“Aceasta este cea mai mare descoperire de gaze din istoria OMV. Dupa ce am vazut structura din Romania, ne-am implicat in proiecte similare in Ucraina si Bulgaria. Ne pregatim sa incepem o noua faza de foraj de explorare de la finalul anului viitor”, a declarat Gerhard Roiss, CEO-ul OMV, actionarul majoritar al Petrom. La randul sau Jaap Huijskes, membru al directorratului OMV, responsabil pentru activitatea de explorare si productie, a precizat ca grupul OMV este incantat de descoperirea de gaze din Romania, dar ca productia nu va incepe mai devreme de zece ani de zile.
Tag: energie
-
Cel mai bun an de la Revoluţie încoace pentru unităţile de producere a energiei
“Din 1990 şi până în anii 2000 s-a făcut Unitatea 1 de la Cernavodă. Apoi au mai trecut zece ani pentru ca o altă unitate să fie pusă în funcţiune, iar alături de ea şi alte câteva unităţi de producere a energiei electrice, dar mici. Este o diferenţă imensă faţă de anii dinainte de ’89”, spune Răzvan Nicolescu, director de afaceri publice şi reglementare în cadrul OMV Petrom.
Această diferenţă imensă de ritm se vede şi în vârsta parcului de producere a energiei electrice din România. Potrivit Strategiei energetice 2011-2035, o strategie care încă este în faza de proiect, pe plan local sunt circa 18.000 MW de capacitate instalată. Unităţile sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi cererea locală, dar acesta este de fapt un confort fals pentru că circa 80% dintre termocentrale au fost instalate în perioada 1970-1980, având în prezent durata de viaţă depăşită. Tot aşa, aproape o treime dintre hidrocentrale sunt nişte bătrâne doamne care ar trebui să iasă la pensie. Problema este că în ciuda acestei situaţii, sistemul energetic a fost sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, aşa că pentru următorii 20 de ani România are în faţă o notă de plată uriaşă, de 40 de miliarde de euro, pentru a înlocui mai bine de jumătate din sistemul energetic. “Din strategia noastră, România are nevoie de circa 1-2 miliarde de euro pe an numai pentru sectorul energetic şi între 3 şi 4 miliarde de euro pe an dacă intră aici şi investiţiile necesare în sectorul de petrol şi gaze”, a explicat reprezentantul Petrom. Alternativa? Importuri, în creştere înceată, dar sigură, de energie electrică. Anul acesta a adus însă o rază de lumină în acest scenariu deloc îmbucurător pentru o ţară oricum dependentă în proporţie de 30% de gaze ruseşti şi de 60% de petrol de peste graniţe, 2012 fiind cel mai bun an de la Revoluţie încoace în ceea ce priveşte capacităţile noi instalate.
De la începutul lunii august Petrom, cea mai mare companie din România, a pus în funcţiune o centrală pe gaze care de una singură ar putea alimenta cu energie întreg Bucureştiul. Centrala de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, a costat 530 de milioane de euro şi este prima termocentrală nouă făcută în România în ultimii 22 de ani. Cert este că Petrom a avut un as semnificativ în mână dat chiar de statul român. Din toamna acestui an, prin ordonanţă de urgenţă, compania a fost scutită de la formarea coşului de gaze, în care intră şi importurile scumpe din Rusia, pentru cantităţile pe care le arde în centrala de la Brazi. În acest fel, costurile Petrom sunt mai mici faţă de orice altă companie care de mâine s-ar apuca să facă o centrală nouă pe gaze, dar care nu ar beneficia de această facilitate acordată exclusiv producătorilor de gaze naturale. În România, marii producători de gaze sunt Petrom şi Romgaz. Pe o piaţă în care tot sunt fluturate concepte precum concurenţă, transparenţă, preţuri aliniate la cele din UE, dereglementare, această facilitate importantă acordată cu dedicaţie către Petrom şi Romgaz nu este o deviere tocmai de la aceste principii mult trâmbiţate?
“Petrom îşi asumă riscuri şi investiţii majore în producţia de hidrocarburi. Imaginaţi-vă că suntem un producător de mere. De ce aş fi eu, ca producător de mere, obligat să ronţăi mere ruseşti când eu le am pe ale mele?!”, spune Nicolescu. Problema este că centrala de la Brazi scoate din producţia Petrom 800 de milioane de metri cubi de gaze ieftine, lucru care ar putea duce la o creştere a importurilor din Rusia care în acest moment au un preţ de trei ori mai mare faţă de cele extrase local. Practic, în timp ce Petrom va “ronţăi” propriile “mere”, România ar putea aduce gaze mai scumpe pentru a acoperi cererea internă. Revenind totuşi la noile unităţi de producţie a energiei, dincolo de centrala Petrom, o altă realizare a acestui an va fi finalizarea parcului eolian de 1,1 miliarde de euro al cehilor de la CEZ.
