CE a lansat în decembrie o investigaţie antidumping privind importurile unor produse din oţel din China, iar în această săptămână a deschis o altă anchetă referitoare la subvenţionarea acestor produse. “În condiţiile în care economia mondială nu a ieşit din criza financiară, iar mai multe ţări europene se află în criza datoriilor suverane, toate statele ar trebui să adopte o atitudine de colaborare, deschisă şi tolerantă, pentru a depăşi împreună problemele”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul ministerului. Ancheta referitoare la subvenţii dă lumii un semnal negativ, protecţionist, care umbreşte relaţiile comerciale dintre Europa şi China în domeniul oţelului, potrivit instituţiei.
Tag: China
-
De ţinut minte: Cifrele săptămânii
15.844
numărul copiilor născuţi în decembrie 2011 (8,7 născuţi vii la 1000 locuitori), cu 23 mai puţini decât în luna noiembrie, în timp ce numărul celor decedaţi a fost de 23.043, cu 1.510 mai mulţi decât în noiembrie6,1%
creşterea producţiei industriale în 2011 faţă de 2010, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în vreme ce creşterea calculată ca serie brută a fost de 5,6%21%
creşterea exporturilor UE spre China în primele 11 luni din 2011, la 112 mld. euro, de la 92 mld. euro în aceeaşi perioadă din 20101,1%
creşterea volumului lucrărilor de construcţii în 2011 faţă de 2010, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în timp ce creşterea ca serie brută a fost de 2,8% -
Frica de viitor, văzută de la Davos
Un interviu cu Anya Schiffrin, soţia economistului Joseph Stiglitz, publicat de Reuters cu câteva zile înainte de începerea reuniunii anuale de la Davos, a fixat într-o cheie uşor tabloidă reflecţiile ulterioare pe marginea utilităţii Forumului Economic Mondial: “nevestele de la Davos” sunt preocupate să-şi ia cu ele creme hidratante ca să facă faţă aerului de munte, tinerele nou-venite sunt mai înclinate să poarte tocuri înalte decât cizme antiderapante şi în general toată lumea bârfeşte discret despre beţiile şi aventurile nocturne ale onorabililor invitaţi la Forum de sex masculin.
Anya Schiffrin aprecia că Forumul e mai interesant în perioadele de revolte sociale, aşa încât anul acesta vor fi multe sesiuni despre protestele Occupy sau despre “primăvara arabă”; cu tâlc, soţia lui Stiglitz rememora însă o intervenţie de acum câţiva ani a unui participant la o sesiune despre încălzirea globală, care spunea că schimbarea climei are şi o parte bună pentru afaceri, fiindcă face mai uşoară forarea după petrol sub gheţari. În fine, zicea ea, “anul acesta vom vedea mai mulţi şefi de state cu vederi conservatoare, din moment ce aşa de puţine guverne democratice au supravieţuit alegerilor şi turbulenţelor din 2011”.
Ironia doamnei trimitea la un cinism latent al participanţilor la Forum, fie ei manageri, bancheri, analişti sau politicieni, cinism care s-a simţit încă dinainte ca lucrările să înceapă oficial. George Soros şi Nouriel Roubini s-au grăbit să revină în primplan cu previziuni catastrofice, în funcţie de obsesiile şi de interesele financiare ale fiecăruia (Soros: vine un război sau măcar o serie de tulburări sociale; Roubini: BCE trebuie să tipărească urgent bani, UE trebuie să accepte falimentul Greciei), iar preşedintele Goldman Sachs, Gary Cohn, a dezavuat îngrijorat ideea de impunere a unei taxe globale asupra tranzacţiilor financiare, ameninţând că efectul ei ar fi părăsirea Europei de marile grupuri bancare şi scumpirea serviciilor financiare pentru clienţi.
Instituirea taxei, pe care liderii Europei continentale se luptă s-o impună în 2013 pentru a descuraja tranzacţiile riscante şi a recupera o parte din banii cheltuiţi cu susţinerea băncilor, ar însemna, după Cohn, ca băncile cuminţi gen Goldman Sachs să abandoneze o serie de activităţi speculative cu grad mare de risc (şi cu câştiguri mari) în favoarea fondurilor speculative şi a “sectorului bancar gri”, pentru că “riscul va migra de la sectorul bancar reglementat spre cel opac, nereglementat”. Să admitem totuşi că nu era treaba lui Cohn să propună statelor o egalizare a terenului de luptă, printr-o extindere a reglementărilor şi asupra fondurilor speculative (chit că ideea e vehiculată încă de prin 2002, când The Economist trăgea semnale de alarmă asupra pericolului ca “sectorul opac, nereglementat” să provoace o criză de sistem).
