVB. Mutarea companiei de pe Rasdaq pe Bursa de Valori Bucuresti a atras mai ales atentia investitorilor care aveau si actiuni la Condmag, firma listata la BVB.

    STRUCTURA ACTIONARIATULUI. Pe langa actionarul principal, Gheorghe Calburean, in actionariatul Dafora au intrat fonduri importante, precum Julius Baer, care au atras automat alti investitori.

    EVOLUTIA COMPANIILOR DE PE RASDAQ. Anul 2006 si cea mai mare parte din 2007 au adus o crestere generala a companiilor mici si medii, dar cu rezultate bune.

    BOOM-UL DIN CONSTRUCTII. Faptul ca Dafora a atras aproape un sfert din cifra sa de afaceri de pe piata constructiilor a dat incredere investitorilor.

    De ce a scazut Dafora

    TENDINTA PIETEI. In toamna lui 2007, pe fondul contextului international instabil, piata bursiera a avut o scadere importanta.

    INFLATIA DE ACTIUNI. Majorarea de capital a lansat deodata prea multe actiuni Dafora in piata, ceea ce a dus la scaderea valorii acestora.

    CORECTIA COMPANIILOR DE PE RASDAQ. Dat fiind ca saltul inregistrat in ultimii doi ani de companiile cotate a fost mult mai mare decat al celorlalte companii lichide, si corectia a fost mai accentuata.

  • Salariatii BCR isi pot vinde actiunile Erste de Craciun

    Cei peste 8.000 de salariati ai BCR care in urma cu un an au hotarat sa dea sase actiuni BCR pentru o actiune Erste Bank constata ca in locul castigului substantial pe care l-ar fi obtinut daca si-ar fi putut vinde atunci pe Bursa participatia obtinuta astazi ar incasa mult mai putin.

    Motivul: aceleasi turbulente financiare pornite din SUA, care au lovit si Bursa de la Bucuresti, si leul, au provocat caderea pretului actiunilor Erste de la nivelul de 58 de euro in octombrie, pana la un minim de 44 de euro zilele acestea. Schimbul de actiuni din urma cu un an s-a facut pe baza unui pret de 45,90 euro pe actiune stabilit de Erste.

     

    Timp de un an de la realizarea schimbului de titluri, noii actionari romani ai bancii austriece nu au avut voie sa-si vanda titlurile. Perioada de blocaj expira insa pe 22 decembrie pentru toti actionarii. Bursa de la Viena va lucra intre Craciun si Anul Nou.

     

    Mai multe detali, aici

  • Bursa in picaj

    E posibil ca in ziua in care veti citi acest articol, piata de capital sa se fi intors deja „pe verde“, iar indicii ei sa urce iar, ca de obicei toamna. Poate ca – mai mult decat scurtele reveniri ce au intrerupt caderea abrupta a bursei din ultimele trei luni si jumatate – aceasta revenire o sa persiste pentru mai multa vreme. La fel cum Bursa de Valori si-ar putea continua picajul, iar indicii o sa ramana la fel de rosii, cum au tot fost de la sfarsitul lunii iulie incoace.

    Volatilitatea accentuata a pietei de la Bucuresti si lichiditatea scazuta, schimbarile de trend fara motive prea evidente fac aproape imposibila o prognoza exacta. Exista insa suficiente informatii care, puse cap la cap, sa poata sa dea contur catorva scenarii si sa ofere raspunsuri pentru intrebarile ce-i macina acum pe zecile de mii de investitori de la Bursa.

    „Anul acesta este compromis pentru bursa“, este de parere Cornel Fumea, director general al companiei de brokeraj BRD Securities. In opinia sa, scaderile de preturi pentru actiunile listate vor continua, chiar daca din timp in timp ar putea sa mai existe si cateva corectii pozitive. Largind ceva mai mult perspectiva, „exista posibilitatea ca intr-o perioada de un an, de acum si pana la sfarsitul anului viitor, sa ne miscam pe un trend de plus/minus 20%, iar la finele perioadei sa iesim pe zero“, completeaza Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Oricum insa, profitul investitorilor activi pe piata de capital ar putea fi foarte mic, „nu la nivelul anilor trecuti“. Cu mici nuante, parerea celor doi este impartasita de mare parte a celor ce urmaresc evolutia pietei. „Daca ar fi spus cineva la inceputul lunii august, odata cu declansarea crizei ipotecare din SUA, ca vom ajunge atat de jos spre sfarsitul anului, toata lumea ar fi ras. Acum insa, situatia s-a schimbat, iar criza va persista probabil pana anul viitor“, considera Gabriel Aldea, analist al societatii de brokeraj Intercapital Investments.

    Acest prim scenariu, in care declinul Bursei de Valori de la Bucuresti va continua pana la finele anului 2007 si va contamina (cel putin) inceputul anului viitor are la baza cateva cauze ce se completeaza si amplifica.

    Mai intai, criza financiara internationala declansata asta-vara de caderea pietei ipotecare secundare din Statele Unite a dat semnalul de start. Momentul, sfarsitul lunii iulie, gasea bursa autohtona la maxime istorice, atat din punctul de vedere al indicilor (BET, principalul indice al BVB, se afla pe un plus de 34% fata de inceputul anului), cat si al capitalizarii. Pierderile fondurilor de investitii si ale bancilor implicate in criza ipotecara au creat panica in pietele de capital. „Sentimentul de panica si neincredere a fost incredibil in prima faza a crizei ipotecare“, declara Michael Buhl, presedintele bursei din Viena, pentru BUSINESS Magazin. Speriati de amploarea crizei, investitorii mari au intrat in expectativa, iar unii dintre ei chiar au inceput sa isi retraga bani din majoritatea burselor. Un astfel de efect nu ar fi avut cum sa ocoleasca nici piata romaneasca – cu atat mai acut cu cat Romania, o tara emergenta, ridica riscuri mai mari decat pietele mature. La bursa de la Bucuresti, investitorii mici
    s-au grabit sa isi marcheze profiturile, provocand astfel scaderi de preturi si mai puternice.

