BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Terapia Ranbaxy a vandut medicamente de 120 mil. $

    Ranbaxy si-a revenit astfel dupa un al treilea trimestru foarte slab pentru piata farmaceutica din Romania in general. Un atu a fost si faptul ca, in primele sase luni, Terapia Ranbaxy a primit autorizatii de punere pe piata pentru mai mult de 20 de noi produse. Compania a obtinut si noi autorizari de productie si import conform normelor si standardelor europene, au mai anuntat reprezentantii grupului Ranbaxy.

    Anul trecut, Ranbaxy a inregistrat la nivel international vanzari de peste 1,6 miliarde de dolari, in crestere cu 20% fata de 2006. Profitul net s-a ridicat la 191 milioane de dolari, cu 68% mai mare decat in anul precedent. Grupul este unul dintre cei mai mari producatori de medicamente generice (produse farmaceutice care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat) din lume, avand ca obiectiv strategic intrarea in primele cinci companii din piata mondiala de generice.

    Pietele emergente, in randul carora se inscrie si Romania, au adus peste jumatate din cifra de afaceri a Ranbaxy, mai precis 54%. In Romania, Ranbaxy tinteste pozitia de lider al producatorilor de medicamente, fie ele generice sau originale. La cateva luni dupa ce a preluat (in primavara lui 2006) Terapia, Malvinder Singh – directorul executiv al grupului indian – spunea pentru BUSINESS Magazin ca "va face tot ce este necesar pentru a ajunge numarul unu (pe piata – n.r.)".

    Potrivit ultimelor raportari transmise de compania de cercetare de piata Cegedim, Ranbaxy detinea, la sfarsitul trimestrului al treilea, o cota de piata de 5%, valoare care plasa firma pe locul 7 in piata romaneasca, in conditiile in care primul loc este detinut de GlaxoSmithKline (GSK), cu 7,8%.

  • Seful Volksbank: nu exista productie

    Schreiner contesta decizia bancii centrale de a pastra cerintele privind rezervele minime obligatorii pentru toate liniile de business ale bancherilor "pentru ca in aceste conditii finantarea este scumpa chiar si pentru micii intreprinzatori si intreprinderile mici si mijlocii, care sunt in orice economie o piesa importanta a productiei". Bancile comerciale sunt obligate sa imobilizeze la BNR o parte din sumele atrase, sub forma de rezerve minime obligatorii.

    Pentru pasivele in valuta cota de constituire a rezervelor este de 40%, in timp ce la lei se aplica o cota de 20%, insa doar pentru cele cu scadenta mai mica de doi ani. Costul acestor rezerve este, spune Schreiner, de circa 3% din costul finantarii. In opinia presedintelui de la Volksbank, banca centrala ar putea adopta masuri diferentiate: "sa puna rezerve de cat cred ei pentru a reduce consumul populatiei, dar sa lase intreprinzatorii sa aiba acces la finantari ieftine, pentru a putea sa-si faca treaba bine". Deficitul de cont curent – alimentat in principal de consum – a ajuns dupa primele 11 luni din 2007 la aproape 15,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 12,95% din PIB estimat pentru 2007.

  • Ioan Dirzu si Mihai Miron, in CA la Albalact

    „Am propus numirea lui Mihai Miron in Consiliul de Administratie pentru ca are competente in categoria baby food (alimente pentru copii), categorie in care vom dezvolta produse din sub brandul Fulga in cursul acestui an”, a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact. In prezent, Mihai Miron detine si administreaza o fabrica de lapte praf pentru copii si o ferma de vaci in judetul Alba.

    Cifra de afaceri a Albalact a crescut cu 64,33% in primele noua luni ale anului, pana la 111 milioane de lei, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
    In prezent, compania produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact. Fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Compania se afla acum printre primii cinci producatori de lactate din Romania, intre care se afla Friesland Foods, Danone, Hochland si La Dorna.

