Tag: energie

  • Prispa, nivelul următor: industrializarea casei soarelui

    Rezultatul de la Madrid trebuie apreciat în contextul competiţiei şi al strategiei proiectului nostru. Cu un buget de câteva sute de mii de euro, am concurat cu echipe care au avut la dispoziţie milioane. În plus, casa noastră a fost gândită pentru România, nu doar pentru concurs. Asta se traduce în preţ redus şi nivel tehnologic de bază, dar astfel încât să se asigure parametri comparabili cu celelalte proiecte”, explică Mihai Toader-Pasti, student team leader în cadrul echipei Prispa.

    Decatlonul Solar, competiţia la care cei 45 de studenţi români ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universităţii Politehnică Bucureşti şi Universităţii Naţionale de Arte au participat, s-a ţinut anul acesta la Madrid în perioada 14-30 septembrie, rezultatele finale fiind anunţate pe 29 septembrie. Competiţia cuprinde zece probe în care sunt analizate performanţele caselor alimentate în mare parte cu energie solară. Printre ele se numără arhitectura, ingineria şi construcţia, eficienţa energetică, confortul, funcţionalitatea, comunicarea pe proiect, inovaţia sau posibilitatea de industrializare. În total au fost expuse la Madrid 18 case solare care au fost amplasate în ceea ce s-a numit timp de două săptămâni Satul Solar.

    Proiectul României s-a bazat pe aceeaşi logică ce a dat până acum modele de succes pe plan local, puţine ce-i drept, dar puternice şi în pieţele internaţionale. Cei 45 de studenţi au vrut o casă simplă, ieftină, funcţională. Nici bugetul nu le permitea să viseze mai sus. Practic, după cum spun chiar ei, au venit cu o Dacie, nu cu un monopost de Formula 1. Publicul a fost de partea lor, dar juriul a avut alte păreri, aşa că premiul cel mare s-a dus spre proiectul realizat de studenţii din Franţa, Canopea, ale cărui costuri de dezvoltare s-au ridicat la 700.000 de euro, în varianta industrializată casa urmând să coste 140.000 de euro. Bugetul României a fost de 250.000 de euro, iar preţul casei în varianta industrializată este de 70.000 de euro.

    “Mi se pare excepţional că am ajuns acolo, la câte probleme am avut (studenţii au făcut rost de bani să ajungă la Madrid în ultimul moment, când o familie din Bacău s-a decis să cumpere casa Prispa – n. red.). Poate nu am ştiut noi să-l promovăm aşa cum trebuie, dar decizia juriului trebuie respectată”, spune Pierre Bortnowski, manager de proiect al Prispa.

    Mihai admite că cel mai slab punctaj l-au obţinut la inovaţie, pentru că este destul de greu să inovezi cu lucruri ieftine, dar când a venit vorba de eficienţă energetică, echipa a ieşit pe locul doi. “Asta demonstrează că propunerea noastră este viabilă.”

    Dar nu numai părerea juriului arată că proiectul Prispa, casa care poate produce mai multă energie decât consumă, este viabil. Cel mai important indiciu este că această casă va fi în curând locuită de o familie din Bacău, urmând să fie montată în Moineşti. Iar pe lângă această familie, din Madrid studenţii români au plecat cu zeci de solictări, dar şi cu parteneriate, aşa că acum gândul le este la industrializare.

    “Casa este acum în drum spre beneficiar, iar tirurile ar trebui să ajungă spre sfârşitul acestei săptămâni (săptămâna trecută – n. red.). O parte din echipa care va monta casa este de la noi, o parte sunt persoane angajate special pentru această etapă. Casa va produce vara o cantitate dublă de energie faţă de necesarul de consum. Demersurile pentru a putea livra în reţea surplusul au început, dar va ma dura ceva până se va realiza cadrul necesar: suportul tehnic şi juridic. Acum însă putem forţa puţin lucrurile datorită vizibilităţii acestui proiect la nivel internaţional şi nu numai”, explică Mihai.