    Problemele de pe pietele internationale si-au mai pierdut din intensitate spre toamna, iar la inceputul lunii octombrie, bursa de la Bucuresti avea, pentru prima data din iulie, o intreaga saptamana de crestere. Analistii s-au grabit atunci sa anticipeze evolutii pozitive – incurajati de brusca revenire, dar si de perspectiva anuntarii unor rezultate financiare bune la noua luni din partea multor companii listate.

    Dar „cand credeam ca efectele crizei ipotecare americane incep sa dispara, bursa a fost lovita de performantele slabe ale economiei“, releva Laurentiu Floroiu de la EFG Eurobank Securities. In ultimii ani, lunile septembrie-octombrie au adus fara exceptie cresteri: in 2004 bursa a inregistrat in lunile de toamna un salt al indicelui BET de 20%, 2005 a venit si el cu o majorare de 18% in perioada respectiva, iar in 2006 cresterea a fost de circa 11%. Acum insa „avem parte de un an cu totul atipic“, puncteaza Razvan Pasol, presedintele al Intercapital Investments: indicele BET a scazut cu aproape 10% de la inceputul lunii septembrie si pana acum.

    Sfarsitul verii a fost momentul in care au inceput sa apara semnalele de alarma cu privire la mersul economiei. Dupa ce august a adus o inflatie soc de 0,86%, septembrie a surprins din nou, dincolo de cele mai pesimiste asteptari, cu o rata lunara de peste 1%. Amploarea problemei a devenit flagranta, iar inflatia anualizata de 6,03% din septembrie i-a convins chiar si pe oficialii BNR sa admita ca, pentru 2007, tinta si intervalul de inflatie autoimpuse sunt ratate. La inceputul lunii noiembrie, BNR ridica prognoza de inflatie pentru 2007 cu 1,8%, la 5,7% – ratare taxata in aceeasi zi de agentia americana de rating Standard & Poor’s cu anuntul de schimbare a perspectivei de rating pentru Romania de la „stabila“ la „negativa“. Iar acestea au repus pe tapet si alte dezechilibre: deficit extern ce ameninta sa urce anul acesta la 14% din PIB, o diminuare a investitiilor straine directe si un ritm de crestere economica intr-o deteriorare puternica (de la un palier de 6-7% in ultimele patru trimestre la circa 5,5% in primul trimestru din 2007).

    Masura luata de banca centrala pentru a stopa cresterea inflatiei a fost majorarea cu jumatate de punct a dobanzii de politica monetara, prima din ultimele 14 luni. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, deoarece investitorii cu aversiune la risc prefera castigurile mai mici, dar sigure. Multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca astfel o mare parte din fondurile destinate investitiei in actiuni cu risc scazut depozitelor sau obligatiunilor. In contextul global nesigur, „investitorii au inceput sa fie mai atenti la vulnerabilitatile locale, sa dea mai multa importanta unor dezechilibre care in esenta existau de mai multa vreme“, subliniaza Mihail Ion, director general la Raiffeisen Asset Management.

    Diminuarea ratingului de la nivelul actual de „BBB-“, corespunzator pragului minim al clasei de risc scazut – investment grade -, ar putea surveni daca dezechilibrele externe continua sa se inrautateasca. „Fondurile de investitii, in special cele internationale, sunt foarte sensibile la scaderi ale ratingului de tara si au tendinta sa isi micsoreze pana la injumatatire participatiile dintr-o tara cu perspective mai putin pozitive“, explica Piotr Augustyniak, partener la fondul Enterprise Investors.

    Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus un val nou de investitii straine pe Bursa de la Bucuresti – in prezent cam jumatate din volumul investitiilor fiind realizat de banii strainilor. Pana una-alta, fondurile straine nu au iesit masiv de pe piata, ponderea rezidenti-nerezidenti pastrandu-se la valori egale celor inregistrate in lunile anterioare. Dar chiar si in conditiile in care pe plan international lucrurile se vor reaseza in urmatoarele sase luni, „daca pe plan intern vom avea o revizuire negativa din partea agentiilor de rating, investitorii straini ar putea decide sa plece“, este de parere Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    „Multi straini va trebui sa iasa de pe piata noastra, pentru ca asa le cer propriile reguli“, adauga Dragos Cabat, presedinte al CFA Romania, aducand in discutie si efectele pe care o inrautatire in cazul crizei din America le-ar avea pe piata romaneasca. Pana la anul, cand vor fi publicate rezultatele companiilor pentru 2007 si, in plus, se va lamuri mersul problemelor de peste ocean, Cabat nu vede multe schimbari in bine pe piata de capital romaneasca. „Pana atunci, tot cam in ritmul actual va continua sa mearga“, estimeaza el, dat fiind ca, cel putin pentru moment, strainii care au iesit deja „nu au niciun motiv sa revina“.

    N-ar fi insa o oportunitate pentru intoarcerea strainilor pretul, acum redus, al actiunilor? „Actiunile noastre sunt ieftine acum, dar fondurile pe care le asteapta toata lumea ca sa intoarca trendul pot cumpara la preturi mici si din Franta sau Germania. De ce ar veni la noi?“, raspunde retoric Cornel Fumea, director general al BRD Securities. Iar in conditiile in care pretul actiunilor este foarte scazut, nici investitorii romani nu au motive sa vrea sa vanda – lucru ce scade mult lichiditatea pietei de capital. Pentru un investitor ce ar decide sa iasa acum de pe bursa, castigurile nu sunt motivante. Fata de inceputul anului, indicele BET al celor mai lichide actiuni arata o urcare cu circa 8,5 procente, valoare egala cu dobanda unor depozite bancare, iar BET-FI, indicele evolutiei societatilor de investitii financiare (SIF), s-a majorat cu mai putin de 6%. Cateva companii au mers chiar mai rau. SNP Petrom, cea mai mare societate listata, a pierdut aproape 17% de la inceputul anului, iar Transelectrica a inregistrat un minus de circa 5%.