-
Centralele solare vor ajunge în 2016 peste puterea centralei nucleare de la Cernavodă
Potrivit estimărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, la finele acestui an puterea instalată în panouri solare va fi de 50-100 MW, anul viitor capacitatea acestora ar putea ajunge la 500-1.000 MW, pentru ca în 2016 să atingă nivelul de 1.500 MW, a declarat luni într-o conferinţă de presă Zoltan Nagy, directorul departamentului de eficienţă energetică din ANRE. Fiecare din cele două reactoare nucleare de la Cernavodă are o putere de circa 700 MW. Statul încearcă de şase ani să construiască ale două unităţi nucleare, dar nu găseşte investitori, după ce companiile care în 2007 au intrat în acest proiect au renunţat la el la finele anului 2010, din cauza incertitudinilor privind investiţia.
-
Borza: Sunt 500 de băieţi deştepţi la Hidroelectrica
Unele contracte comerciale, dincolo de cele de vânzare a energiei, au început să fie denunţate, altele urmează, şi odată cu ele şi contractul colectiv de muncă cu salariaţii va suferi anumite modificări. În ciuda acestor măsuri, Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, aflat acum în insolvenţă, va termina cel mai probabil anul cu un minus de 384 mil. lei (85 mil. euro). Pentru 2013 este promis din nou însă un câştig record de 100 mil. euro, similar cu cel pe care compania trebuia să-l bifeze anul acesta. “Băieţii deştepţi sunt doar vârful aisbergului. Odată denunţate contractele, mulţi ar fi vrut să punem batista pe ţambal şi să ieşim din insolvenţă cu Hidroelectrica. În realitate, sunt 500 de băieţi deştepţi. Avem peste 500 de contracte comerciale încheiate şi fiecare, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar toate cele 500 de contracte, au preţuri supraevaluate”, a spus Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, administratorul judicar al Hidroelectrica, în cadrul emisiunii ZF Live.
-
Secretar de stat în Ministerul Economiei: Exportul de gaze a creat isterie în presă. Vocea Rusiei sprijină o companie rusă
“S-a creat o isterie pe o parte a media faţă de exportul de gaze. Este o agenţie, Vocea Rusiei, care susţine sus şi tare interesele unei companii ruse din domeniul energiei care, într-un sistem intregrat, şi-ar pierde exporturile în România”, a afirmat Traicu într-o conferinţă de presă. Companiile din România vor putea exporta gaze începând cu anul viitor, după ce vor fi eliminate restricţiile tehnice actuale. Posibilitatea exportului de gaze este o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional. România îşi poate asigura din surse proprii aproximativ două treimi din necesarul de gate naturale. Diferenţa este importată, prin firme intermediare, de la grupul rus Gazprom.
-
Transelectrica a avut în primele 9 luni un profit de 19,2 milioane lei, de opt ori mai redus decât anul trecut
În primele nouă luni din anul precedent, Transelectrica a avut un câştig de 153,43 milioane lei. În primul trimestru din acest an compania a consemnat un câştig de 43,6 milioane lei, după care a trecut pe pierdere. Compania naţională de transport al energiei electrice a obţinut în perioada ianuarie-septembrie din acest an venituri de 2,18 miliarde lei, cu 4,8% mai mari faţă de anul precedent, însă cheltuielile au crescut cu 13,5%, la 2,14 miliarde lei. Din activitatea financiară, Transelectrica a avut pierderi de 2,2 ori mai mari, de 64,82 milioane lei, iar profitul operaţional EBIT a scăzut tot de 2,2 ori, la 96,18 milioane lei. Cifra de afaceri a consemnat un avans de 7,2% în primele nouă luni, la 2,09 miliarde lei.
-
Hidroelectrica a vândut prin licitaţii energie de doar 5,4 mil. euro, dintr-un total de 75,7 mil.euro
Compania a organizat în intervalul 30 octombrie-2 noiembrie un număr de 30 de licitaţii pentru vânzarea unei cantităţi de 1,5 TWh de energie, cu o valoare totală de 343,1 milioane de lei. Preţul solicitat de compania de stat a fost de 220 lei pe MWh, situat în partea inferioară a tarifelor practicate în această perioadă pe bursa de energie OPCOM. Din cele 30 de licitaţii, Hidroelectrica a reuşit să încheie doar trei proceduri de vânzare, prin care a vândut 113.275 MWh, cu o valoare totală de 24,8 milioane de lei. Compania a programat pentru săptămâna viitoare, tot la OPCOM, alte cinci licitaţii pentru vâzarea unei cantităţi de 263.520 MWh, cu o valoare totală de 58 milioane de lei.
-
Coşmarul malthusian – Alimente sau combustibil
Potrivit organizaţiei Global Renewable Fuels Alliance, sectorul biocombustibilor a generat afaceri de 374 miliarde de dolari în 2010. Între 2000 şi 2010, producţia mondială de biodiesel a crescut de 22 de ori, iar cea de bioetanols-a triplat.