    De la Madrid Pierre spune că Prispa a plecat cu 20 de cereri de vânzare. “Bine, sunt intenţii exprimate, nu contracte ferme, dar este interesant. Şi în România oamenii sunt interesaţi. Ar fi fantastic să meargă mai departe aventura cu un partener alături de care să industrializăm casa Prispa”, spune Pierre. Mihai precizează că din România au venit trei intenţii de cumpărare, că există scrisori de intenţie pentru o colaborare cu ANL şi chiar două parteneriate, unul pentru structura casei cu o firmă şi al doilea cu o altă companie pentru finisaje şi instalaţii.

  • Călătorie în timp în Turkmenistan. Rata şomajului depăşeşte 50%, liderul îşi construieşte statui să se învârtă după soare, iar rezervele de gaz pot încălzi toată Europa

    Străzile din Aşgabat sunt pustii atât ziua, cât şi noaptea, singurul element care dă de gol viaţa din acest oraş sunt cele câteva maşini care stau cuminţi la semafor. Centrul capitalei Turkme­nistanului face noaptea concurenţă Las Vegasului la jocurile de lumini de pe stradă. Ziua însă, oraşul nu seamănă însă cu nimic, toate clădirile fiind îmbrăcate în marmură albă. Centrul este dominat de clădiri înalte de peste 20 de etaje şi instituţii de stat. Periferia, practic dormitorul populaţiei turkmene, este alcătuită din case din lut, unele deja în paragină.

    Oraşul arată cum încearcă această ţară, care stă pe rezerve de gaz de 26.000 de miliarde de metri cubi, respectiv 8,7% din totalul rezervelor mondiale să se nască şi să se construiască bazându-se doar pe giganticele zăcăminte de gaze. Gazele naturale au fost şi principalul motiv al vizitei de două zile a preşedintelui Traian Bă­sescu în Turkmenistan, statul ale cărui rezerve de gaze ar putea să scape Europa de dependenţa de Rusia. Relaţiile dintre Turkmenistan şi România sunt în principal de natură diplomatică în contextul în care schimburile comerciale sunt infime, sub 50 mil. euro anul trecut. Cu ajutorul acestor resurse Turkemenistanul încearcă să reconstruiască o ţară ieşită de sub tutela URSS acum circa două decenii, care nu are industrie sau comerţ, unde statul controlează peste 90% din economie.

    Mai multe pe zf.ro

  • CEZ: România şi-a pierdut potenţialul de a exporta energie. Lipsesc investiţiile şi o strategie clară

    “Sunt de opt ani aici şi încă nu am văzut un concept strategic (în sectorul energetic – n.r.). Eu cred că România este deja în cădere şi şi-a pierdut potenţialul de a fi exportatoare de energie”, a afirmat Veskrna, şeful companiei deţinute de grupul ceh de utilităţi CEZ. Potrivit acestuia, multe unităţi de producţie a energiei din România au probleme cu lipsa investiţiilor, au tehnologie din anii ’60, iar pentru a avea fonduri pentru investiţii ar trebui să crească preţurile reglementate. El a dat exemplul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, care trenează de mai mulţi ani. CEZ a fost una dintre companiile care au renunţat la acest proiect, la sfârşitul anului 2010.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: Preţul hranei şi revoltele populare

    Anii 2008 şi 2011, când indicele in cauză, care arată evoluţia lunară a preţurilor unui coş de mărfuri alimentare, a depăşit 210 puncte au grupat un număr important de revolte.În prezent indicele FAO a urcat la 213 puncte, împins de seceta care s-a manifestat în mai multe zone ale lumii. Aşa că posibilitatea apariţiei unei a treia runde de perturbări sociale pe scară largă este foarte probabilă. Iar vara anului 2013 pare a fi cea mai expusă perioadă, cu precădere luna august.




  • Micul îngheţ energetic din toiul verii

    Analiza consumului de energie electrică este un exerciţiu care arată în timp real cum merge economia, cum reacţionează marile industrii sau marile companii care “înghit” cantităţi enorme de electricitate într-un anumit context. Dacă un combinat îşi opreşte un furnal din cauza lipsei comenzilor, acest lucru duce imediat la scăderea consumului de energie. Preşedintele Traian Băsescu spunea în vara anului 2009 că nu mai avea încredere în analişti şi că pentru a şti cum merge economia ţării îl suna săptămânal pe ministrul economiei din acea perioadă, Adriean Videanu, să vadă cum evoluează consumul de energie. Anul acesta România a trecut printr-una dintre cele mai ciudate perioade din punct de vedere meteo, pornind cu o iarnă extrem de friguroasă şi culminând cu una dintre cele mai călduroase veri din istorie. Temperatura este un alt factor care influenţează serios consumul de energie electrică.