    Profituri bune mai la est

  • Googlemilionarii

    Cand a fost angajata in anul 1999 pentru a oferi servicii de masaj celor 40 (pe atunci) de angajati ai Google, Bonnie Brown a primit si optiuni de cumparare de actiuni care, credea ea, nu valorau nimic. Dupa cativa ani insa, cand s-a retras din activitate si si-a vandut actiunile, Brown a ajuns milionara, iar acum se ocupa de o organizatie de binefacere pe care o finanteaza din banii adusi de Google.

    Cazul sau nu este unic, deoarece un raport depus de firma la Comisia pentru Valori Mobiliare si Burse din SUA arata ca angajatii si fostii angajati detin optiuni care, convertite in bani, ar valora 2,1 miliarde de dolari (1,43 miliarde de euro). La aceasta se adauga acele optiuni ce nu pot fi convertite rapid in bani, in valoare de 4,1 miliarde de dolari. Desi nu se stie exact numarul milionarilor Google, se prespune ca exista in jur de o mie de persoane ale caror detineri depasesc 5 milioane dolari de persoana, rezultate din alocarea de actiuni si optiuni de cumparare de actiuni.

    Fenomenul merita atentie, sustine Peter Hero, consultant principal al Fundatiei Comunitare din Silicon Valley, deoarece chiar daca si in cazul altor companii, ca Yahoo! sau Netscape, angajatii au castigat rapid multi bani de pe urma practicii de alocare a unor pachete de actiuni, fenomenul nu a avut amploarea celui de la Google. Pe de alta parte, vremurile in care angajatii primeau mii de optiuni de cumparare de titluri Google al caror pret de exercitare era foarte mic au trecut, toti cei angajati in ultimul an trebuind sa plateasca in medie peste 500 de dolari pe actiune. Chiar si asa insa, optiunile lor cresc in valoare.

    Atentia presei fata de acesti milionari anonimi a fost retrezita de noul record al cotatiilor Google, dupa ce actiunile au atins saptamanile trecute un maxim de 700 de dolari pe actiune (aproape 480 de euro). The New York Times precizeaza insa ca, spre deosebire de alte companii din domeniul tehnologiei informatice, a fost greu sa obtina declaratii relevante pe aceasta tema de la angajati, fiindca oamenii de la Google nu urmaresc la serviciu cursul actiunilor firmei, aceasta activitate nefiind considerata „googley“ (termen din jargonul intern care desemneaza ceva acceptabil in cadrul companiei).

  • Profituri bune mai la est

    Scaderea inregistrata la Bucuresti se incadreaza in tendinta generalizata de cadere a pietelor de capital din Europa. Singurele exceptii par sa fie pietele de capital aflate la sud si est de noi, care par mai putin afectate de criza globala.

    VARSOVIA. Bursa din Varsovia a scazut in ultimele patru saptamani cu mai mult de 12 procente, ceea ce a tras in jos profitul de la inceputul anului, care a ajuns la un nivel de 8%, comparabil cu cel din Romania.

    VIENA. Wiener Börse, bursa austriaca, a scazut in ultima luna cu aproximativ 9 procente, iar randamentul anual a devenit negativ, de minus 2%.

    PRAGA. Bursa ceha pare sa se tina cel mai bine la capitolul crestere in 2007, cu un plus de circa 12 procente, in ciuda pierderilor de peste 5% din ultima luna.

    FRANKFURT. Castigatoarea de anul acesta pe plan european pare sa fie bursa de la Frankfurt. Cresterea economiei germane de anul acesta, dupa mai multi ani de restructurari si reforme, a urcat si cotatiile bursiere. Desi a pierdut aproximativ 4% in ultima luna, principalul indice, DAX, a urcat cu peste 15% de la inceputul anului.

    BUDAPESTA. Dupa pierderea a aproximativ 5% in ultimele saptamani, bursa din capitala ungara a ajuns la un profit de circa 6% de la inceputul anului.

    SOFIA. Variatii pozitive mari se gasesc la vecinii nostrii din sud. Indicele Sofix al bursei de la Sofia are un randament de 44% in 2007, chiar daca a scazut cu aproape 8 procente in ultima luna.

    ISTANBUL. Bursa de la Istanbul se dovedeste foarte rezistenta la criza mondiala, cu o scadere de numai 1,5% in ultimele patru saptamani, consemnand un profit de circa 40% de la inceputul anului.

    MOSCOVA. Bursa din capitala rusa pare de-a dreptul deconectata de la situatia internationala, ultima luna fiind o perioada de crestere usoara, plus circa 2,5%, gratie performantelor inregistrate de principalele companii cotate. Randamentul pe anul in curs se situeaza la aproximativ 14 procente.

    * datele sunt inregistrate la 15 noiembrie

     

  • Poate daca-si revine bursa

    Recent, o banca isi facea reclama la o dobanda ce poate ajunge la 8,5% anual, iar decizia Bancii Nationale de a majora dobanda de politica monetara e de asteptat sa mai urce putin aceste randamente. Pentru comparatie, Indicele Fondurilor Mutuale (IFM) avea, la sfarsitul lunii octombrie, o crestere de 12,2% fata de inceputul anului si de 14,7% in ultimele 12 luni.

    IFM a fost lansat de Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), insumeaza valoarea activelor a 34 fonduri de investitii si calculeaza, saptamanal, cresterea sau scaderea acesteia. Practic, prezinta o medie ponderata a fondurilor, un randament mediu al acestora. Cine vrea sa achizitioneze unitati ale fondurilor (certificate de investitor) si se uita la acest indicator va observa ca nu este mult superior dobanzii bancare pentru depozitele la termen. Prin urmare, isi va mai investi oare romanul in fonduri mutuale banii economisiti? Daca a fost atent la criza sectorului imobiliar american, unde s-au pierdut sume de ordinul miliardelor, probabil ca nu. La urma urmei, depozitele bancare sunt garantate, cel putin in parte – cele ale fondurilor nu. Dar daca se va uita la randamentele individuale ale fondurilor existente in Romania, ar putea gasi si profituri bune. Mai ales la fondurile de actiuni, adica cele care au activele in titluri listate la bursa.

