BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS 

    + Trencadis din Baia Mare, Qualteh din Timişoara şi Tremend din Bucureşti sunt cele trei companii româneşti care au intrat în clasamentul Deloitte Technology Fast 50, clasament ce ierarhizează companiile din sectorul tehnologiei, din Europa Centrală, pe baza creşterii veniturilor pe o perioadă de patru an. Furnizorul de soluţii de automatizare robotizată a proceselor UiPath devine primul business care câştigă o distincţie specială pentru Most Disruptive Innovation.

    + Facebook a lansat Oculus Go, o nouă cască virtuală, ce nu necesită conectarea la un telefon sau cablu. Va fi disponibilă de anul viitor, la preţul de
    199 de dolari.         

    + Investiţiile străine directe s-au dublat în judeţele de la graniţa cu Ungaria în ultimii zece ani. Infrastructura auto mai dezvoltată a contribuit la decizia companiilor de a investi.

    + Bucureştiul este prima capitală din Europa de Est în care funcţionează o bibliotecă de materiale – mostre de studiu, de la sticlă, metale şi ceramică până la compozite rare pe planetă. Acum are listate 2.000 de exponate şi va avea 10.000 până la sfârşitul anului viitor.

    + Dacia a vândut peste 350.000 de autoturisme în primele nouă luni ale anului, cu 10,5% mai mult decât anul trecut.

    + Ioan Popa, proprietarul Transavia, a investit 15 mil. euro în complexul de golf de lux Theodora Golf Club. Complexul turistic cuprinde cel mai mare teren de golf din România, dar şi o serie de facilităţi de cazare şi relaxare clasificate la standardul de patru stele plus.

    DOWNS

    – Serviciul Vodafone M-Pesa, prin care se puteau face plăţi prin intermediul telefonului, nu va mai fi disponibil din decembrie. în 2016, Vodafone ROmânia M-Payments SRL a avut afaceri de 0,6 milioane lei, pierderi net de 11,8 milioane lei şi datorii de 5,2 milioane lei cu un număr mediu de 37 de angajaţi.  

    – Statele Unite se retrag din UNESCO, invocând costuri prea mari şi poziţiile antiisraliene ale organizaţiei. Ulterior, şi Israel a anunţat retragerea din forul internaţional.

    – Datoria externă a României a crescut în primele opt luni cu 1,16 miliarde de euro, la 94 miliarde de euro.

    – Patronul companiei Omniaturism, George Negru, s-a sinucis aruncându-se de la etajul unui bloc din Bucureşti, el recurgând la acest gest după ce firma pe care o administra a avut probleme financiare, potrivit unor surse judiciare.

    – Marea Britanie întâmpină cea mai gravă ameninţare teroristă din toate timpurile, iar atacurile în ţară sunt inevitabile, avertizează Andrew Parker, directorul general al agenţiei de spionaj intern, MI5, citat de The Guardian.

    – Investiţiile străine în România, în primele opt luni, au însumat 2,52 miliarde de euro, faţă de 3,1 miliarde în aceeaşi perioadă anul trecut.

     

  • A devenit milionar în dolari datorită perlelor. Nu pentru le-ar vinde, ci pentru că se filmează în timp ce deschide scoicile

    Alături de mama sa, tânărul de 25 de ani culege scoici proaspete şi caută în ele perle. Streamingul întregului proces pe internet s-a transformat într-o afacere de succes pe o piaţă estimată la peste 3 miliarde de dolari – cea a transmisiunilor online.

    Cei care urmăresc streamingul lui Zhan au posibilitatea de a cumpăra o scoică înainte ca aceasta să fie deschisă, devenind şi proprietarii perlei sau a perlelor găsite.

    În doar jumătate de an de la lansare, businessul a generat deja 4,4 milioane de dolari; pentru o scoică, plătitorii plătesc 8,58 dolari.

    “Cred că 90% din oameni nu au văzut niciodată cum se culeg scoicile”, povesteşte tânărul celor de la BBC. “Habar nu au că poţi să găseşti şi 12 perle într-o singură scoică.”

    În China există sute de platforme de live streaming.