    În mod normal, consumul de energie din vara acestui an ar fi trebuit să stabilească un record, dar lucrurile stau exact pe dos. Datele transmise de Transelectrica arată că în iunie 2012 consumul a fost mai mic, în iulie a fost un pic mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, iar în august lucrurile au fost aproape la egalitate. Tot Transelectrica mai dă un indiciu. În iunie 2012 temperatura medie a fost de 22,3 grade Celsius faţă de cele 20,1 de grade ale aceleiaşi luni din 2011. În iulie media de temperatură a fost de 25,3 de grade, faţă de cele 21,9 de grade Celsius înregistrate în 2011, iar în august scorul a fost de 23 la 21,5 în meciul gradelor din termometre. Lăsând cifrele la o parte, acest lucru arată un lucru. La temperaturi mai mari, consumul de energie ar fi trebuit să fie mai mare, dar în iunie şi august lucrurile au stat la fel, doar în iulie existând o diferenţă pozitivă între anul acesta şi anul trecut. Acest lucru duce la o singură concluzie: în timp ce România se topea, industria avea de-a face cu un mic îngheţ în toiul verii.

    “Evoluţia consumului de energie electrică este strâns legată de evoluţia economică şi a temperaturilor, astfel în perioada menţionată din anul 2012 (iunie-august) s-au înregistrat temperaturi ce au depăşit normele climatologice, dar şi valorile de temperatură înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent. Acest fapt explică creşterea de consum de energie electrică în sistemul energetic naţional pe ansamblul perioadei analizate, creşterea fiind de fapt la nivelul lunii iulie unde diferenţa de temperatură a fost mai accentuată. La nivelul lunilor iunie şi august, deşi s-au înregistrat temperaturi mai mari cu până la 2 grade Celsius în 2012 faţă de 2011, consumul intern brut de energie a fost comparabil, fapt ce ne-ar putea sugera o scădere uşoară a economiei naţionale”, spun reprezentanţii Transelectrica, compania naţională de transport al electricităţii care veghează la funcţionarea sistemului energetic.

    În total, de la începutul anului şi până la finalul lunii august, consumul de energie electrică a înregistrat o scădere uşoară, alături de iulie singura perioadă în care a fost înregistrat un consum de energie semnificativ mai mare decât cel de anul trecut fiind februarie, adică atunci când au fost înregistrate pe plan intern temperaturi extrem de scăzute.

    Evoluţia consumului de energie nu este însă singurul indicator care merită analizat. Consumul de gaze naturale şi de carburanţi poartă la rândul lor indicii preţioase. De exemplu, rapoartele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în primul semestru al anului consumul de gaze naturale a fost cu 2,3% mai mic faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia este similară cu cea înregistrată în sectorul energiei electrice pentru că şi această scădere a pieţei de gaze vine după ce anul trecut cererea crescuse cu 3%. Nici “foamea” de carburanţi nu a înregistrat vreo creştere în 2012. Calculele făcute pe datele funizate de INS arată că în primele şase luni ale anului s-au consumat 2,54 milioane de tone de benzină şi motorină faţă de cele 2,57 milioane de tone consumate în aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2011 însă piaţa de carburanţi înregistrase o uşoară creştere, până la puţin peste 6 milioane de tone. Ceea ce a făcut diferenţa faţă de 2010 a fost creşterea
    cererii de motorină, în timp ce în sectorul de benzină a fost înregistrată o scădere.

    Astfel, primele semnale culese din sectorul energetic arată că 2012 s-ar putea dovedi un an mai slab decât 2011. Mai rămâne însă aproape jumătate de an pentru a vedea dacă aceste indicii au fost doar câteva alarme false sau primii vestitori ai unui an mai puţin reuşit din punct de vedere economic.

  • Cine investeşte în microhidrocentrale în Făgăraş

    De asemenea, odată cu primirea acestui acord a fost avizată şi documentaţia care completează studiul de impact al proiectului asupra mediului. ,,Avem toate documentele necesare pentru realizarea acestui proiect, suntem conştienţi de cadrul natural valoros în care ne desfăşurăm activitatea şi ne străduim să minimizăm impactul lucrărilor noastre asupra mediului”, a declarat Cătălin Badea, directorul IMOB Expert Consulting.