    „Fondurile de investitii reprezinta, totusi, un instrument bun de economisire pentru randamente mai ridicate decat cele ale depozitelor bancare, dar multi potentiali investitori nu au suficiente cunostinte sau nu au timpul necesar sa faca plasamentele“, spune Sorin Ichim, director de mar-keting si vanzari la Raiffeisen Asset Management, care adauga ca in tarile dezvoltate, peste 30% din activele unei familii sunt investite in astfel de produse.
    In functie de destinatia banilor, fondurile se impart in patru categorii – monetare, cu instrumente cu venit fix, diversificate si fonduri de actiuni. Fondurile monetare, cu cele mai reduse profituri, dar si riscuri zero, sunt cele care investesc in active precum plasamente interbancare, depozite pe termen scurt sau certificate de trezorerie. Din cauza randamentului scazut, fondurile monetare sunt putine ca numar. Simfonia 1, administrat de SG Asset Management BRD, a inregistrat in 2007 un profit de 5,3%, valoare apropiata de cea din anul precedent. Bancpost Plus, administrat de EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania, a crescut anul acesta cu 5%, iar in 2006 cu 5,4%. Randamentele se situeaza si aici sub cele oferite de depozitele bancare, ceea ce le face putin atractive in prezent.

    Profiturile mici nu sunt insa o surpriza. „La fondurile mutuale vor fi anul acesta randamente de 4-6% probabil, la cele cu instrumente cu venit fix sper sa obtinem peste 10%, iar la cele diversificate cred ca va fi in jur de 14-16%. Doar cele de actiuni vor creste anul acesta peste 20%“, spune Eugen Voicu, director general al Certinvest. Fondurile de obligatiuni sau instrumente cu venit fix au performat sub asteptari anul acesta. Cel mai bine au mers Orizont, administrat de Certinvest, care a urcat cu 6,8% de la inceputul anului, si Stabilo, administrat de Pioneer Asset Management, cu un profit de 6,6%. Pioneer mai are un fond de acelasi tip, Europa Obligatiuni, care a inregistrat cel mai scazut profit in acest an, de 2,6%, dupa ce anul trecut a fost incheiat cu un minus de 5%.

    Evolutia fondurilor de instrument cu venit fix, cu plasamente in instrumente ale pietei monetare si obligatiuni, a fost influentata de dobanzile in scadere de pe piata interbancara, dar situatia s-ar putea schimba in ultimele doua luni ale anului, dupa ce Banca Nationala a decis majorarea dobanzii de politica monetara cu jumatate de procent. Fondul BCR Clasic, administrat de BCR Asset Management, care a adunat cei mai multi bani de la investitori pentru fondurile de obligatiuni, 25,8 milioane de lei, are un randament, in 2007, de 5,8%. Anul trecut, fondul a crescut cu 6,8%.

    Fondurile diversificate sau mixte ar trebui sa fie cele mai atractive ca mijloc de economisire. Investitiile se fac in proportie de pana la 45% in actiuni listate, iar restul in obligatiuni, certificate de trezorerie sau depozite. Riscul este astfel scazut, iar randamentul poate urca pana la 20% anual. Fortuna Classic, administrat de Target Asset Management, are un profit de 19% in acest an, urmat la mare distanta de BT Clasic, fondul Bancii Transilvania, cu aproape 13%, si Capital Plus, al Certinvest, cu 12%. Bancpost Active Balance, fondul cu cele mai mari active, peste 76 de milioane de lei, a crescut cu 11,8 procente in 2007. Cel mai redus randament este intalnit la Concerto, fondul SG Asset Management, cu un plus de 7,3%.

    Alaturi de profit, un indicator important este cel de risc. Denumit VAR (Value At Risk – Valoarea fata de risc), indicatorul lansat de UNOPC calculeaza posibilitatea pierderii a 95% din valoarea activelor fondului pe parcursul unui an de zile. Evident, cu cat nivelul de risc este mai mic, cu atat si profitul este mai redus. Posibilitatea cea mai mica de pierdere o inregistreaza fondul mixt Raiffeisen Benefit, cu o valoare de 8,02%, in conditiile unui randament de 7,6% in 2007. Fortuna Classic, cel mai performant fond mixt, are un nivel de risc de 19,6%.

    Cele 34 de fonduri cuprinse in indicele IFM au active in valoare totala de 885 de milioane de lei (circa 270 de milioane de euro), in crestere de la aproximativ 200 de milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Grosul banilor este impartit intre fondurile mixte, cu 315 milioane de lei (95 de milioane de euro) si cele de actiuni – 390 de milioane de lei (aproximativ 120 de milioane de euro). „Fondurile de investitii sunt dominate de cele de actiuni si mixte, cu o proportie de circa 80%. Situatia a fost creata de randamentele mai mari si de deschiderea catre risc a investitorilor“, spune Dan Nicu, presedintele SG Asset Management.

    Fondurile de actiuni sunt adresate persoanelor care doresc sa investeasca in companii listate la bursa, dar nu au timpul sau cunostintele necesare. Teoretic, profiturile acestui tip de investitii sunt cele mai mari, dar la fel sunt si riscurile. Evolutia actiunilor listate se reflecta direct in valoarea activelor. Cel mai putin performant fond este Premio, administrat de Pioneer, cu un randament de 3,9% la sfarsitul lunii octombrie. Situatia de pe piata de capital se reflecta cel mai bine in evolutia acestui fond. La finele lunii septembrie, valoarea activelor crescuse cu numai 0,64% fata de inceputul anului. Bursa de Valori a revenit pe crestere usoara in octombrie, majorare reflectata imediat in profitul fondului. Ramane de vazut daca pana la sfarsitul anului Premio va reusi sa recupereze mai mult din decalajul fata de celelalte fonduri de actiuni. Evolutia slaba se reflecta si in active, fondul Pioneer avand doar 4,2 milioane de lei (circa 1,3 milioane de euro) in administrare. Indicatorul de risc aferent Premio este de 40,7%.

    Numai sase fonduri au reusit sa obtina o crestere mai mare de 20% in cursul acestui an.