  • Unora le place whisky-ul

    "Macar o sticla de vin fin sau de whisky" a devenit pentru multi etalonul minim in materie de cumparaturi sau de cadouri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Revelion, fie ca sarbatoresc acasa sau intr-o statiune. La cresterea puterii de cumparare, care a sporit in ultimii ani vanzarile de bauturi alcoolice scumpe din comert, se adauga vanzarile de bauturi fine datorate cadourilor pe care tot mai multe companii obisnuiesc sa le faca angajatilor sau partenerilor de afaceri cu ocazia sarbatorilor.

    "Sezonul conteaza foarte mult in sensul cresterii vanzarilor. Pentru ca asa cum creste consumul in segmentul de HoReCa (hoteluri, restaurante, catering, n.red.) datorita avalansei de evenimente de firma si petreceri de Craciun, la fel de bine cresc si vanzarile din retail", spune Tudor Furir, director general al importatorului de bauturi Pernod Ricard.

    Dincolo de factorul sezonier, trei sunt factorii care au influentat radical anul trecut piata bauturilor alcoolice importate, ce a crescut anul trecut cu 50% fata de 2006, estimarile pentru 2007 referindu-se la o valoare plasata in jur de 100 de milioane de euro: eliminarea taxelor vamale, disparitia magazinelor duty-free si cresterea puterii de cumparare.

    Disparitia taxelor vamale a dus la ieftinirea sensibila – in unele cazuri cu 30% pana la 35% – a preturilor la raft. Aceasta a sustinut "translatia" consumatorilor catre marcile de pe treapta urmatoare de pret: de la premium la superpremium, de la mediu la premium. Datorita ieftinirilor, "consumul evolueaza fara un efort financiar major spre branduri plasate in segmentul superior", spune Furir, a carui companie a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Astfel, explica Furir, tot mai multi dintre cumparatorii ce luau de pe raft pana la inceputul lui 2007 Ballantine’s (la 60-70 de lei), prefera acum sa ia un Chivas la 80 de lei. La fel de bine, Ballantines (ce costa acum in jur de 40 de lei) incepe sa atraga clientii marcilor premium produse in Romania, ca Alexandrion sau Stalinskaya, ce afiseaza etichete cu preturi plasate in jur de 30 de lei. "Un salt usor catre un produs plasat ceva mai sus este facut cu lejeritate, pentru ca romanilor le plac foarte mult brandurile".

    Un rol cheie l-a jucat anul trecut si inchiderea duty-free-urilor, ce a avut un impact „cel putin la fel de mare” ca si scaderea taxelor vamale, spune Pepe Berciu, managing partner la BDG. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor. Cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 18 milioane de euro, fata de circa 12 milioane de euro in 2006. Tendinta de crestere a vanzarilor ar urma sa se mentina si pentru anul acesta, pentru care previziunile companiei se refera la vanzari de circa 27 de milioane de euro. Compania a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania al marcilor Remy Cointreau, una dintre cele mai mari companii europene pe piata de sampanie si bauturi spirtoase. Aceasta a adaugat portofoliului BDG marci ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin.

    Un rol important il va juca insa si cursul valutar euro/leu in acest an, apreciaza Berciu, care se declara surprins de recenta ascensiune a euro fata de leu, cu efect negativ direct asupra activitatii importatorilor.
    Dintre toate tipurile de bauturi alcoolice de import, cele mai mari cresteri le-au punctat anul trecut, in termeni absoluti, vanzarile de vodca, a carei pondere tinde sa se mareasca in totalul pietei. |n 2006 insa, dintre toate categoriile de bauturi, brandy a fost sortimentul cu cea mai importanta crestere a valorii vanzarilor (44,5%), urmat de gin (26,8%) si lichior (15,4%), arata un studiu MEMRB. "Anul trecut, cam toate bauturile alcoolice au cunoscut un avans spectaculos, iar in cazul companiei noastre vedetele au fost Cinzano si bauturile de tip sparkling wine (vinuri spumante)", declara Dan Ursu, director general al Cristalex, importatorul si distribuitorul marcilor Jack Daniel’s, Cinzano si Jim Beam si Campari.