    Sursa: BBC

  • Angajaţii statului au prejudiciat România cu 12 miliarde de lei în ultimii ani

    Curtea de Conturi a publicat recent „cartea albă” a instituţiei, în care prezintă activitatea şi rezultatele de la începutul anului 2009 şi până la jumătatea acestui an. A calculat prejudicii de aproape 12 miliarde de lei, şi, pentru cea mai mare parte a lor, au fost sesizaţi procurorii.

    Plăţile nelegale calculate de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de audit/control effectuate în perioada 1 ianuarie 2009-30 iunie 2017 se ridică la 11,94 miliarde de lei, conform economica.net.

    Defalcat, din cele circa 12 miliarde calculate ca prejudicii, cele mai mari (circa 4 miliarde de lei) sunt trecute în dreptul bugetelor locale. Urmează bugetul de stat, cu 3,57 miliarde, şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici, cu 2,37 miliarde de lei.

    Curtea de Conturi a identificat şi principalele cauze care au condus la prejudicii:

    – stabilirea inadecvată a atribuţiilor şi responsabilităţilor compartimentelor funcţionale, precum şiale personalului, acestea nefiind întotdeauna bine precizate prin regulamentele interne sau în fişa postului;

    – lipsa de pregătire a personalului care asigură monitorizarea achiziţiilor publice şi urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginţii de şantier;

    – interpretarea eronată a dispoziţiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autorităţile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziţii sau prin contracte colective de muncă, a acordării unor sume de natură salarială, cu nerespectarea cadrului legal reglementat, scrie realitatea.net

  • Startup-ul de care nu ai auzit niciodată. Tocmai a devenit mai valoros decât Airbnb sau Space X

    Meituan Dianping a devenit al patrulea cel mai mai bine evaluat startup din lume, ajungând la o evaluare de 30 de miliarde de dolari, depăşind nume cunoscute precum Airbnb sau Space X.

    Este foarte probabil să nu fi auzit de Meituan sau de fondatorul companiei, Wang Xing. Compania de Beijing livrează mâncare, vinde alimente şi bilete la film, are recenzii la restaurante şi oferă discounturi grupurilor de persoane care fac achiziţii. Pe scurt, este o combinaţie între Groupon, Yelp, Foodpanda şi UberEats, scrie Bloomberg.

    Atractivitatea lui Meituan pentru investitori este dată de poziţia dominantă pe care o are într-o piaţă de peste 1 miliard de oameni. Actuala structură a companiei s-a format în 2015 prin unirea Meituan.com şi Dianping.com, creând astfel liderul în servicii oferite pe internet prin aplicaţii de smartphone. “Este aproape un monopol contruit pe stomacurile a 1,4 miliarde de oameni”, a declarat Keith Pogson, consultant EY.

    Dianping a fost fondată în 2003 în Shanghai şi oferea recenzii la restaurante şi alte localuri, apoi şi-a diversificat portofoliul cu discounturi pentru grupuri. Meituan a fost creată în 2010 cu ideea de a oferi discounturi grupurilor de persoane care cumpără împreună electronice sau alimente. Cele două companii, în 2015, erau evaluate fiecare la câte 15 miliarde de dolari.

    Companiile similare din SUA, Groupon sau Yelp, nu au mers la fel de bine şi evaluările celor două companii au scăzut din 2014 până azi la 3 şi 3,6 miliarde de dolari.

    Compania chineză s-a îndepărtat destul de mult de modelul de business original şi acum clienţii pot comanda de pe smartphone mâncare, alimente, masage, tunsori sau manichiură la tine acasă sau la birou. Un serviciu popular este acela prin care clientul poate cere să i se spele maşina în timp ce el se află la birou şi maşina parcată. După ce maşina e spălată clientul primeşte o poză pentru confirmare.

    Mietuan are 280 de milioane de utilizatori activi şi lucrează cu 5 milioane de comercianţi.

     

  • Piaţa francizelor din România se apropie de 3 mld. euro pentru prima dată în istoria sa

    „Sumarizând ultimii ani, putem spune că afacerile în franciză din România traversează o perioadă foarte bună. Anul acesta am identificat un număr total de 363 de concepte active în piaţă, cu 6% mai multe faţă de ultimul studiu“, spune Paul Voicu, managing partner în cadrul francize.ro.

