BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Biden: SUA susţin Ucraina în drumul spre NATO

    Vizita lui Biden în regiune – care a avut loc la numai două săptămâni după întâlnirea dintre preşedintele SUA, Barack Obama şi omologul său rus, Dmitri Medvedev – a avut scopul de a risipi temerile în Georgia şi Ucraina cu privire la posibila decizie administraţiei Obama de a îşi retrage sprijinul pentru ţările cu viziuni pro-vestice, cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile Washingtonului cu Moscova. Furia oficialilor ruşi este în creştere din cauza adâncirii alianţelor vestice în ceea aşa-numita „zonă a intereselor privilegiate”, dar şi din cauza propunerii extinderii NATO prin aderarea Ucrainei şi Georgiei, ţări din fosta Uniune Sovietică.

    Biden a lăsat să se înţeleagă foarte clar că Statele Unite sunt entuziaste în legătură cu această propunere. „Dacă alegeţi să luaţi parte la integrarea euro-atlantică, ceea ce eu cred că faceţi, atunci vă vom sprijini puternic”, a declarat Biden după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Viktor Yushchenko.Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Andrei Nesterenko, consideră că este dreptul suveran al Ucrainei să îşi aleagă aliaţii, dar că este foarte important ca acest lucru să fie implementat în mod transparent, fără jocuri de culise şi fără a prejudicia interesul altcuiva.

    În tot acest timp, în Ucraina şi Georgia, problemele sunt departe de a se rezolva. La Kiev, preşedintele în exerciţiu, pro-europeanul Viktor Yushchenko, nu este cotat cu prima şansă la alegerile din ianuarie. Urmăritorii săi, Yulia Tymoshenko şi Viktor Yanukovich, sunt mai puţin entuziaşti cu privire la aderarea la NATO, la fel ca majoritatea ucrainienilor. Preşedintele Georgiei, citat duminică de Wall Street Journal, declara că „speranţele ţării de a se alătura NATO sunt aproape nule” şi că „dacă Rusia ar reuşi să blocheze şansele Georgiei de a intra în alianţă, ar avea loc o mare tragedie pentru ţara sa”.

    Mai multe puteţi citi în NYTimes: www.nytimes.com.
     

  • Curentul ieftin vine din Ucraina

     

    Cand vorbeste de piata regionala de energie si de ambitiile Romaniei de a gazdui bursa regionala sau de a fi principalul exportator regional, alaturi de Bulgaria, Nicolae Opris, presedintele Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), nu arata nicio urma de ingrijorare.
     
    Se bazeaza pe faptul ca proiectele deja semnate – majoritatea bazate pe energie nucleara si pe tehnologii pe gaz avansate – vor asigura cantitati suficiente pentru ca aceste planuri sa devina realitate. Singurul nor din discutia despre ambitiile regionale apare atunci cand este rostit prima data cuvantul “Ucraina”. Energia produsa in Ucraina nu face parte deocamdata din mixul regional de energie datorita faptului ca Ucraina nu este parte din sistemul european Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE).
     
    “Daca Ucraina va fi admisa in UCTE, va avea un cuvant greu de spus in regiune si speram ca furnizorii romani sa nu fie scosi din piata odata cu intrarea Ucrainei”, spune presedintele ANRE, care considera ca intrarea Ucrainei in UCTE e doar o chestiune de timp – “ar putea intra si maine daca cineva va avea nevoie de ea”.
     
    Ucraina inca nu a intrat in UCTE, dar din noiembrie 2004 exista posibilitatea transportului energiei in Romania prin reteaua Burshtyn Energy Island (BEI). Dincolo de aceasta posibilitate, redusa din punctul de vedere al capacitatii, o serie de oameni de afaceri influenti au inceput de niste ani importul de energie ucraineana in Europa. Au inceput cu Slovacia – in aceasta tara fiind si infiintata Korlea Invest, furnizorul regional care a intrat si in Romania in 2005.
     
    S-ar putea spune ca a intrat in forta sau cel putin cu destula forta incat sa sustina afirmatia lui Nicolae Opris referitoare la capacitatea energiei ucrainene de a vorbi de la sine pe o piata noua.
     
    In prima sa discutie cu presa din Romania, cu revista BUSINESS Magazin, Marianna Zelemova, directorul general al Korlea Invest Romania, admite ca pretul energiei pe care Korlea o importa este competitiv, dar chiar si in aceste conditii cifra de afaceri de 12 milioane de euro din primul an de operare efectiva in Romania (2006) a fost relativ greu de realizat: “A fost destul de dificil de intrat pe piata din Romania, deoarece aici era deja concurenta – piata se deschisese deja cu cativa ani in urma si erau deja companii puternice care dominau piata”. Marianna Zelemova da ca exemplu nume precum Energy Holding, care au avut un avans important: “Energy Holding este de admirat pentru ca a inceput sa lucreze cu clientii eligibili imediat ce piata a inceput sa se liberalizeze, cam in aceeasi perioada in care Korlea abia incepea operatiunile in Slovacia”. 
     