    Daca in 2006 vodca de import insemna doar 2% din totalul pietei, anul trecut volumele vandute s-au dublat, ajungand la 4%. Pe ansamblu, importurile ar urma sa ajunga in acest an la o pondere de 4-5% din totalul pietei, ce cuprinde si bauturile vrac. |nsa reprezentantii companiilor importatoare sunt optimisti. "Cred ca pana in 2010-2012 volumul vanzarilor de bauturi de import se va tripla", declara Tudor Furir. In acest peisaj insa, partea leului va fi detinuta in continuare de bauturile de tip whisky, iar inclinatia romanilor pentru acest tip de bautura este evidenta, in opinia lui Pepe Berciu. El spune ca in conditiile ieftinirii bauturilor de import, era de asteptat ca majoritatea consumatorilor de vodca produsa local sa se indrepte catre cea importata, "insa clientii au direct catre whisky".

    In randul clientilor romani nu conteaza insa foarte mult originea unui whisky, crede Furir, care adauga totusi in gluma ca "trebuie sa nu ai papile gustative ca sa nu faci diferenta intre un scotch si un bourbon". |n cazul scotch-ului este evident gustul de fum (din butoaiele in care este tinut whisky-ul la maturat), in timp ce reteta bourbon-ului exclude afumarea baricului. La fel de bine, bourbon-ul (varianta americana de whisky) se diferentiaza printr-o aroma mai puternica de amidon, maltul de porumb fiind folosit in cantitate de peste 50% in retetele folosite pe continentul american. Situatia se schimba insa radical in cadrul aceleiasi "specii" de whisky, cand doar cunoscatorii pot face diferenta intre marci, producatori sau ani de productie. Iar in cazul amestecului cu Red Bull sau bauturi de tip cola, "nici nu prea mai conteaza marca de whisky", declara Furir, deoarece gustul este acoperit, sau cel putin afectat, de celalalt ingredient din amestec.

    Pe ansamblul pietei, dintre toate bauturile de import, cea mai consistenta felie o detine segmentul mediu de pret, ce se adreseaza insa, explica Furir, consumatorilor cu venituri peste medie. Ceea ce se numeste in limbajul de specialitate "standard scotch", ca Ballantine’s sau Teachers, intruneste peste jumatate din preferintele de consum pentru bauturi alcoolice. Cu certitudine insa, piata va continua sa atraga consumatorii spre palierele superioare de pret, pe masura ce cresc puterea de cumparare, atractia catre branduri si o mai mare familiaritate cu marcile internationale. La toate acestea se adauga insa ceea ce managerul Pernod Ricard din Romania numeste "un interes general in privinta whisky-ului, fie ca este vorba de executivi sau manageri din middle management sau vicepresedinti de institutii sau companii: cu totii sunt fascinati de aceasta bautura".

    In general, in canalul HoReCa – ce reuneste barurile, cafenelele, restaurantele si terasele – se vand aproape 40% din totalul bauturilor alcoolice (cu exceptia pietei negre). Dar bauturile alcoolice de import – ce echivaleaza cu "spuma" pietei de bauturi alcoolice – nu se potrivesc in orice local. Astfel incat un whisky de peste 200 de lei sticla nu poate fi gasit decat in spatiile ale caror pretentii cresc in ritm cu preturile din meniuri.

    Din cele peste 31.000 de spatii HoReCa, doar intr-o treime din ele sunt prezente bauturile alcoolice din segmentele superioare, ce exclud bauturile vrac, de genul tuica sau palinca. Dar servirea cu dichis a bauturilor, fie paharul de cognac inflacarat sau vinul la temperatura corecta, se intampla doar in cateva mii dintre acestea. "Probabil ca nici in Bucuresti nu sunt decat cateva mii de spatii ce au in oferta o gama de bauturi rafinate. Iar cei ce merg pe detalii, ca paharul potrivit, temperatura si prezentarea se pot numara deja pe degete", spune Tudor Furir.

