Până în 2017, cărbunele “aproape că va întrece” petrolul ca principală sursă de energie la nivel mondial chiar dacă până atunci creşterea cererii încetineşte comparativ cu avansul alert din ultima decadă, prognozează Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE). “Ponderea cărbunelui în mixul global al surselor de energie creşte de la an la an, iar dacă în actualele politici nu apar schimbări, cărbunele va ajunge din urmă petrolul în următoarea decadă”, a afirmat Maria van der Hoeven, directorul executiv al agenţiei. Noile proiecţii pe termen mediu ale AIE, care acoperă perioada 2012-2017, aduc semne bune pentru marii producători de cărbune precum grupul format din fuziunea dintre Glencore şi Xstrata, Anglo America, Coal of India şi Shenhua Group of China.
Tag: energie
-
Împinsă de nevoia siguranţei energetice, Europa păşeşte precaut spre controversatele gaze de şist. Cine este cea mai avansată ţară?
Dar el se înşală. Polonia, un stat care se bazează masiv pe importuri pentru a-şi acoperi consumul de energie, este hotărâtă să dezvolte industria gazelor de şist, însă deocamdată singurele foraje făcute aici sunt doar de explorare, iar rezultatele sunt dezamăgitoare. În Europa, ţări precum Franţa pentru care presiunile consumului de energie nu sunt mari, au interzis exploatarea gazelor de şist din motive legate de protejarea mediului. Acelaşi lucru l-au făcut însă şi statele cărora Rusia le este “prieten”, aşa cum este cazul Bulgariei. Marea Britanie a repermis explorarea, sub control mai strict, dar n-a produs niciodată comercial.
-
Rompetrol a dus peste graniţă carburanţi de 1,7 miliarde de dolari
Compania este astfel al doilea cel mai mare exportator din România după producătorul auto Dacia şi cel mai important exportator de produse petroliere local. În primele nouă luni ale anului valoarea totală a exporturilor realizate de Rompetrol Rafinare (rafinăriile Petromidia şi Vega, Rompetrol Petrochemicals şi Rompetrol Gas) s-a ridicat la circa 1,3 miliarde de dolari, carburanţii produşi în România fiind vânduţi pe pieţe precum Moldova, Bulgaria, Ucraina, Turcia sau Serbia. “Acest an a fost unul foarte important pentru noi, am reuşit în actualele condiţii economice să finalizăm modernizarea rafinăriei Petromidia şi creşterea capacităţii de la 3,5 până la 5 milioane de tone pe an.
-
Retrospectiva anului economic 2012, IT&C – Anul eMag, al licitaţiei telecom şi gadgeturilor
Achiziţia a 70% din eMag de către Naspers pentru 83 mil. dolari, prin care retailerul online a fost evaluat la aproximativ 119 mil. dolari, este cea mai mare tranzacţie în care a fost implicat un jucător din industria online locală. eMag a fost evaluată astfel cu un spectaculos multiplu de peste 70 al profitului net din 2011 (1,674 mil. dolari, conform datelor de la Ministerul de Finanţe).
La data vânzării către Naspers, eMag era controlată de Iulian Stanciu, Radu Apostolescu (singurul fondator care a rămas în companie) şi Sebastian Ghiţă, ultimul ieşind prin această tranzacţie din eMag. Ulterior tranzacţiei cu Naspers, Iulian Stanciu a devenit şi acţionar unic al retailerului electroIT Flanco şi al celui mai mare distribuitor IT&C de pe piaţă, Network One Distribution prin preluarea acţiunilor deţinute de Sebastian Ghiţă.
Cel mai important eveniment de pe piaţa de comunicaţii – prin miza pe termen lung şi sumele mari vehiculate – a fost licitaţia prin care statul român a vândut pentru 682 mil. euro licenţe de comunicaţii valabile până în 2029, inclusiv pentru tehnologia 4G. Lansată cu mari aşteptări, licitaţia nu a atras totuşi niciun jucător nou pe piaţa locală de comunicaţii, iar suma totală a fost sub estimări, nefiind vândute toate licenţele. Licenţele, cumpărate de Orange, Vodafone, Cosmote, RCS&RDS şi 2K Telecom, nu vor schimba raportul de forţe de pe piaţă; procesul nu a scos la iveală planuri majore – cum ar fi o abordare agresivă a RCS&RDS sau o competiţie dură pe frecvenţe.
Dacă piaţa de software sau cea de laptopuri vor înregistra cel mai probabil o stagnare în 2012, vânzările de tablete şi smartphone-uri par a fi pregătite să bată un record; dar şi gradul de dotare era foarte redus, iar pe piaţă au apărut şi produse cu preţuri pornind de la câteva zeci de euro. Piaţa de tablete este aşteptată să crească de patru ori în acest an – la 160.000 de unităţi, iar cea de smartphone-uri cu aproximativ 70%, la peste un milion de unităţi.