Ideea avea să fie reluată aproape imediat la Forum de premierul britanic David Cameron, care a proclamat că introducerea taxei pe tranzacţiile financiare, tocmai când Europa se luptă să se menţină pe creştere economică, e “pur şi simplu o nebunie” ce va costa pierderea a mii de locuri de muncă (cert e că în City s-ar pierde într-adevăr destule). Nu doar taxa l-a enervat însă pe Cameron, ci birocraţia şi mulţimea de reglementări ale pieţei muncii şi ale comerţului din UE “impuse în numele protecţiei sociale”, tocmai când Uniunea are nevoie de locuri de muncă şi de capacitate de adaptare, ca să facă faţă concurenţei americane şi asiatice.
Explicaţia lui pentru faptul că zona euro, ca nucleu al UE, a pierdut teren în această concurenţă e că nu s-a format ca o uniune monetară sănătoasă, cu o bancă centrală care să susţină toată arhitectura financiară şi o bază de transferuri fiscale şi de instrumente de datorie comune. “Nu că zona euro nu le-ar avea pe toate acestea; problema e că nu are niciuna”, a spus Cameron, în râsetele sălii.
-
Pe ce cheltuieşte banii Pentagonul
Explicaţia reducerii provine din retragerea trupelor din Irak (încheiată în decembrie 2011) şi din Afganistan, de unde deja au plecat peste 10.000 de militari din 100.000. Dintr-un buget total al apărării de 531 mld. dolari, cheltuielile pentru operaţiunile militare din străinătate în acest an sunt de 115 mld. dolari, având ca ţintă principală consolidarea forţelor de apărare în raport cu Iranul, China şi Coreea de Nord, în timp ce în 2013 vor fi reduse la 88 mld. dolari.
Planul este de natură să sporească avantajul electoral al preşedintelui Obama, întrucât satisface şi cererile democraţilor de reducere a bugetului apărării, şi dorinţa republicanilor ca America să nu devină vulnerabilă pe plan militar.
-
Splendoare din gheaţă (GALERIE FOTO)
Este supranumit “Ice City”, cum temperaturile ajung la nivelul lunii ianurie la o medie de -18 grade Celsius, sub influenţa vânturilor geroase din Siberia, notează boston.com. Festivalul debutează oficial în 5 ianuarie şi durează o lună, deşi mulţi dintre expozanţi îşi prelungesc şederea din pricina vremii prielnice. Harbin este al patrulea astfel de eveniment la nivel mondial, după Sapporo Snow Festival din Japonia, Quebec City Winter Carnival din Canada şi festival norvegian de schi.
-
Roubini: Economia Chinei va încetini semnificativ în acest an
“În acest an va avea loc o încetinire semnificativă a creşterii economice. Piaţa imobiliară încetineşte, ca şi creşterea exporturilor. Dacă nu fac ceva, stimulente monetare şi de creditare, există riscul ca avansul să încetinească mult sub 8%”, a afirmat Roubini, cofondator al companiei de consultanţă Roubini Global Economics, citat de Bloomberg. PIB-ul Chinei a crescut cu 9,2% anul trecut, cel mai lent ritm consemnat din 2002, din cauza calmării pieţei imobiliare şi a crizei datoriilor din Europa care a erodat cererea pentru exporturi.
-
Anul Nou Chinezesc: lampioane, dragoni şi prăjituri de orez (GALERIE FOTO)
Festivităţile Anului Nou Lunar Chinezesc, sau Festivalul Primăverii, cum i se mai spune, încep anul acesta la data de 23 ianuarie, durează 15 zile şi constau în parade extravagante şi spectacole de tot felul, având în vedere că Anul Nou este cea mai importantă sărbătoare pentru chinezi.
Masa de Anul Nou include obligatoriu găluşte, considerate aducătoare de noroc, umplute cu legume, carne sau peşte şi în care uneori se pun şi obiecte specifice, cum ar fi monede, iar despre cel ce găseşte găluştele cu monede se spune că va avea noroc tot anul. În sudul Chinei, găluştele sunt înlocuite cu prăjituri de orez.
Festivităţi de Anul Nou Chinezesc (GALERIE FOTO)
În oraşe se aprind focuri de artificii, în faţa caselor se pun decoraţiuni roşii, iar înăuntru se atârnă lampioane tot roşii. Toate acestea au rolul simbolic de a-l îndepărta pe “Nian”, un monstru mitic care ar fi ameninţat oamenii şi animalele de casă la momentul schimbării anilor, dar care se teme de culoarea roşie şi de zgomotele petardelor.