    In hoteluri, restaurante, baruri sau cafenele au loc cele mai multe dintre vanzarile de bauturi alcoolice de import, cam 60% din vanzari fiind atrase de aceste puncte de vanzare. "Exista insa si bauturi dedicate prin definitie spatiilor din HoReCa, pentru ca sunt folosite in mod covarsitor in coctailuri", spune Furir, care da ca exemplu bauturile de tip cahlua sau tequila. In cazul bauturilor "clasice", cu un grad mai mare de rezonanta in mintea consumatorului, vanzarile sunt insa echilibrate: jumatate se datoreaza comertului si diferenta e consumata in HoReCa. Iar in segmentul de retail, partea leului revine hipermarketurilor si supermarketurilor, ce detin peste 80% din totalul vanzarilor.

  • Importatorul Jack Daniel’s, vanzari de 27 mil euro

    Pentru anul in curs, aproape 20% din vanzari ar urma sa fie realizate de marcile Remy Cointreau, pentru care a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania. Astfel, pentru marcile Remy Cointreau, ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin, BDG se asteapta la vanzari de 6 milioane de euro pentru anul in curs.
    Tendinta de crestere a vanzarilor intervine insa pe fondul extinderii intregii piete, previziunile pentru anul in curs referindu-se la o evolutie pozitiva de pana la 30%, dupa ce anul trecut a marcat un record in ceea ce priveste evolutia vanzarilor, care au fost cu 50% mai mari fata de 2006.
    "Un rol cheie l-a jucat anul trecut inchiderea duty-freeurilor, lucru ce a avut un impact cel putin la fel de mare ca si scaderea taxelor vamale", spune Pepe Berciu. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor, vanzari ce se regasesc de anul trecut in piata domestica.
    Pe piata bauturilor alcoolice de import, estimata la 100 de milioane de euro pentru anul in curs, mai sunt prezente companii ca Pernod Ricard, Cristalex si Sollers.

  • CEO din garda veche

    Marian Popa isi aminteste si acum de singura intrevedere pe care a avut-o cu „tovarasa“. Elena Ceausescu l-a convocat intr-o zi din iarna anului 1987, deoarece era acuzat de iredentism. Povestea a fost cam asa: la fiecare sfarsit de an, companiile multinationale trimiteau agende la institut ii precum ambasade, ministere sau companii de stat partenere.

    Agendele veneau de la compania-mama, iar Mike Popa (cum il cunosc prietenii si partenerii de afaceri), cel care conducea operatiunile Xerox in Romania de cativa ani, le-a primit de la Londra.

    „Pe agende era insa o greseala la harta“, isi aminteste Mike Popa, raul Mures fiind din greseala unit cu Milcovul si dand impresia ca Moldova si Ardealul fac parte din Ungaria. Echipa Xerox din Romania a observat acest lucru si din doua rele, a nu da deloc agendele sau a le da cu cele doua pagini lipite, Mike Popa a ales varianta a doua.

    „Cineva a observat, s-a facut un raport si am ajuns la «tovarasa», mai ales ca ei au amplificat problema dupa ce au aflat ca Sighisoara este locul meu de nastere.“ Concluzia a fost ca timp de un an jumatate, majoritatea intalnirilor trimestriale, a lansarilor si a conferin- telor Xerox s-au tinut la Bucuresti, deoarece Mike Popa avea pasaportul suspendat. In afara de episodul „agenda“, omul de afaceri are destule povesti din experienta sa de manager in comunism, inclusiv cateva despre propunerile de colaborare cu Securitatea, care apareau de fiecare data cand conducerea Xerox ii oferea o promovare. Mike Popa tocmai terminase liceul cand s-a angajat ca translator la Camera de Comert si Industrie, pentru a evita repartitia undeva in tara.