    Conform proiectării oricărui tip de microhidrocentrale, anumite lucrări ale proiectului se desfăşoara, legal, în albia râului. Este vorba despre priză – respectiv locul unde se colectează apa pentru a o trece prin aducţiune şi apoi prin turbină – şi despre traversările de pe o parte pe cealaltă a râului. Pentru fiecare dintre cele două, investitorul este obligat să platească taxe lunare către Apele Române, a căror valoare însumată se ridică la aproximativ 8 euro/m²/lună+TVA.

    În proiectul microhidrocentralelor de pe râurile Capra, Buda şi Otic captarea apei se va realiza doar atunci când nivelul apei depăşeşte debitul ecologic, respectiv timp de aproximativ patru-cinci luni pe an. Astfel, turbinele vor funcţiona doar aproximativ 3.500 ore/an dintr-un total de 8.760 ore/an.

    România are obligaţii legislative venite de la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte energia regenerabilă – cea mai importantă fiind producerea a 24% din energie din surse regenerabile până în 2020. După finalizarea lucrărilor, proiectul de microhidrocentrale al IMOB Expert Consulting va avea o putere de 14,7 MW energie regenerabilă. Investiţiile se ridică la 30 de milioane de euro pe cele trei râuri (finanţata prin credit bancar şi din surse proprii), iar amortizarea investiţiei se va face între 10 şi 15 ani, în funcţie de precipitaţii. Prima microhidrocentrală va fi funcţională în luna octombrie 2012. Furnizarea energiei necesare va fi asigurată pentru aproximativ 30.000 de familii, iar prin energia produsă se economisesc peste 6.300 tone de carbune şi peste 4.200 tone de petrol.

    Treizeci de reprezentanţi ai Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta şi ai asociaţiilor de pescari au protestat, luni, în zona râului Capra din Munţii Făgăraş, judeţul Argeş, faţă de începerea lucrărilor la microhidrocentralele de lângă Transfăgărăşan, în lipsa avizelor de mediu necesare în acest sens, potrivit Mediafax.

  • Hidroelectrica a denunţat un contract cu Paroşeni, prin care a pierdut 253,6 milioane de lei în trei ani

    Hidroelectrica a încheiat contractul cu termocentrala Paroşeni în 2008, pentru o perioadă de zece ani. Potrivit Euro Insol, scopul acordului era asigurarea resurselor fnanciare pentru termocentrala Paroşeni pentru rambursarea unui credit de 80 milioane de euro. Hidroelectrica este în insolvenţă de la sfârşitul lunii iunie. În ultimele două luni Euro Insol a denunţat mai multe contracte de vânzare a energiei, întrucât au adus Hidroelectrica pierderi de 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • În energie nu există democraţie

    Doina Vornicu, director executiv şi membru al directoratului CEZ Distribuţie, a lucrat deopotrivă la stat şi în sectorul privat şi spune că nu şi-ar mai dori să fie manager la o companie de stat. “În acest moment cred că implicarea politicului în managementul companiilor de stat este prea mare”, spune ea. Contează cine este în consiliul de administraţie, ce decizii pot sau nu să fie luate, calitatea membrilor consiliului de administraţie, cât de mult înţeleg din activităţi şi ce mandat au.

    “Dacă nu poţi investi atunci când trebuie, să iei decizia la timp, e mai greu să faci afaceri. Despre asta e vorba”, explică şefa CEZ Distribuţie, care este convinsă că managerii din companiile de stat au calităţi şi sunt bine pregătiţi atât tehnic, cât şi managerial. Dar “nu înseamnă că dacă ei au aceste calităţi, îşi pot juca rolul în mod constructiv,” spune Doina Vornicu, care a lucrat până în 2006 în sistemul de stat – la Electrica şi Transelectrica.

    CEO-ul CEZ Distribuţie crede că managerii români păcătuiesc prin două lucruri: “N-am învăţat încă sau ne-am dezvăţat repede de tot de planificare şi nu finalizăm ceea ce am început”. În principiu, românii suntem extrem de entuziaşti în primele etape, muncesc mult şi când trebuie să culeagă roadele se opresc. Şi “încă mai avem nevoie să învăţăm că trebuie să lucrăm în echipă. Toată lumea vrea să fie şef, dar rezultatul important se obţine în echipă”.