Organizaţia estimează că până în 2020 bioetanolul va înregistra un avans de 74%, până la 525 miliarde de dolari, iar afacerile cu biodiesel se vor dubla la 154 miliarde de dolari. Piaţa ar urma să ajungă, astfel, la 680 de miliarde de dolari în 2020.
O creştere precum cea înregistrată de biocombustibili nu ar fi fost posibilă fără ajutorul statelor. “Dacă biocombustibilii ar fi fost competitivi fără subvenţii guvernamentale raportat la combustibilii fosili, interacţiunea forţelor pieţei ar fi condus la o distribuţie optimă a materiilor prime agricole între alimentaţie şi energie”, afirmă Ivetta Gerasimchuk, specialist la Institutul Internaţional pentru Dezvoltare Sustenabilă din Geneva.”Piaţa este în prezent puternic influenţată de scutirile de taxe şi alte forme de sprijin acordate de guverne industriei biocombustibililor”, a declarat Gerasimchuk.
SUA – CEL MAI IMPORTANT PRODUCATOR
Statele Unite sunt cel mai mare consumator de bioetanol din lume, iar Uniunea Europeană e lider în privinţa producţiei de biodiesel. Circa 10% din benzina din Statele Unite este asigurată din etanol, iar procentajul ar urma să crească, susţinut de o lege din 2007 pentru asigurarea independenţei energetice.Aproximativ 40% din recolta de porumb din SUA va fi transformată în acest an în biocombustibil pentru a respecta reglementările impuse de stat. Cantitatea ar fi suficientă pentru hrana a circa 350 de milioane de oameni.Multe ţări, între care SUA, China, Brazilia, India şi state membre ale Uniunii Europene, au adoptat politici de promovare a biocombustibililor şi de reducere a dependenţei de importurile de petrol. În general, lucrările care au vizat impactul reorientării de recolte dinspre sectorul alimentar către cel al producţiei de biocombustibili sugerează creşteri de preţuri de 30% sau chiar mai mari pe termen scurt.
Chiar şi în cazul unui impact mai modest al politicilor energetice asupra preţurilor la alimente, efectele asupra populaţiei ar putea fi majore, împingând zeci sau chiar sute de milioane de oameni sub pragul sărăciei.PREŢURI MARI LA ALIMENTE
Un mix între scumpirea petrolului, dezvoltarea industriei biocombustibililor, speculaţii pe pieţele de materii prime şi restricţii impuse la export de unele ţări au crescut puternic preţurile la alimente în 2007 şi 2008, declanşând proteste violente în ţări precum Egipt, Camerun sau Haiti.Preţurile la alimente au crescut la nivel mondial în septembrie, iar Agenţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură a avertizat că acestea rămân aproape de nivelul atins în timpul crizei din 2008.
Cea mai puternică secetă din mai bine de 50 de ani în SUA a trimis preţurile la soia şi porumb la niveluri record în această vară. Seceta puternică în Rusia şi alte ţări din regiunea Mării Negre a stârnit temeri privind o nouă criză alimentară.Potrivit agenţiei ONU, preţurile vor rămâne ridicate, iar o normalizare este puţin probabilă pe termen scurt. -
Transelectrica: Sunt prea mulţi producători de energie regenerabilă, nu vor funcţiona toţi
“Nu vor funcţiona toţi pentru că sunt prea mulţi, dar în 15 ani va creşte consumul sau vor fi puse în funcţiune investiţii noi, capabile să stocheze energia (centrale cu pompaj, baterii de acumulatoare, etc.), şi se vor construi magistrale de reţele de trasport care vor permite comercializarea unor cantităţi mari între sudul, estul, vestul şi nordul continentului, în funcţie de zona în care bate vântul (va fi o piaţă unică de energie). Numai dacă ai o putere instalată mare poţi să produci energie multă, dar, evident, nu este suficient şi mai trebuie şi bani pentru alte investiţii”, a comunicat Transelectrica, la solicitarea MEDIAFAX.
În 2012, capacităţile de producţie a electricităţii care beneficiază de sistemul de certificate verzi, fiind considerate producătoare de energie regenerabilă, cumulează o putere instalată totală de 1.919 MW, reprezentând 8,7% din totalul unităţilor la nivel naţional, de 22.000 MW.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Statul vrea să recheme companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă
“Până la sfârşitul anului vom avea răspundul acestor companii şi forma proiectului”, a afirmat Traicu la un seminar pe teme energetice. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian) au renunţat la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. În prezent, din compania care a fost creată pentru finanţarea lucrărilor în cele două reactoare mai fac parte Enel (Italia) şi ArcelorMittal România. Secretarul de stat a precizat că statul este dispus să aducă din nou cele patru companii în proiect “în orice formă, în orice procente”.