-
Retrospectiva anului economic 2012, TURISM – A fost bine pentru c-a fost rău
După ce în 2011 mai mult de două treimi din hotelurile româneşti au fost goale, hotelierii au redus masiv preţurile. Mai ales cei din oraşe, unde criza afectase drastic traficul de business. România a devenit mai atractivă pentru străini, care vin aici nu pentru frumuseţea peisajului sau unicitatea lui, cum ar spune specialiştii în marketing, ci pentru preţurile mici. Iar dacă nu găsesc tarife mici, nu vin decât dacă sunt nevoiţi. Aşa se face că gigantul Thomas Cook Neckermann a reînceput din această vară să aducă străini pe litoral şi a reuşit să convingă să facă vacanţele la noi aproape 6.000 de turişti.
Nu acelaşi succes l-a avut TUI, care de câţiva ani primeşte bani de la statul român pentru promovarea litoralului în cataloagele sale, dar nu reuşeşte să aducă mai mult de câteva sute de germani pe sezon. Şi deşi turismul românesc a primit o lovitură de imagine pentru că din această toamnă TUI a decis să scoată România din cataloagele sale, bugetul ministerului nu respiră uşurat. Oficialii ministerului vor să plătească în continuare TUI o aşa-numită taxă de marketing, motivând că turoperatorul german ne va promova online.
Cu toate preţurile mari din staţiunile de la Marea Neagră, litoralul românesc a fost în acest an mai plin ca oricând. Alegerile locale au ţinut bugetarii şi mulţi corporatişti aproape de casă. Scăderea puterii de cumpărare i-a făcut şi ea pe mulţi să renunţe să mai plece în străinătate şi să-şi facă vacanţa pe plan intern. Peste toate acestea, şi vremea frumoasă din vară a ajutat ca sezonul estival la mare să fie un succes. Cum au reacţionat hotelierii români la aceasta este uşor de bănuit. Vor mări tarifele anul viitor.
Cu acelaşi succes l-a avut muntele. Lipsa agrementului, investiţiile izolate şi preţurile mari i-au ţinut pe turişti departe de munte în timpul săptămânii, iar cozile de maşini au urcat către Valea Prahovei doar în week-end-uri. În timpul săptămânii Valea Prahovei s-a transformat într-o vale a plângerii. Însă hotelierii vor da lovitura de Revelion, pentru că dorinţa multor români cu bani de a fi văzuţi în Predeal, Sinaia sau Poiana Braşov a dus la creşterea tarifelor, ajungând astfel ca de revelion cinci zile să coste şi 700-1.000 de euro, mai mult decât la Paris, Madrid, Viena, Praga sau Budapesta.
În tot timpul acesta, cel mai insignifiant rol l-a avut, ca în fiecare an, ministerul care se ocupă, printre altele, şi de turism. A fost atât de pasiv încât, dacă tot nu promovează mitul Dracula, atât de cerut de străini, măcar să încerce să atragă străinii cu o altă legendă, care i se potriveşte ministerului ca o mănuşă: Mioriţa. -
Retrospectiva anului economic 2012, BURSA – Indicii pe plus, încrederea pe minus
Cu două săptămâni înainte de închiderea anului, principalii indici ai Bursei de Valori Bucureşti sunt pe plus. BET, principala referinţă pentru că reflectă evoluţia celor mai lichide zece companii, afişează un plus de 11% de la începutul anului, iar indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a crescut cu aproape 30%, susţinut de achiziţiile făcute de investitori după ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5% din capitalul SIF-urilor. Mai mult, acţiuni ale companiilor mari şi lichide precum Fondul Proprietatea, Petrom şi cele cinci SIF-uri au crescut cu 20-40%, şi au răsplătit investitorii cu dividende consistente. Anul trecut, indicele BET a pierdut 17,6%, iar indicele BET-FI s-a corectat cu 12%, din cauza turbulenţelor din zona euro.
Pe de altă parte, în 2012, valoare medie a tranzacţiilor zilnice (lichiditatea) a scăzut cu 23% până la 30 milioane de lei, plasând piaţa locală pe ultimele locuri în regiune. Deşi unii investitori au ieşit mai bogaţi din 2012, piaţa de capital a ieşit mai săracă. Combinatul de îngrăşăminte chimice Azomureş, a treia companie după capitalizare, a ieşit de la tranzacţionare după ce a fost preluată de grupul elveţian Ameropa. Acţiunile Azomureş au fost cele mai performante titluri de pe bursa românească de la înfiinţarea acesteia, multiplicând banii investitorilor de la sfârşitul anului 1998 de 187 de ori. A urmat apoi intrarea în insolvenţă a producătorului Hidroelectrica, programat iniţial pentru listare în 2012. Amânate au fost şi listările Romgaz, Nuclearelectrica şi Tarom şi oferta secundară de acţiuni de la Transgaz. Doi dintre cei mai mari brokeri, ING şi UniCredit, şi-au închis operaţiunile pe piaţa locală.