    De fapt, existenta unor companii precum Energy Holding – care lucrau direct cu clienti eligibili – a insemnat pentru Korlea un motiv in plus sa considere piata romaneasca una interesanta. Aceste companii au nevoie sa cumpere de undeva energie la un pret cat mai bun, acesta fiind si motivul scandalurilor mediatice despre “baietii destepti” si achizitiile lor de energie ieftina de la Hidroelectrica.
     
    Korlea nu lucreaza in Romania pe piata en-detail (asadar, nu vinde direct clientilor eligibili), ci vinde energie doar pe piata en-gros (sau wholesale) catre furnizorii care o vand la randul lor en-detail. Pe piata din Romania a intrat, asadar, in concurenta cu producatorii de energie, precum Hidroelectrica sau complexele energetice din Oltenia, dar si cu alti furnizori wholesale precum Atel Energy, CEZ Trade, E.ON Energy, Grivco si altii, cu multi dintre ei avand relatii de afaceri si in alte tari din estul Europei.
     
    Dupa ce a tatonat piata in 2005, Korlea a inceput importul de energie din Ucraina in 2006, cand au inceput si contractarile cu furnizorii locali. “Strategia noastra pe Romania a fost sa lucram cu parteneri carora sa le vindem energie en-gros si nu sa avem clienti eligibili in Romania”, spune Marianna Zelemova.
     
    Romania este una dintre putinele tari din sfera Korlea in care compania nu lucreaza cu clienti eligibili: in Ungaria, Korlea furnizeaza energie catre clienti mari precum Audi sau Dunafer, in Polonia livreaza energie catre Huta Stali Czestochowaade (industria otelului), in Slovacia lucreaza cu Volkswagen si Samsung, astfel incat 40% din portofoliul total al Korlea este format din clienti eligibili. “Daca am gasi si in Romania clienti eligibili interesanti, suntem flexibili si deschisi, dar deocamdata in Romania avem strategia de wholesale”, spune Marianna Zelemova.

     

  • Romania, pe ultimele locuri in Europa la salariul minim

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Ucraina schimba regulile privatizarii

    Valentina Semeniuk, presedintele Agentiei de Privatizare de la Kiev, a anuntat ca vanzarea Ukrtelekom, a uzinei chimice din Odessa si a unor companii energetice va trebui precedata de introducerea inainte de lansarea licitatiilor a unor noi reguli de privatizare.

    Comitetul Anti-Monopol a solicitat noi reguli pentru intarirea luptei impotriva practicilor antitrust.

    La inceputul anului, Semeniuk s-a afl at in mijlocul unei dispute intre premierul Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko, fi ind concediata de guvern, dar reinstalata imediat de presedinte, pe motiv ca decizia avea nevoie de aprobarea parlamentului.

    Iuscenko i-a transmis premierului ca doreste un calendar precis al privatizarilor. Oficialii ucraineni estimau ca ar putea obtine aproximativ 4,5 miliarde de euro din vanzarea Ukrtelekom, respectiv 650 de milioane din vanzarea uzinei chimice din Odessa.

  • Din a doua incercare

    Prin aceasta miscare, cota din piata bancara ucraineana detinuta de bancile cu capital strain a crescut in ultimii trei ani de la mai putin de 10% la peste 35%. Pravex a fost vanduta de Leonid Cernovetski, primarul Kievului, si de familia acestuia, fiind o banca comerciala axata exclusiv pe retail, deci deservind doar clienti persoane fizice.

    In Ucraina are o retea formata din 560 de unitati. Aceasta tranzactie este a treia ca valoare de la inceputul anului in Ucraina, ceea ce ridica investitiile straine directe la acest inceput de an la 2,4 miliarde de euro, aproape jumatate cat tot anul trecut.

    Potrivit estimarilor realizate de ING Bank, investitiile straine directe vor ajunge in 2008 la 6 miliarde de euro, cu aproape 25% mai mult decat in 2007. Intesa a mai avut anul trecut o incercare de a achizitiona o mare banca ucraineana, Ukrsotbank, aceasta fiind in cele din urma cumparata de principalul rival al firmei italiene, UniCredit Bank, pentru 1,5 miliarde de euro. 

  • Kievul privatizeaza iar

    Iosip Vinski, ministrul transporturilor si telecomunicatiilor, a anuntat ca lista aprobata de guvern cu firmele ce vor fi privatizate mai contine uzina chimica Odessa Pre-port si sase companii energetice regionale de mici dimensiuni.

    In noiembrie anul trecut, Ukrtelekom a devenit al saselea operator de telefonie mobila din tara. Pentru 2007, veniturile estimate de companie din serviciile de telefonie fixa sunt putin peste un miliard de euro, sub nivelul atins in 2006.

    In ultimii zece ani, guvernele de la Kiev au avut mai multe incercari de a vinde pachetul majoritar al operatorului national de telefonie fixa, toate ramanand fara rezultat. Din cauza amanarii in privatizarea Ukrtelekom si a Odessa Pre-port, fostul guvern condus de Viktor Ianukovici nu si-a atins anul trecut tinta de venituri obtinute din privatizare – fata de o estimare de 1,45 de miliarde de euro a realizat doar 686 de milioane de euro.