De asemenea, părinţii şi alţi adulţi din familie oferă plicuri roşii cu bani copiilor, ca simbol al prosperităţii şi al norocului, scrie Xinhua. Banii trebuie să fie în sumă cu număr par, cea mai mică sumă oferită fiind de obicei 50 de yuani (7,9 dolari). Plicul poate fi oferit cadou sau pus sub perna copilului.
Festivităţi de Anul Nou Chinezesc au loc şi în Asia de Sud-Est, mai ales în Singapore, ca şi în oraşele din Australia, Europa şi America unde există populaţii semnificative de chinezi.
Conform zodiacului chinezesc, Anul Dragonului urmează după Anul Şobolanului şi precedă Anul Şarpelui. Dragonul, înfăţişat ca un animal mitologic cu coarne de cerb, trup de şarpe şi gheare, este singurul animal imaginar din zodiac, fiind venerat odinioară ca zeu al apelor în zonele din China predispuse la inundaţii şi secetă.
Sursa: Xinhua
-
300 de muncitori ai unei fabrici din China ar fi ameninţat că se sinucid în masă
Angajaţii au ameninţat că se vor arunca de pe acoperişul fabricii Foxconn din Wuhan, din cauza unei dispute legate de salarii, scriu ziarele locale Record China şi Want China Times. Conform acestora, muncitorii ar fi cerut, pe 2 ianuarie, o mărire de salariu, iar conducerea le-a spus că au două variante: fie îşi păstrează joburile, dar cu aceiaşi bani, fie sunt daţi afară şi primesc plăţi compensatorii. Mulţi dintre muncitori au ales să plece, dar nu au primit plăţile compensatorii care li s-au promis, notează ziarele chineze.
-
China va încerca să consolideze puterea tânărului Kim Jong-un în Coreea de Nord
Decesul, pe 17 decembrie, al “liderului iubit” nu a luat China prin surprindere, dovadă fiind rapiditatea cu care şi-a exprimat “condoleanţe profunde”, l-a recunoscut pe Kim Jong-un şi şi-a exprimat, ulterior, grija faţă de stabilitatea Coreei de Nord. “Chinezii se pregăteau (de decesul lui Kim Jong-il) împreună cu nord-coreenii”, afirmă Scott Bruce de la Universitatea din San Francisco. “Călătoriile în China ale lui Kim Jong-il din ultimii trei ani par a fi motivate parţial de pregătirile pentru succesiunea sa”, subliniază el.
-
Oraşul din China unde se fac papuci din instalaţiile pentru pomul de Crăciun (VIDEO)
La Shijao, oraş situat la circa o oră de mers de Guangzhou, funcţionează pe puţin nouă fabrici care importă şi procesează fiecare în jur de o mie de tone de instalaţii de pom stricate, relatează publicaţia The Atlantic.
La fel ca majoritatea zonelor industriale din China unde se reciclează materiale, Shijao a început să prospere în urmă cu două decenii, graţie costului mic al forţei de muncă şi standardelor scăzute de protecţie a mediului. Chiar şi în urmă cu doi ani, cei care ajungeau aici vedeau din depărtare nori de fum negru ridicându-se deasupra unor munţi de cabluri cărora li se dăduse foc: acesta e cel mai rapid (şi mai poluant) mod de a extrage cuprul din sârmă, prin arderea materialului plastic sau a cauciucului izolator. Mai nou însă, izolaţia respectivă a ajuns interesantă pentru întreprinzătorii chinezi, care au dezvoltat linii de produse bazate pe folosirea acesteia.
Raymond Li, directorul general al fabricii de procesare a deşeurilor de metal Yong Chang Processing, i-a spus reporterului de la The Atlantic că fabrica lui a avut nevoie de un an pentru a pune la punct o metodă de prelucrare a instalaţiilor de pom. Acestea sunt tocate extrem de mărunt, elementele de plastic, cauciuc şi sticlă sunt separate de cele din metal şi folosite la fabricarea tălpilor de papuci, în timp ce metalul şi alama merg mai departe la reciclare şi rafinare în uzinele specializate din zona Shijao.
În SUA, acest gen de reciclare nu se practică decât pe scară foarte mică, din cauza problemelor de mediu legate de procesarea deşeurilor de cupru. Ca atare, instalaţiile de pom stricate iau în majoritate calea exportului spre China, care asigură astfel ecologizarea unei Americi unde consumatorii cumpără în fiecare an instalaţii de pom cu nemiluita, pentru a le arunca apoi la coşul de gunoi când se strică un beculeţ. Pentru afacerile lui Raymond Li şi ale celorlalţi întreprinzători de la Shijao, ceea ce aruncă americanii e însă mană cerească.