El a arătat că măsura luată la Hidroelectrica constituie unul dintre cele mai importante mesaje pentru “o viaţă economică neinfluenţată politic” şi va deschide procedurile pentru reforme structurale, precum vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de stat la societăţile din energie. “Măsura care s-a luat va duce în această toamnă la revenirea pe piaţa normală a celui mai mare jucător din zona energiei, curăţat de ceea ce îl împiedica să acţioneze normal, şi cred că această realizare va fi unul dintre cele mai importante mesaje pentru o viaţă economică sănătoasă neinfluenţată politic şi de alte interese şi va deschide practic procedurile pentru refrormele structurale, punerea pe piaţă a pachetelor de acţiuni de la societăţile din energie şi tot ceea ce ne-am angajat cu instituţiile internaţionale, reforme structurale care au întârziat foarte mult şi care afectează viaţa economică a României”, le-a spus premierul reprezentanţilor investitorilor.
Tag: energie
-
Cum este stabilit preţul energiei pentru marii consumatori
“Industria nu poate să cumpere la preţul pieţei. (…) Preţul care se practică pentru vânzarea energiei electrice, nu numai de către Hidroelectrica, dar şi de celelalte companii pentru industrie va fi preţul raportat la piaţa concurenţială, dar cu anumite corecţii, în funcţie de numărul de locuri de muncă, de profitabilitate, de volumul exporturilor”, a spus ministrul Economiei, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări privind o eventuală denunţare a contractului dintre Alro, cel mai mare consumator de energie, şi Hidroelectrica.
Ministrul a spus vor fi o serie de criterii stabilite împreună cu OPCOM privind nivelul corecţiilor, plecându-se de la preţul de pe piaţa concurenţială
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
ArcelorMittal: Contractele cu Hidroelectrica sunt legale. Nu putem cumpăra energie de la supermarket
“Colaborăm cu autorităţile române pentru a demonstra că nu e un caz de ajutor de stat. Noi nu suntem traderi de energie, folosim energia pentru a face producţie. Şi suntem un consumator mare, consumăm în mod constant 200 de megawaţi pe zi. Nu este o marfă pe care să o cumpărăm de la supermarket. Avem nevoie de stabilitate”, a afirmat Ribo.
Comisia Europeană a ajuns la concluzia preliminară că două contracte bilaterale încheiate între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi constituie, probabil, ajutor de stat ilegal şi a început procedura oficială de investigare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Hidroelectrica vrea creşterea cu 74% a preţului la energia vândută prin contracte reglementate
Compania vinde energie atât pe piaţa reglementată, cât şi pe cea concurenţială sau prin contracte bilaterale. Tarifele pe piaţa reglementată (populaţia şi micii consumatori non-casnici) sunt stabilite de către ANRE. Comparativ, compania vinde “băieţilor deştepţi” energie la un preţ mediu de 130 lei/ MWh, uşor peste costul de producţie. Reprezentanţii companiei de stat, aflată în insolvenţă, au anunţat la finele anului trecut că au cerut ANRE să permită majorarea, de la 1 ianuarie, a tarifelor reglementate la care compania livrează energia, cu până la 50%, din cauza creşterii costurilor.
-
Harta soarelui: Toată ţara este cuprinsă de febra parcurilor solare. Unde se vor monta cele mai multe proiecte?
Dacă în ceea ce priveşte energia eoliană, zona Dobrogei şi Moldova au fost cele care au acaparat interesul investitorilor, pentru energia solară mai toată suprafaţa României a devenit interesantă. De altfel, după ce până acum parcurile eoliene au atras investiţii de peste 2 miliarde de euro, mulţi specialişti spun că noul boom al energiei regenerabile se va naşte din sectorul solar, acolo unde sprijinul acordat de statul român este extrem de generos.
-
Vara de neuitat a băieţilor deştepţi
Autorităţilor statului le-a trebuit peste zece ani să constate, la presiunile externe exercitate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), ale Comisiei Europene (CE) şi ale presei, că la Hidroelectrica ceva nu este în regulă. Este vorba de acele contracte pe care foşti directori generali ai Hidroelectrica şi foşti miniştri ai economiei le-au creat şi apoi cultivat atent, departe de ochii publicului şi ai legii, cu companii mai mult sau mai puţin cunoscute, prin care electricitatea produsă de Hidroelectrica era vândută arbitrar, prin acorduri directe, nu prin licitaţie, la preţuri discutabile din perspectiva referinţei de pe bursa de energie OPCOM.
Pentru că aici sunt toate întrebările: de ce Hidroelectrica a ales să-şi vândă energia la preţuri mai mici decât cele de pe bursă? Pare complet ne-economic, chiar falimentar. Apoi, de ce a ales să vândă către acele companii, iar nu către altele, şi de ce nu transparent, pe bursă?
Întrebări pe care, fără îndoială, “băieţii deştepţi” şi paravanele lor politice le-au considerat şi le consideră, în cel mai bun caz, naive. Dar sunt întrebări ale căror răspunsuri ar putea dezveli în faţa publicului starea reală a companiilor de stat din România şi implicit a economiei, pe care toţi politicienii spun că vor s-o vadă crescând, fără să-i ofere însă condiţiile necesare.