    În ceea ce priveşte piaţa de francize în ansamblul său, peste 30 de concepte s-au retras în ultimii anii sau nu şi-au găsit parteneri investitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • STUDIU CDR: Sistemul de plată defalcată a TVA trebuie să rămână opţional

    Introducerea sistemului de plată defalcată a TVA nu este o măsură folositoare şi nici oportună pentru economie, în opinia a 98% dintre companiile care au răspuns la chestionarul lansat în rândul membrilor CDR . Au răspuns aproximativ 400 de companii cu o cifră de afaceri cumulată de peste 173 de miliarde de RON pe an. Dintre respondenţi, 20% sunt companii cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de RON anual, iar 80% sunt companii mici.  

    Mai mult de jumătate dintre respondenţi au estimat că ar avea nevoie de mai mult de 3 luni pentru a implementa noul sistem şi că acesta va produce dificultăţi majore în structura raportărilor în cadrul grupului. În acelaşi timp, 9 din 10 companii consideră că măsura va avea un impact mic sau nesemnificativ în combaterea evaziunii fiscale în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

    Rezultatele studiului confirmă punctele de vedere CDR din  lunile august şi septembrie, când ne-am exprimat împotriva acestei măsuri. Ele întăresc şi poziţia recentă a Guvernului care a realizat dificultatea implementării plăţii defalcate a TVA şi a anunţat că pregăteşte câteva amendamente importante.

    Din punctul de vedere al CDR, plata defalcată a TVA trebuie să fie opţională, să se aplice doar în relaţiile dintre persoane juridice şi companiile aflate în insolvenţă şi faliment, iar cei care optează pentru acest sistem să primească stimulente, similar cu sistemul pe cale să fie introdus în Polonia. Considerăm că alte decizii în privinţa sistemului de plată a TVA-ului nu pot fi luate mai devreme de 1-2 ani de funcţionare, fără realizarea unor analize de impact şi cost beneficiu.

    CDR îşi exprimă încă o dată disponibilitatea la dialog pentru a ajuta autorităţile să identifice cele mai bune soluţii pentru combaterea şi reducerea evaziunii fiscale din România.

     

     

  • Cum arată drumul spre businessul de 2 miliarde de euro al Ford Craiova: Plin de gropi, şanţuri şi nesemnalizat dar cu cele mai bune discursuri

    Dar tot de zece ani, de când politicienii de la Bucureşti au descoperit noua sursă de imagine la Craiova, se promite construcţia unui drum civilizat între Piteşti şi Craiova, fie el expres sau autostradă. În timp ce toţi politicienii care au vizitat uzina au făcut-o numai cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor, ceilalţi invitaţi la eveniment au făcut-o “tradiţional”, cu maşina.
     

  • BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 1,1 miliarde de euro în primele 8 luni din 2017

    Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2017 nivelul de 24,5 miliarde de euro (26,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5% faţă de 31 decembrie 2016.

    „Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1% în perioada ianuarie-august 2017, comparativ cu 30% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2017 a fost de 5,9 luni, faţă de nivelul de 6,3 luni consemnat la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă s-ar apleca după 100$, Bill Gates ar pierde 400$. Una dintre cele mai bune glume despre cel mai bogat om din lume

    Legenda spune că dacă se apleacă după 1$, pierde 4$ în acel timp. Adevărul e că banii nu se opresc să intre în conturile lui, aşa că nu pierde nimic. Este o comparaţie de dragul uimirii.
     
    Spuneam că am căutat pe site-uri ce maşini are cel mai mare şi mai bogat om din IT. Am găsit 3 bucăţi şi un Ford Focus din 2008. Probabil că Focus-ul e ca tricourile pe care le primeşte cadou şi le poartă pe la vizitele la universităţile americane. O dovadă de modestie şi de respect pentru cei care i le-au făcut. Maşinile nemţelti pe care le are sunt toate 3, Porsche-uri.
     
    Un 911 Carrera are un motor de 3.4 litri şi 300 de cai. Atinge suta în 5 secunde.Al doilea Porsche important din colecţie este un 930 şi primul pe care l-a avut Gates, când Microsoft era un startup şi când nu exista încă noţiunea de startup-uri. Are 260 de cai şi atinge 100 km/h în 5.2 secunde. Bill Gates este şi suspectat că ar fi condus fără carnet şi de alte diverse mici ilegalităţi în trafic, în 1977, în New Mexico, chiar cu Porsche-le 930. Pe Google există poze cu el în arest (aşa-zisele mug shots). 
     

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.