    Dupa trei ani, a fost transferat la Publicom, agentia de publicitate a Romaniei pentru comertul exterior. Aici, i-a cunoscut pe cei de la Xerox, cu care a lucrat pe mai multe proiecte pana la sfarsitul anilor ’70, cand oficialul Xerox in Romania nu s-a mai intors in tara dintr-o delegatie si compania britanica i-a oferit postul responsabilului cu publicitatea. „Nu am putut sa ma mut acolo, pentru ca transferul la o companie straina era foarte dificil, iar mutarea implica si un fel de «comportament» care nu imi era pe plac“, justifica Popa.

    Pana la urma, cei de la Xerox au luat pe altcineva, dar dupa un an si jumatate si acea persoana a ramas peste granita intr-o delegatie. „Atunci am acceptat oferta Xerox, mai ales dupa ce mi-am dat seama ca pentru activitatea de colaborationism e nevoie de doi ca sa se intample ceva efectiv. Dupa ce mi-am dat seama de asta, am actionat in consecinta si nu am stat in frig si nici nu mi-a smuls nimeni unghiile“, spune Popa, preciza nd ca nu a avut conflicte cu Securitatea, chiar daca nu a raportat efectiv nimic.

    Acceptarea ofertei Xerox l-a facut insa pe Mike Popa sa intre intr-o categorie speciala la vremea respectiva, mai precis in departamentul Argus al Camerei de Comert, unde erau angajati cu carte de munca toti directorii generali ai companiilor straine. Se intalneau cu totii la contabilitate, cand isi luau salariul (conform, dupa cum spune el, cu salariul unui director de firma romaneasca si cu vechimea in munca, dar departe de suma pe care Camera de Comert o cerea pentru un reprezentant oficial in Romania, suma care se invartea in jurul a 6.000 de dolari), dar si cand mergeau sa isi ia vizele.

    „Numarul firmelor straine prezente in Romania era in jur de 100, fiindca indiferent cat incerca Romania sa le faca pe toate, chiar nu reusea“, spune Mike Popa.

    Astfel, era coleg cu directorii generali ai Dow Chemical, Ansaldo, General Electric (deoarece predominau companiile straine din domenii industriale), dar si cu directori ai unor companii producatoare de cosmetice si alimente. „Acestea aprovizionau in special casele de comenzi ale gospodariei de partid, care aveau circuit inchis si trebuia sa fie aprovizionate foarte bine“, povesteste fostul director, care isi aminteste, ca, puse cap la 21 cap, produsele importate de reprezentante precum Dior sau Chanel „dadeau zece containere pe an“.

    Iar companiile, chiar daca aveau rulaj mic, preferau sa stea in Romania: „Pe vremea comunismului, afacerile Xerox erau undeva intre 1,5 si 2 milioane de dolari anual, dar atat Xerox, cat si Dior sau altii preferau sa isi pastreze prezenta aici pentru cand piata va exploda: fie in sensul vestic, fie in sensul estic, precum China“, spune Popa, care precizeaza ca toate companiile care au fost aici in 1990, cand s-a deschis piata, au avut o crestere interesanta.

    Asa s-a intamplat si in cazul Xerox: afacerile au sarit de la 3 milioane de dolari in 1988 la 10 milioane de dolari in 1990 pentru ca in 1996, cand Popa a decis sa plece de la Xerox, sa sara de 26 de milioane de dolari.

  • Cel mai mare centru Mercedes din ECE

    Centrul are o suprafata de 45.500 metri patrati, iar lucrarile de constructie au inceput in luna martie a anului trecut.
    “Am deschide centrul la Baia Mare pentru ca aici se afla sediul central al companiei noastre, dar si pentru ca Transilvania a inregistrat in ultimii 10 ani o crestere economica remarcabila, care a dus bineinteles si la cresterea puterii de cumparare", spune Mircea Cirt, director general al ATP Exodus.