    Fondurile administrate de banci comerciale au adunat si in cazul acestui tip de investitii cei mai multi bani de la investitori. Raiffeisen Prosper are in administrare active de 86,6 mil. lei (26,2 mil. euro) si a reusit sa creasca in 2007 cu 13,6%, sub media principalilor indici bursieri (indicele BET a urcat cu 22% de la inceputul anului). Fondul bancii Raiffeisen are insa un indicator de risc scazut, de 19,4%. „O expunere pe termen lung pe piata de capital genereaza si castiguri mai interesante. De aceea, Raiffeisen Prosper a obtinut de la lansare randamente mai ridicate decat Benefit, fond cu o expunere mult mai redusa pe piata de actiuni“, spune Sorin Ichim.

    O valoare ridicata a activelor are si BT Maxim, administrat de BT Asset Management, cu o valoare totala de 79,4 milioane de lei (24 mil. euro). BT Maxim a crescut anul acesta cu 25,8%, indicatorul de risc fiind de 27,5%.

    Valoarea profiturilor este legata de suma activelor. Pentru toate fondurile deschise de investitii, lichiditatea este un aspect important. Administratorii trebuie sa fie capabili oricand sa rascumpere unitatile detinute de investitori, o parte din bani fiind retinuti pentru solvabilitate. Astfel, cu cat investitiile vor creste, cu atat fondurile au sanse sa evolueze mai bine. In prezent, piata fondurilor mutuale reprezinta circa 1,5% din valoarea economiilor plasate in depozite bancare, cu un total de aproximativ 80.000 de investitori. Ceea ce inseamna ca piata are din belsug de unde creste. Insa majorarea dobanzii de politica monetara, ce va duce la o urcare a randamentelor bancare, dar si evolutia proasta din ultimul timp a Bursei ar putea da peste cap planurile administratorilor de fonduri. Sperantele raman in revenirea la un moment dat a Bursei si a actiunilor listate acolo.

  • RDS pleaca la Londra

    Potrivit Financial Times, care citeaza surse apropiate companiei, prin listarea unui pachet de 15% din actiuni la bursa din Londra, RCS&RDS vrea sa atraga 500 mil. dolari (354 mil. euro), cifre care ar impinge evaluarea companiei la 3,5 miliarde de dolari (2,48 miliarde de euro).

    Pretul urmeaza sa fie confirmat sau nu de piata dupa momentul punerii in vanzare a certificatelor globale de depozit (GDR), instrumentul preferat de RCS&RDS pentru listare, respectiv luna decembrie, asa cum a anuntat saptamana trecuta compania. Estimarea, prea optimista, dupa cum spun unii analisti, ar evalua pachetul de actiuni de aproximativ 60% care este atribuit lui Teszari la 1,5 miliarde de euro, ceea ce il situeaza oficial pe omul de afaceri din Oradea in randul miliardarilor romani. Totul depinde insa de modul cum va fi primita compania de institutiile financiare londoneze.

    RCS&RDS, alaturi de bancile de investitii Morgan Stanley si UBS, cele care vor coordona listarea, trebuie sa-i convinga pana la momentul listarii pe investitorii institutionali de la Londra ca operatorul est-european face toti banii pe care ii pretinde. Road-show-ul nu are o sarcina usoara. Suma este suficient de mare (desi nu imposibil de obtinut si printr-o listare in Romania) pentru ca cei implicati in procesul listarii sa fie precauti. RCS&RDS nu este neaparat cunoscuta in City, cartierul financiar al Londrei, iar despre Zoltan Teszari, fondatorul si detinatorul a aproximativ 60% din companie, se stiu si mai putine lucruri. Cu cateva luni in urma, un cabinet de avocatura din capitala Marii Britanii trimitea un fost jurnalist de investigatii in Romania pentru a face un raport despre companie si fondatorul ei. „Am fost angajat de un cabinet de avocatura din Londra, asa ca nu stiu cine e in spate si are nevoie de aceste informatii. Si, sa fiu sincer, am aflat putine lucruri despre Zoltan Teszari, cu toate ca stiam multi unguri din Oradea“, marturiseste „detectivul“.

    Compania este insa bine pozitionata pe piata telecom din estul Europei. Potrivit RCS& RDS, serviciile sale sunt prezente in Romania, Cehia, Croatia, Serbia, Slovacia si Ungaria, aceasta din urma si Romania fiind principalele centre de venituri ale companiei. Pe parcursul ultimului an, comunicarile companiei privind numarul de clienti de pe piata romaneasca vorbesc despre 1,15 milioane de clienti pentru cablu TV (decembrie 2006), 510.000 pentru serviciile de televiziune prin satelit Digi TV (martie 2007), 500.000 de clienti pentru serviciile de acces la internet (septembrie 2007) si un milion de utilizatori ai serviciului de telefonie fixa (octombrie 2007). In Ungaria, piata pe care RDS a intrat la inceputul anului 2000 si pe care actioneaza sub numele Digi Kft (recent schimbat din EMKTV Kft), numarul de clienti este mai mic. „Compania este una din cele patru mari companii de cablu din Ungaria si cu cei peste 300.000 de clienti este lider pe segmentul DTH (televiziune prin satelit)“, au fost singurele informatii trimise de Ildiko Valko, PR manager al Autoritatii Nationale pentru Comunicatii din Ungaria, la intrebarile BUSINESS Magazin. „Principala prioritate a companiei este dezvoltarea afacerilor actuale si cresterea gradului de penetrare pe segmentul triple play (internet, televiziune si telefonie intr-un singur pachet – n.red.), majorarea numarului de abonati si lansarea in conditii adecvate a operatiunilor in sectorul 3G, dar aceasta nu inseamna ca nu avem in vedere si alte tari din regiune“, a declarat Alexandru Oprea, presedintele si directorul general al RCS&RDS. In contextul anuntului referitor la intentia de listare la Londra, comunicatul trimis presei de catre RCS&RDS mentiona ca numarul total de „revenue generating units“, adica numarul de clienti pentru fiecare serviciu in parte (internet, telefonie, cablu, satelit) este de 4,5 milioane. Acesta nu reprezinta numarul de clienti, pentru ca un abonat cu un pachet care cuprinde cablu, internet si telefonie inseamna trei „revenue generating units“, o unitate utilizata in evaluarea companiilor telecom, folosita de pilda si in cazul tranzactie Astral-UPC din 2005.

