După ce a vândut anul trecut businessul de retail şi un calup de neperformante corporate, RBS are o sucursală cu cotă de piaţă nesemnificativă.
RBS a semnat în urmă cu un an un acord de transferare a portofoliului de retail către UniCredit Ţiriac Bank. De asemenea, anul trecut britanicii au realizat o tranzacţie importantă cu credite neperformante din divizia corporate, rezultând în final o contracţie puternică a bilanţului şi ieşirea din clasamentul primelor 20 de bănci de pe piaţă, scrie Ziarul Financiar.
Din septembrie 2013 RBS România a trecut la statutul de sucursală, însă oficial britanicii au indicat menţinerea unui anumit interes pentru a continua businessul cu clienţi mari.
Până la urmă, deznodământul ieşirii complete de pe piaţă se arată a fi inevitabil. Cumpărătorul portofoliului de clienţi sofisticaţi/multinaţionale servit încă de RBS ar trebui să aiba un profil similar de expertiză şi capacitate tehnică pe zona corporate. Prin prisma acestui fapt portofoliul în cauză ar putea ajunge tot la UniCredit, care a luat şi retailul, care are deja o poziţie puternică pe segmentul corporate şi a indicat menţinerea unui apetit pentru achiziţii atât timp cât creşterea organică se dovedeşte încă dificilă.
De asemenea, un profil similar expertizei RBS în corporate banking ar avea ING, însă grupul olandez încă este supus unor constrângeri la capitolul achiziţii în condiţiile în care nu a încheiat rambursarea ajutorului de stat de 10 mld. euro primit pentru a depăşi primele şocuri ale crizei izbucnite în 2008. Citibank a rămas o casă de corporate banking pentru companii mari/multinaţionale după ce anul trecut şi-a vândut retailul către Raiffeisen, însă rămâne de văzut în ce măsură ar avea apetit pentru o achiziţie pe segmentul corporate. Un semnal interesant privind menţinerea unui anumit interes la nivel local a fost preluarea anul trecut a businessului de custodie de la ING.
Acestea ar fi cele trei mari variante de potenţiali cumpărători prin prisma compabilităţii cu gradul de expertiză al RBS şi a interesului tradiţional pentru segmentul de clienţi în discuţie.
La nivel oficial reprezentanţii RBS afirmă că opţiunile strategice privind businessul din România sunt în continuare în proces de reevaluare. Cert este că RBS România face parte din divizia de active la care britanicii vor să renunţe.
“Deoarece Divizia RBS NonCore a fost desfiinţată la sfârşitul lui decembrie 2013, RBS România, care făcuse parte din această divizie din februarie 2009, a fost transferată începând cu 1 ianuarie 2014 în nou creata divizie Capital Resolution. În acest context şi aşa cum am făcut în ultimii ani, continuăm să ne revizuim opţiunile strategice pentru business-ul nostru din România. Scopul este de a găsi cea mai bună soluţie atât pentru clienţii, cât şi pentru angajaţii noştri”, menţionează reprezentanţii RBS. Banca precizează că îşi va informa clienţii de orice schimbare care ar putea apărea cu suficient timp în avans şi într-o manieră deschisă. “Între timp, vom continua să ne desfăşurăm activitatea în mod «business as usual»”.
Anul trecut încă au mai fost tatonări în vederea unei eventuale includeri a RBS România în divizia activelor “core” a grupului britanic, după ce businessul local a fost curăţat şi restructurat prin vânzarea businessului de retail şi a neperformantelor corporate. A rămas o structură foarte suplă, cu un bilanţ redus, care ar fi putut funcţiona în continuare ca o casă de corporate banking în condiţii de profitabilitate ridicată. Britanicii nu au însă niciun interes strategic faţă de piaţa locală dominată de austrieci şi greci şi sunt gata să plece cu totul.
În toamna anului trecut au închis sucursala locală şi spaniolii de la Caixabank care de asemenea erau calaţi pe business-ul corporate, clienţii fiind preluaţi de BCR.
Vânzarea business-ului rămas al RBS va fi doar una dintr-o serie de tranzacţii bancare aşteptate anul acesta.
Astfel, până la sfârşitul anului ar putea pleca din România portughezii de la Millennium, dar şi francezii de la Credit Agricole.
De asemenea, ar putea fi încheiată până la iarnă şi tranzacţia de vânzare a Volksbank, care are ca termen limită sfârşitul anului 2015. Interesat de portofoliul băncii austriece ar putea fi alt grup austriac – Raiffeisen, care a spart anul trecut gheaţa tranzacţiilor cu portofolii prin preluarea retailului de la Citibank. Achiziţia respectivă nu i-a ajutat însă prea mult în expansiunea bilanţului, respectiv în creşterea cotei de piaţă. De-abia eventuala preluare a Volksbank România ar face ca Raiffeisen să urce vizibil în ierarhia activelor, conform ambiţiilor mai vechi ale băncii-mamă de la Viena. Volksbank a devenit o bancă foarte curată, cu o rată a creditelor neperformante de circa 7% după ce recent a reuşit să vândă un portofoliu uriaş de active proaste de aproape o jumătate de miliard de euro.
Nu în ultimul rând, pe lista băncilor care aşteapta cumpărător rămâne Marfin Bank.
Rămâne în suspensie şi demersul Băncii Carpatica de a găsi un partener care să-i întărească baza de capital şi care să-i permită să avanseze în clasamentul activelor.