    ATP-Exodus este unul dintre cei mai mari importatori de piese de schimb din Romania, compania fiind activa pe piata de mai putin de 10 ani. Anul trecut, cifra de afaceri a ATP Exodus a depasit 40 de milioane de euro, potrivit reprezentantilor companieie. In prezent, ATP Exodus are 500 de angajati si 39 de filiale in intreaga tara.

  • Egger a inceput productia la fabrica din Radauti

    Egger a anuntat in octombrie 2006 ca va construi prima sa fabrica din Romania, productia in cadrul acesteia fiind inaugurata la mijlocul lunii trecute, in urma unei investitii greenfield de peste 210 milioane de euro.

    Capacitatea de productie anuala a fabricii Egger de la radauti va fi de 600.000 de metri patrati de PAL, aproximativ 80% din placile aglomerate brute urmand sa fie distribuite pe piata ca placi melaminate.

    CEO-ul grupului, Michael Egger, a precizat ca stocurile de lemn au inceput sa se formeze de la sfarsitul verii trecute, fiind multumit ca a incheiat lucrarile de constructie ale noii fabrici pana la data stabilita initial.

    "Multe lucruri se datoreaza sprijinului autoritatilor care au inteles impactul pozitiv al proiectului nostru asupra comunitatii locale din diferite puncte de vedere, cum ar fi crearea de locuri de munca, infrastructura si atragerea de noi investitii", a mai spus acesta.

    In cadrul unitatii de productie de la Radauti au fost angajate 300 de persoane, produsele urmand sa fie distribuite atat in Romania cat si Ucraina, Bulgaria, Turcia, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est.

    Fabrica de la Radauti este cea de a 16-a a grupului, care are peste 5.000 de angajati in Europa. Compania a fost infiintata cu 45 de ani in urma in St. Johann, Tirol (Austria) si este prezenta in Romania din 2002 printr-un birou de vanzari deschis la Bucuresti.

  • GM, crestere de 70% in Romania

    Cea mai bine vanduta marca a fost Opel, cu 19.685 de unitati, in crestere cu 69%, cel mai bine vandut model fiind Astra Classic, cu 9.512 de unitati. Livrarile marcii Chevrolet au crescut cu 72%, pana la 13.090 de vehicule, modelul Aveo conducand in topul celor mai bine vandute modele, cu 8.267 de unitati.

    Pentru acest an, compania mizeaza pe cresterea vanzarilor in cazul Opel la 22.500 de unitati, iar in cazul marcii Chevrolet la 15.500 de unitati.

  • Nano, cea mai ieftina masina din lume

    Tata Nano este pozitionat ca pret intre o motocicleta (vehicul foarte utilizat in India) si un automobil nou si este echipat cu un motor de 600 de centimetri cubi, care dezvolta 33 de cai-putere (jumatate fata de cea mai ieftina versiune de Dacia Logan) la un consum mediu de 5 litri la o suta de kilometri. Nano nu are aer conditionat, geamuri electrice sau servodirectie, insa producatorul a anuntat ca vor fi disponibile si doua versiuni "de lux".

    Aparitia modelului Nano este materializarea pariului lui Ratan Tata cu lumea auto, seful producatorului indian anuntand in urma cu mai multi ani obiectivul de a lansa o masina la un pret de 100.000 de rupii. Pariul este intr-o oarecare masura o continuare a celui lansat in a doua jumatate a anilor 90 de catre Louis Schweitzer, presedintele Renault, care a anuntat o masina de 5.000 de euro. In anul 2004 francezii au lansat pentru prima data in Romania modelul Logan, al carui pret de pornire a fost de mai mult de 6.000 de euro.

    Tata, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din India, este favorit pentru preluarea marcilor de lux Jaguar si Land Rover de la Ford.