    Strict din punctul de vedere al performantelor financiare, RCS&RDS nu este tocmai cea mai buna afacere pentru un investitor la bursa. La fel cum cele 4,5 de milioane de unitati generatoare de venit nu au fost cei mai cheltuitori clienti. Intreg grupul a inregistrat la sfarsitul lui 2006 venituri de 297,1 milioane de dolari, la un nivel al profitului operational (EBITDA) de 109 milioane de dolari. Aceasta ar inseamna ca vanzarea sa se faca la un multiplu EBITDA de 30, mai mare decat la singura tranzactie comparabila ce a privit companii romanesti. Astral avea acum doi ani, cand a fost cumparata cu 400 de milioane de dolari de catre UPC, o EBITDA de 53 de milioane de dolari. Adica un multiplu de 7,5 intr-o achizitie in urma careia se vindea integral compania. In cazul RDS, modalitatea aleasa de listare, prin certificate de depozit, nu se ofera nici macar control asupra directiilor de dezvoltare a firmei, intrucat posesia de GDR nu ofera drepturi de vot viitorilor investitori.

    Evaluarea companiei in acest fel ii pare generoasa si lui Florin Talpes, fondatorul Softwin, care la randul lui este in perioada de audit pentru listarea Bitdefender pe bursa londoneza sau una americana. „Multiplul de EBITDA despre care se vorbeste la RDS este mult prea mare. Nu am auzit pana acum de vreo companie, indiferent de domeniu, care sa reuseasca sa fie vanduta la nivelul acesta, exceptand startup-urile“, spune Florin Talpes. „Dar este posibil ca evaluarea sa nu fie facuta in functie de EBITDA ci, de exemplu, de numarul de clienti“, este de parere proprietarul Bitdefender. Tot el remarca un amanunt despre care spune ca e incurajator pentru orice antreprenor roman: faptul ca daca subscrierea se termina cu bine, adica la valoarea dorita de RDS, compania va fi cel mai bine evaluata dintre toate afacerile pornite de la zero dupa 1989 si aflate inca in proprietate romaneasca, depasind Banca Transilvania sau UPC Astral, al doilea furnizor telecom de pe piata dupa compania lui Teszari.

  • RDS pleaca la Londra

    Potrivit Financial Times, care citeaza surse apropiate companiei, prin listarea unui pachet de 15% din actiuni la bursa din Londra, RCS&RDS vrea sa atraga 500 mil. dolari (354 mil. euro), cifre care ar impinge evaluarea companiei la 3,5 miliarde de dolari (2,48 miliarde de euro).

    Pretul urmeaza sa fie confirmat sau nu de piata dupa momentul punerii in vanzare a certificatelor globale de depozit (GDR), instrumentul preferat de RCS&RDS pentru listare, respectiv luna decembrie, asa cum a anuntat saptamana trecuta compania. Estimarea, prea optimista, dupa cum spun unii analisti, ar evalua pachetul de actiuni de aproximativ 60% care este atribuit lui Teszari la 1,5 miliarde de euro, ceea ce il situeaza oficial pe omul de afaceri din Oradea in randul miliardarilor romani. Totul depinde insa de modul cum va fi primita compania de institutiile financiare londoneze.

    RCS&RDS, alaturi de bancile de investitii Morgan Stanley si UBS, cele care vor coordona listarea, trebuie sa-i convinga pana la momentul listarii pe investitorii institutionali de la Londra ca operatorul est-european face toti banii pe care ii pretinde. Road-show-ul nu are o sarcina usoara. Suma este suficient de mare (desi nu imposibil de obtinut si printr-o listare in Romania) pentru ca cei implicati in procesul listarii sa fie precauti. RCS&RDS nu este neaparat cunoscuta in City, cartierul financiar al Londrei, iar despre Zoltan Teszari, fondatorul si detinatorul a aproximativ 60% din companie, se stiu si mai putine lucruri. Cu cateva luni in urma, un cabinet de avocatura din capitala Marii Britanii trimitea un fost jurnalist de investigatii in Romania pentru a face un raport despre companie si fondatorul ei. „Am fost angajat de un cabinet de avocatura din Londra, asa ca nu stiu cine e in spate si are nevoie de aceste informatii. Si, sa fiu sincer, am aflat putine lucruri despre Zoltan Teszari, cu toate ca stiam multi unguri din Oradea“, marturiseste „detectivul“.

    Compania este insa bine pozitionata pe piata telecom din estul Europei. Potrivit RCS& RDS, serviciile sale sunt prezente in Romania, Cehia, Croatia, Serbia, Slovacia si Ungaria, aceasta din urma si Romania fiind principalele centre de venituri ale companiei. Pe parcursul ultimului an, comunicarile companiei privind numarul de clienti de pe piata romaneasca vorbesc despre 1,15 milioane de clienti pentru cablu TV (decembrie 2006), 510.000 pentru serviciile de televiziune prin satelit Digi TV (martie 2007), 500.000 de clienti pentru serviciile de acces la internet (septembrie 2007) si un milion de utilizatori ai serviciului de telefonie fixa (octombrie 2007). In Ungaria, piata pe care RDS a intrat la inceputul anului 2000 si pe care actioneaza sub numele Digi Kft (recent schimbat din EMKTV Kft), numarul de clienti este mai mic. „Compania este una din cele patru mari companii de cablu din Ungaria si cu cei peste 300.000 de clienti este lider pe segmentul DTH (televiziune prin satelit)“, au fost singurele informatii trimise de Ildiko Valko, PR manager al Autoritatii Nationale pentru Comunicatii din Ungaria, la intrebarile BUSINESS Magazin. „Principala prioritate a companiei este dezvoltarea afacerilor actuale si cresterea gradului de penetrare pe segmentul triple play (internet, televiziune si telefonie intr-un singur pachet – n.red.), majorarea numarului de abonati si lansarea in conditii adecvate a operatiunilor in sectorul 3G, dar aceasta nu inseamna ca nu avem in vedere si alte tari din regiune“, a declarat Alexandru Oprea, presedintele si directorul general al RCS&RDS. In contextul anuntului referitor la intentia de listare la Londra, comunicatul trimis presei de catre RCS&RDS mentiona ca numarul total de „revenue generating units“, adica numarul de clienti pentru fiecare serviciu in parte (internet, telefonie, cablu, satelit) este de 4,5 milioane. Acesta nu reprezinta numarul de clienti, pentru ca un abonat cu un pachet care cuprinde cablu, internet si telefonie inseamna trei „revenue generating units“, o unitate utilizata in evaluarea companiilor telecom, folosita de pilda si in cazul tranzactie Astral-UPC din 2005.