În urmă cu o lună scriam că noul guvern ar putea avea trei posibile abordări ale acestor contracte. Se pare că deocamdată s-a confirmat varianta pe care atunci o consideram cea mai plauzibilă, respectiv renunţarea doar la unele acorduri. Desigur, varianta-surpriză aleasă acum, respectiv introducerea în insolvenţă a Hidroelectrica, nu cred că putea fi anticipată şi contrariază.
Surprizele sunt însă mult mai multe. Prima surpriză: în 18 iunie apare în presă ştirea surprinzătoare că Hidroelectrica, perla coroanei energetice a patriei, ar putea intra în insolvenţă. A doua surpriză: două zile mai târziu compania de stat este declarată, la cererea Consiliului său de Administraţie, insolventă. Surpriza-surprizelor: după încă o săptămână este denunţat primul contract, cel cu firma gălăţeană Euro-P.E.C., despre al cărei proprietar, Adrian Comşa, presa susţine că este fin al fruntaşului PDL Mircea Toader.
Motivul denunţării contractului, avansat de avocatul Remus Borza, care deţine firma Euro Insol, desemnată administrator judiciar al producătorului de electricitate, este datoria de 38 milioane de lei, precum şi neplata unor facturi pentru electricitate în valoare de 118,5 milioane de lei. Acest motiv ar putea fi considerat şi el o surpriză, deoarece se ştie că toţi “băieţii deştepţi” îşi plăteau energia ieftină de la Hidroelectrica. Gurile rele spun că la cât de ieftină era, nici nu se făcea să nu.
O altă surpriză este reacţia, nu directă, ci livrată de Euro Insol, a Euro-P.E.C., firmă care recunoaşte că are datorii către Hidroelectrica, dar mai mici, de 19,4 milioane de lei. Nu ştim dacă faptul că Euro-P.E.C. nu şi-a asumat, aşa cum spune Euro Insol, niciun “angajament sau termen de plată” a datoriilor poate fi considerat o surpriză sau nu.
Contractul dintre Hidroelectrica şi Euro-P.E.C. a fost încheiat în 2004 şi a fost prelungit prin acte adiţionale succesive. La fel ca toate celelalte. Numele firmei Euro-P.E.C. a fost asociat în 2006 cu un alt scandal privind piaţa electricităţii, de această dată achiziţionată de complexurile energetice Turceni şi Rovinari. La acea dată, actualul premier Victor Ponta, pe atunci deputat PSD, spunea că firma gălăţeană cumpăra energie de la termocentrale la preţuri foarte mici şi o revindea mult mai scump. Exact ca în cazul Hidroelectrica.
-
Preţul energiei electrice creşte de la 1 iulie cu 5%
Tarifele şi preţurile reglementate la energie nu au mai fost modificate de la 1 ianuarie 2010. Măsura de scumpire cu 5% a energiei pentru consumatorii casnici şi non-casnici este justificată, printre altele, de necesitatea corelării costurilor de producţie, transport şi distribuţie cu rata inflaţiei, care cumulat pentru 2010 şi 2011 a depăşit 13%, arată ANRE într-un comunicat. Totodată, decizia a vizat respectarea acordului preventiv dintre România şi FMI, care prevedea această majorare de la 1 iulie.
-
Insolvenţa Hidroelectrica deschide cutia Pandorei – cum a ajuns compania de la “vom mobiliza 470 de milioane de euro” la “nu am găsit bani în firmă”
Prima care a taxat dur această măsură a fost agenţia de rating Moody’s, care a coborât cu patru trepte ratingul producătorului român de energie controlat de stat. Interesant este că anunţul agenţiei de rating a venit cu câteva ore înainte ca instanţa să admită cererea de insolvenţă. În primă fază, starea de insolvenţă a Hidroelectrica, “la pachet” cu reducerea ratingului, ar putea genera costuri suplimentare pentru companie, care s-ar putea reflecta în preţul energiei sau în scăderea cantităţii de energie livrată în sistemul naţional.
Experţii în energie contactaţi de BUSINESS Magazin sunt de părere că până când Hidroelectrica îşi va reface imaginea de companie reorganizată va dura, iar între timp compania se va împrumuta la dobânzi mai mari, investiţiile curente, reparaţiile, s-ar putea să aibă de suferit. În plus, administratorul judiciar al companiei ar putea decide reduceri de personal, acţiune care ar putea fi urmată de greve şi implicit de livrarea în sistem a unei cantităţi mai mici de energie. “O serie de reacţii viscerale ar putea apărea şi din partea creditorilor, care ar putea majora dobânzile la împrumuturile acordate Hidroelectrica”, este de părere Ionuţ Purica, expert în energie. Pe de altă parte, chiar şi un administrator judiciar foarte bun are nevoie de timp pentru a se adapta cu profilul Hidroelectrica. “Euro Insol intră ca administrator judiciar de la hoteluri, Romexpo şi Plafar, într-un domeniu de o cu totul altă anvergură, domeniul energetic. Este o curbă de învăţare”, a mai spus Purica.