    Pentru acest an, premierul Iulia Timosenko s-a declarat convinsa ca incasarile din privatizari vor depasi 1,1 miliarde de euro.

  • Adama: In Ucraina, profitul e mai mare

    "Ucraina este probabil cea mai avansata piata dupa Romania", spune oficialul Adama, companie care a fost fondata in 2004, in Bucuresti. Adama are in prezent investitii in mai multe ansambluri rezidentiale in Capitala si in mai multe orase din provincie, totalul apartamentelor aflate in diferite faze de constructie fiind de aproximativ 6.000.

    In plus, Adama s-a extins in ultimii ani pe pietele din regiune, achizitionand mai multe loturi de teren sau alte proprietati imobiliare in Turcia, Ucraina, Moldova si Serbia, piete care vor atrage pe termen mediu intre un sfert si jumatate din investiile companiei.

    Flusberg spune ca in Ucraina s-a construit foarte mult in ultimii zece ani, dar ca blocurile de locuinte au o arhitectura identica cu cea folosita inainte de 1990, acest fapt reprezentand o oportunitate pentru investitorii care vor veni "cu un produs occidental".

    Astfel, randamentele care se pot inregistra in tara vecina sunt mai mari comparativ celor din Romania, presedintele si cofondatorul Adama mentionand insa ca orice tranzactie incheiata in Ucraina reprezinta o adevarata poveste. "Nu e atat de simplu precum sa cumperi un teren si sa faci un PUZ. Trebuie sa inchei parteneriate cu tot felul de localnici care au relatii, este dificil. Unii spun ca este dificil sa negociezi cu partenerii de afaceri romani, dar negocierile de aici sunt ca un picnic comparative cu ce este in Ucraina", mai spune David Flusberg.

    Seful Adama estimeaza ca pe termen mediu vor creste si alte piete, precum Turcia, ponderea acestora in investitiile companiei urmand sa creasca inspre 50%. In acest moment, Adama are in derulare investitii in mai multe ansambluri rezidentiale, situate in Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Bacau si Suceava, portofoliul local de terenuri al dezvoltatorului fiind de 1,5 milioane de metri patrati.

    In plus, Adama are in dezvoltare si o cladire de birouri in nordul Capitalei, care va avea o suprafata de 30.000 de metri patrati, Flusberg adaugand ca se analizeaza si posibilitatea realizarii unor parteneriate pentru dezvoltarea unor proiecte de spatii comerciale.

  • Puscariasi pe stadioane

    In opinia sa, prin folosirea acestei metode ar mai fi rezolvate doua probleme. Prima ar fi reducerea costurilor legate de constructie, iar a doua se refera la criza de forta de munca din tara, cauzata de emigrarile masive din ultimii trei ani.

    Cwizkalski a dat exemplul fostelor state comuniste, unde detinutii erau folositi frecvent pentru astfel de munci.

    Conform agentiei de rating Fitch, organizarea, impreuna cu Ucraina, a Campionatului European de Fotbal din 2012 va costa Polonia aproape 27 de miliarde de euro, bani necesari pentru construirea de stadioane si pentru modernizarea infrastructurii.

    Reprezentantii fostului guvern polonez au contestat cifra, spunand ca este prea ridicata, dar nu au avansat o estimare oficiala. In opinia agentiei, nevoile totale ale Poloniei pentru modernizarea intregii infrastructuri de transport ajung la 100 de miliarde de euro.

  • Olandezul de la Microsoft

    Franke a fost director general al operatorului ucrainean de telefonie mobila UMC si este o figura cunoscuta in comunitatea de afaceri din Kiev. Cu o experienta de 25 de ani in industria de comunicatii, Franke si-a inceput activitatea in spatiul ex-sovietic in 1994, cand a inceput sa dezvolte operatiunile din Rusia ale Ericsson.

    Ulterior, a fost responsabil de toate activitatile de comunicatii mobile ale operatorului Golden Telecom. Franke a declarat ca industriile IT si telecom intampina aceleasi provocari si ca legaturile dintre ele devin din ce in ce mai stranse.

    In anul financiar 2007, biroul din Ucraina al Microsoft a obtinut o crestere de 40%. Daca in urma cu patru ani aici lucrau sase persoane, in prezent numarul acestora a ajuns la 100.

  • Sa vina Iulia!

     Ianukovici a facut acest anunt in deschiderea primei sesiuni a noului parlament ucrainean, format in urma alegerilor din 30 septembrie, ceremonie la care au mai participat si cei doi fosti presedinti ai Ucrainei – Leonid Kravciuk si Leonid Kucima. Deschiderea sesiunii parlamentare permite inceperea procesului de formare a unui nou guvern de catre Iulia Timosenko, fosta si actuala aliata a presedintelui Viktor Iuscenko, ca lidera a unei coalitii care insumeaza 228 din cele 450 de locuri in Parlamentul de la Kiev.