    Strict din punctul de vedere al performantelor financiare, RCS&RDS nu este tocmai cea mai buna afacere pentru un investitor la bursa. La fel cum cele 4,5 de milioane de unitati generatoare de venit nu au fost cei mai cheltuitori clienti. Intreg grupul a inregistrat la sfarsitul lui 2006 venituri de 297,1 milioane de dolari, la un nivel al profitului operational (EBITDA) de 109 milioane de dolari. Aceasta ar inseamna ca vanzarea sa se faca la un multiplu EBITDA de 30, mai mare decat la singura tranzactie comparabila ce a privit companii romanesti. Astral avea acum doi ani, cand a fost cumparata cu 400 de milioane de dolari de catre UPC, o EBITDA de 53 de milioane de dolari. Adica un multiplu de 7,5 intr-o achizitie in urma careia se vindea integral compania. In cazul RDS, modalitatea aleasa de listare, prin certificate de depozit, nu se ofera nici macar control asupra directiilor de dezvoltare a firmei, intrucat posesia de GDR nu ofera drepturi de vot viitorilor investitori.

    Evaluarea companiei in acest fel ii pare generoasa si lui Florin Talpes, fondatorul Softwin, care la randul lui este in perioada de audit pentru listarea Bitdefender pe bursa londoneza sau una americana. „Multiplul de EBITDA despre care se vorbeste la RDS este mult prea mare. Nu am auzit pana acum de vreo companie, indiferent de domeniu, care sa reuseasca sa fie vanduta la nivelul acesta, exceptand startup-urile“, spune Florin Talpes. „Dar este posibil ca evaluarea sa nu fie facuta in functie de EBITDA ci, de exemplu, de numarul de clienti“, este de parere proprietarul Bitdefender. Tot el remarca un amanunt despre care spune ca e incurajator pentru orice antreprenor roman: faptul ca daca subscrierea se termina cu bine, adica la valoarea dorita de RDS, compania va fi cel mai bine evaluata dintre toate afacerile pornite de la zero dupa 1989 si aflate inca in proprietate romaneasca, depasind Banca Transilvania sau UPC Astral, al doilea furnizor telecom de pe piata dupa compania lui Teszari.

  • S-a zis cu vacanta

    Luna septembrie a fost caracterizata de brokeri drept una dintre cele mai putin interesante de la inceputul anului. Indicele BET, care reuneste cele mai lichide si mai stabile zece companii listate la bursa, a scazut cu 6,1%, iar BET-FI, indicatorul SIF-urilor, a pierdut circa 7%. Trendul descendent a fost insotit de lichiditate redusa, ilustrand lipsa de interes din partea investitorilor. Odata cu sfarsitul sezonului de vacanta insa, investitorii au inceput sa cumpere, nemaiasteptand semnale de stabilizare politica sau raportari financiare. S-a ajuns la tranzactii de circa 20 de milioane de euro pe zi, valoare apropiata de cea de la inceputul anului, iar cotatiile au fost trase in sus, recuperand in doar cateva zile scaderea din septembrie.

    Parerile sunt impartite in ceea ce priveste motivele spectaculoasei reveniri. „Schimbarea de directie a bursei s-a datorat intrarii investitorilor straini la cumparare. Cat timp strainii au stat in asteptare, bursa noastra a scazut, de aici se vede ca investitorii romani nu stiu ce sa faca si asteapta semnale clare de la cei de afara“, spune Adrian Simionescu, director general Finans Securities. Brokerul isi sustine punctul de vedere si prin contextul international, favorabil cresterii. Anterior revirimentului de la Bucuresti, indicele industrial american Dow Jones (DJIA) a atins un maxim istoric. La fel, bursele europene acumulasera aproape o saptamana de evolutii pozitive, dupa reducerea de 0,5% a dobanzii de referinta de catre Rezerva Federala a SUA, la 4,75%, insotit de perspectiva unei noi micsorari pana la sfarsitul anului. Accesul mai ieftin la bani si semnalele pozitive din discursul guvernatorului Fed, Ben Bernanke, i-au incurajat pe investitori. Si, desi efectele crizei ipotecare din SUA se fac in continuare simtite, bancile americane si europene raportand pe rand pierderi de pe urma creditelor ipotecare neperformante, bursele europene au urmat miscarea pozitiva a celor americane.

    Adrian Simionescu afirma ca miscarile investitorilor straini pot fi observate limpede in tranzactiile efectuate. „Au avut loc achizitii cu valori mari pe titluri ale companiilor mari, cum este Petrom, Banca Romana de Dezvoltare si cele din sectorul farmaceutic – or, investitorii internationali prefera actiunile stabile si cu perspective pozitive («blue chips»)“. Actiunile SNP Petrom au atins un maxim de tranzactionare, cu 7,7 milioane de euro, chiar in ziua votarii motiunii de cenzura. In aceeasi zi, titlurile BRD au inregistrat operatiuni in suma de 1,3 milioane de euro. Explicatia este ca fondurile internationale, atunci cand fac investitii, nu speculatii, asteapta randamente pe termen mediu si lung; ca atare, un titlu ca Petrom este cautat de investitori chiar daca randamentul pe actiune este acum negativ. De la inceputul anului, actiunile Petrom au scazut cu apro-ximativ 10%, dar rezultatele financiare bune ii mentin atractivitatea.