    DIFERENŢA DINTRE STAT ŞI PRIVAT
    Despre fostul RENEL spune că avea toate şansele să devină “un CEZ”, iar singurul lucru pe care nu l-a făcut suficient de devreme a fost separarea costurilor, “ca să nu mai funcţioneze ca un sac comun pentru toate activităţile”. Abia în momentul în care s-a făcut separarea transportului, distribuţiei, producţiei şi furnizării de energie, au fost vizibile costurile fiecărei divizii. “Existau premisele să transformăm RENEL dacă identificam la timp costurile şi le-am fi separat”, dar la vremea respectivă se practica subvenţia încrucişată între energie electrică şi termică, între consumatori casnici şi industriali. “E foarte greu ca statul să fie de acord să distribuie costurile în segmente integrate vertical, atunci când doreşte să protejeze o anumită categorie de consumatori”, punctează ea.

    Managerul CEZ Distribuţie crede că a avut stofă de lider încă din copilărie, iar apoi a ajutat-o şcoala. “Am şi învăţat să fiu lider, să ascult mai mult, să înţeleg ce spun oamenii. Să înţeleg şi ceea ce nu spun oamenii, să fac un diagnostic al situaţiilor şi în funcţie de asta să iau decizii.”A ales să urmeze cursurile unui liceu de electrotehnică pentru că îi plăcea să contruiască cu propriile mâini. “Toată viaţa am construit câte ceva, chiar dacă a fost un plan, o casă sau o reţea, mi-a plăcut întot-deauna să creez ceva.” Şi pentru că în trecut era o criză energetică “destul de serioasă, mi s-a părut că voi putea să fac ceva dacă voi învăţa despre energie şi nu va mai fi nevoie să se întrerupă, seara, energia electrică”, argumentează Vornicu alegerea făcută.

    După o carieră în care urcase în sistemul de stat, întâmplarea a făcut să-l întâlnească pe Jan Veskrna, country manager al Grupului CEZ în România, în 2006. El i-a făcut o ofertă de angajare şi Doina Vornicu mărturiseşte că a fost “fermecată” de el, “deşi aveam o oarecare reţinere să părăsesc o companie de stat şi să merg în una privată”. Privind analitic, spune ea acum, “nu întotdeauna eşti atât de voluntar încât să spui <ok, 20 de ani de sistem de stat înseamnă puţin şi mai vreau ceva>”.

    În octombrie 2006 a început un nou capitol (“cel mai interesant”) al carierei sale. Din momentul intrării sale în mediul privat însă au început examenele – proiecte mai mici şi mai mari într-un mediu de lucru antrenant; “toată lumea muncea, nu erau şefi şi subalterni, toată lumea era implicată şi toţi vizau termenele şi obiectivele”. Managerul CEZ Distribuţie îşi aminteşte că era fascinant pentru ea faptul că punctul de vedere al unui specialist chiar era ascultat, îi era cerută opinia şi dacă o iniţiativă sau idee merita să fie implementată, chiar se întâmpla acest lucru. În plus, o surpriză a fost şi modul de motivare din CEZ, care nu are corespondent în companiile de stat, fie că este vorba de atribuirea meritelor sau de recompense, de la diplome şi până la excursii – la Praga, pentru a vizita sediul companiei-mamă sau la Londra pentru cei care învaţă bine limba engleză.

  • Hidroelectrica cere scăderea livrărilor pe piaţa reglementată şi adaosuri mai mici la distribuitori

    Solicitările vin în contextul situaţiei dificile a companiei, aflată în insolvenţă, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi-a dat acordul de principiu cu privire la modificările propuse. Hidroelectrica are datorii de un miliard de euro şi profituri nerealizate de 1,1 miliarde euro în ultimii şase ani din contractele bilaterale şi pe piaţa reglementată, înregistrând pentru prima dată de la înfiinţare pierderi în primul semestru al anului în curs. În plus, în august producţia s-ar putea atinge un minim istoric, iar ponderea producţiei livrată pe piaţa reglementată ajunge, pentru prima dată, la 50% din producţie.

    Mai multe pe mediafax.ro