BANCHERII: “O MĂSURĂ ABSOLUT CONTRAPRODUCTIVĂ”
Nici reacţia mediului de afaceri nu a întârziat, acesta caracterizând măsura intrării în insolvenţă a Hidroelectrica drept una “absolut contraproductivă”. Bancherii care au creditat Hidroelectrica au anunţat că trebuie să provizioneze întreaga expunere, chiar dacă li s-a promis că ratele vor fi plătite la timp după intrarea în insolvenţă. “Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat”, a declarat Mişu Negriţoiu, directorul general ING România, la ZF Bankers Summit12.MIZA – ANULAREA CONTRACTELOR CU BĂIEĂII DEŞTEPŢI?
Cum a ajuns Hidroelectrica, a doua cea mai valoroasă companie din România – evaluată în 2011 de Ziarul Financiar la 3,49 miliarde de euro, să rămână fără lichidităţi rămâne deocamdată un mister. Motivele oficiale invocate de companie sunt mai multe, legate de secetă, devalorizarea monedei naţionale, majorarea pierderilor financiare. Neoficial, miza ar putea fi anularea contractelor cu aşa-numiţii băieţi deştepţi. De altfel, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale din 2011, prin contractele directe încheiate în mod netransparent, Hidroelectrica a pierdut 4-5 miliarde de lei.În acelaşi timp, Comisia Europeană a iniţiat în urmă cu două luni o investigaţie privind contractele prin care producătorul român de energie controlat de stat a vândut energie electrică la tarife preferenţiale.
Cu doar câteva luni înainte, nimic nu anunţa o asemenea situaţie în curtea celui mai mare producător de energie. Comparând declaraţiile făcute la începutul anului de un fost director general al Hidroelectrica, Dragoş Zachia-Zlatea, cu cele făcute zilele trecute de Remus Vulpescu, preşedintele CA, diferenţa este semnificativă.Iată ce spunea Zlatea în februarie, în cadrul ZF Power Summit: “Avem peste zece proiecte de investiţii aflate în derulare care pot aduce un plus de peste 300 de megawaţi în următorii ani. Vom mobiliza 470 de milioane de euro din surse proprii şi credite bancare atrase pentru aceste proiecte pe care trebuie să le rerminăm până în 2015….Am atras peste 100 de milioane de euro de la BERD…Cifra de afaceri bugetată pentru 2012 este similară cu 2011 şi e în valoare de trei miliarde de lei, profitul bugetat pentru 2012 este 85-100 milioane de lei, ne-am întors la trendul normal înainte ca seceta să ne scadă profitul”.
Şi iată ce a spus Remus Vulpescu, pe 20 iunie a.c., în ziua intrării oficiale în insolvenţă a Hidroelectrica: “Eu nu am găsit bani în firmă….Hidroelectrica a avut un profit contabil, dar nu are lichidităţi. Dacă s-ar fi provizionat şi cantitatea de energie vândută pe datorie către unele CET-uri, nu ar mai fi avut profit, ar fi intrat pe pierderi…Hidroelectrica datorează MECMA circa 200 de milioane lei, Apelor Române – 160 milioane lei, pentru redevenţe la apă, Fondului Proprietatea – 44 milioane lei, aferente dividendelor pentru 2010, la CE Turceni – 41 milioane de lei”
CE PROMITE ADMINISTRATORUL JUDICIAR
Imediat după anunţul Tribunalului Bucureşti privind admiterea cererii de insolvenţă, Remus Borza, administratorul judiciar desemnat de instanţă, la propunerea CA al Hidroelectrica, a anunţat planurile sale pentru companie. Potrivit lui Borza, sarcina administratorul judiciar, aşa cum prevede legea în această materie, este aceea de a eficientiza activitatea companiei, de a o restructura, de a o supune unui plan de reorganizare, de a maximiza veniturile, de a plăti toate datoriile de la masa credală şi, în final, de a o readuce înapoi în circuitul economic. Mai mult, Borza promite că toate contractele încheiate de Hidroelectrica vor fi analizate temeinic, inclusiv cele cu “băieţii deştepţi”, iar cele care se va constata că aduc prejudicii companiei vor fi anulate. -
Moody’s a retrogradat cu două trepte Hidroelectrica şi a retras ratingurile companiei
Decizia de revizuire în scădere a ratingurilor finalizează procedura de evaluare începută pe 20 iunie 2012, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Moody’s a decis să retragă ratingurile Hidroelectrica anticipând accesul limitat la informaţii privind procesul de reorganizare sub administraţie judiciară. “Retrogradarea cu două trepte a ratingurilor Hidroelectrica la nivelul Caa1 vine după confirmarea intrării voluntare în insolvenţă a companiei, de către Tribunalul Bucureşti, pe 20 iunie 2012”, a declarat Richard Miratsky, vicepreşedinte la Moody’s.