    Razvan Pasol, director general Intercapital Invest, vede un cumul de factori pentru majorarea din octombrie: „Trei factori au incurajat revenirea. Cel extern vine din cresterile burselor internationale. Pe plan intern a fost respingerea motiunii de cenzura, care asigura mentinerea stabilitatii politice, iar al treilea factor este tehnic – dupa scaderea abrupta de luna trecuta era normala o revenire la fel de rapida“. Dincolo de acestea, e vorba de sfarsitul sezonului de concedii: cotatia minima din septembrie a indicelui BET, de 9.497 puncte, a fost deja peste cea din august, 9.330 puncte. In privinta maximelor, acestea s-au comportat identic in cele doua luni: cea mai ridicata cotatie din august a fost de 10.409 puncte, iar cea din septembrie de 10.417 puncte. Conform analizelor tehnice, minimele si maximele in crestere arata un trend ascendent. „Cresterea se va mentine si exista posibilitatea unei accentuari a majorarii. Bursele internationale au atins deja maxime istorice sau anuale, iar noi vom urma tendinta de apreciere“, apreciaza Adrian Simionescu.

    Exista insa si pareri contrare. „Nu cred ca este vorba de o revenire semnificativa a strainilor in piata. Ordinele importante de cumparare nu au fost impresionante“, considera Adrian Ceuca, director general adjunct al societatii Broker Cluj, convins ca piata nu va putea mentine evolutia pozitiva si ca vor mai aparea corectii.

    Pe termen scurt, pentru previziunile referitoare la bursa este luata in considerare si oferta publica initiala a Transgaz, planificata pentru luna viitoare. Cum „bursa de la noi are inca o puternica componenta locala“, conform lui Liviu Gigiumica, director CA IB Securities, multi investitori au tendinta sa pastreze acum bani lichizi pentru a putea subscrie actiuni ale companiei de utilitati publice. Iar bani lichizi inseamna mai putine ordine de cumparare a actiunilor deja prezente in piata.

    Sfarsitul lunii septembrie aduce in discutie si rezultatele pietei de capital din primele trei trimestre ale anului. Aprecierea indicilor arata ca tendinta anuala a ramas pozitiva, chiar si in conditiile corectiei din august-septembrie. „Nu putem vorbi de o modificare de trend de la pozitiv la negativ doar in virtutea acestor doua luni, pentru ca pe termen mediu si lung, bursa ramane pe crestere“, spune Adrian Simionescu.

    Pe primele noua luni ale anului, indicele BET a urcat cu circa 20%. Dintre companiile incluse in BET, cel mai mult s-a apreciat SSIF Broker Cluj, care a crescut cu 145% de la inceputul anului. La polul opus se situeaza SNP Petrom si Turbomecanica, care au inregistrat scaderi ale cotatiilor. La categoria a doua a BVB, topul cresterilor este dominat de producatorul de tuburi si tevi de otel TMK Artrom Slatina, care din 2000 si pana in prezent a multiplicat de 480 de ori banii actionarilor, iar in 2007 actiunile au avut un randament de 320%. Tot la categoria a doua BVB iese in evidenta si Electroputere Craiova, cu o crestere de 325% de la inceputul anului. Pierderile din ultimii ani au fost pe cale sa trimita in lichidare producatorul de locomotive, dar privatizarea catre sauditii de la Al Arrab a impulsionat evolutia actiunilor la bursa. O alta companie mica, Mecanica Ceahlau, producator de masini si utilaje agricole si forestiere, a inregistrat un salt mare datorita intrarii in actionariat a unor fonduri de investitii. Achizitiile efectuate de SSIF Broker Cluj si fondul olandez MEI Roemenie en Bulgarije Fonds au urcat cu 245% titlurile societatii din Piatra Neamt.

    In aceeasi perioada, principalul indice al pietei electronice, RASDAQ-C (care reuneste toate societatile listate pe RASDAQ) s-a majorat cu aproximativ 130%, mult peste randamentul BET. Marimea redusa a emitentilor de aici a tinut deoparte fondurile de investitii straine pana acum, insa tendinta este pe cale sa se modifice. Cel mai apropiat exemplu este cel al Imotrust Arad, societate care se ocupa cu inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare, unde grupul financiar Morgan Stanley a acumulat o participatie mai mare de 5%. La inceputul acestei luni, un nou fond, MEI, a intrat in actionariatul societatii, achizitionand un pachet de 5%. Titlul Imotrust s-a apreciat de aproape 14 ori de la inceputul anului.

    Majoritatea brokerilor raman optimisti in ceea ce priveste mentinerea cresterii din aceasta luna. Chiar daca mai sunt asteptate corectii „care sa defineasca mai exact trendul ascendent“, maximele istorice inregistrate in luna iulie pot fi depasite pana la sfarsitul anului, considera Sergiu Ovidiu Pop, presedintele Intervam Investments. Cotatia BET, de 10.480 puncte, este foarte apropiata de cea din iulie, 10.813 puncte. „Rezultatele financiare la noua luni pentru companiile listate sunt asteptate sa fie bune, in contextul economic favorabil. Daca adaugam si lansarea ofertei publice a Transgaz, avem motive serioase sa vedem o depasire a maximelor inregistrate in cursul anului“, conchide Pop.

  • Bataie pe actiuni

    Pretul a fost fixat la 36 de euro pe actiune, dar analistii estimeaza valoarea reala la 62 de euro. Viceprim-ministrul croat Damir Polancec a spus ca pretul a fost fixat intentionat la un nivel asa de redus, pentru a permite cetatenilor sa realizeze profituri. Din actiunile scoase la vanzare, 25% au putut fi cumparate de persoanele fizice din Croatia si 7,5% de catre investitorii institutionali. Aproape 358.000 de croati au subscris pentru achizitionarea de actiuni. Initial, cetatenii croati au putut cumpara actiuni pana la pragul de 5.250 de euro, dar ulterior guvernul a injumatatit aceasta suma, pentru a permite tuturor celor care au subscris sa primeasca macar o parte din actiuni. Cererile depuse de investitorii institutionali au depasit si mai dramatic oferta: de 27 de ori investitorii straini si de noua ori investitorii locali. Guvernul se asteapta sa incaseze suma de 959 de milioane de euro din vanzarea pachetului de actiuni, cea mai mare parte urmand sa fie alocata pentru plata pensiilor.