-
Retrospectiva anului economic 2012, ENERGIE – Un an cu de toate
NICIUN MANAGER PRIVAT nu a fost adus la conducerea vreunei mari companii de stat, niciun investitor nu a venit să se intereseze de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau de hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti, nicio listare pe bursă din toate cele anunţate nu a avut loc. Anul 2012 părea a fi doar un alt an din energie în care mai nimic nu avea să se întâmple, cel puţin pe partea în care administrator este statul român. Şi totuşi, vara anului a adus o veste care a zguduit întregul mediu de business, Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, cerându-şi singură insolvenţa pe 15 iunie. Cinci zile mai târziu producătorul de energie chiar intra în insolvenţă, luându-i prin surprindere pe bacherii care au creditat compania fără a lua vreodată în calcul o astfel de posibilitate, pe furnizorii de servicii, pe toţi cei care aveau vreun contract cu această firmă cu afaceri de peste 700 mil. euro. Odată cu intrarea în insolvenţă, 6 din cele zece mari contracte directe de vânzare a energiei au fost denunţate, în prezent energia hidro fiind vândută în mod direct numai către Alro, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica. Euro P.E.C., EFT AG, EFT România (Energy Financing Team), Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi la final Energy Holding au fost rând pe rând decuplate după ce numai în perioada 2006 – 31 mai 2012 au provocat o pierdere de circa 3 mld. lei (circa 700 mil. euro). Potrivit calculelor ZF, în total, de la semnarea acestor contracte, în anii 2003-2004, pierderile ar putea fi de circa 1,5 mld. euro. Conform celor mai recente informaţii disponibile, Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă anul viitor.
IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎNSĂ PARTEA DE PROIECTE PRIVATE, lucrurile s-au mişcat mult mai bine. În vara acestui an, Petrom, cea mai mare companie din România, a finalizat prima centrală pe gaze făcută în ultimii 20 de ani pe plan local. Proiectul de 860 de MW, care este mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, a necesitat investiţii de 530 mil. euro. Cu acest proiect, Petrom a intrat în liga mare a producătorilor de energie, cu o cotă de piaţă de 8-9%. În noiembrie, cehii de la CEZ au finalizat parcul eolian Fântânele-Cogealeac, România devenind ţara cu cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa. În total cehii au montat 240 de turbine eoliene pe raza celor două comune după o investiţie de 1,1 mld. euro. Energia eoliană a atras anul acesta, potrivit celor mai recente date, peste 1,4 mld. euro, iar până la finalul anului suma ar putea ajunge la 2 mld. euro. 2012 devine astfel cel mai bun an din ultimii 22 în ceea ce priveşte investiţiile în noi unităţi de producere a energiei electrice, majoritatea proiectelor puse în funcţiune fiind realizate de investitori străini.
În domeniul petrolului şi al gazelor naturale ştirea anului a fost identificarea de către Petrom şi ExxonMobil, prin intermediul primei sonde făcute la mare adâncime în Marea Neagră, Domino – 1, a unei acumulări de gaze de circa 84 de miliarde de metri cubi.
-
Chinezii de la Suntech Power vor livra panouri pentru două parcuri solare
Suntech Power Holdings are deja clienţi în România, respectiv compania portugheză EDP Renovaveis, căreia îi va livra panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 39 MW. Panourile fotovoltaice captează energia soarelui şi o transformă în electricitate. Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv solară, prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare MWh produs în unităţi regenerabile primeşte gratuit un număr de certificate verzi, diferit pentru fiecare tehnologie în parte.
-
Ungaria va reduce preţurile la energie şi încălzire cu 10% pentru consumatorii casnici începând din ianuarie
Majoritatea companiilor de utilităţi din Ungaria sunt deţinute de grupuri străine precum RWE, E.ON (Germania), GDF şi EDF (Franţa). Acestea au obţinut profit de 350% faţă de investiţia iniţială din 1995, când sectorul energetic ungar a fost privatizat, a adăugat Giro-Szasz. Premierul Viktor Orban, al cărui sprijin în rândul alegătorilor a suferit din cauza austerităţii economice şi a ratei ridicate a şomajului, a declarat anterior că vrea să transforme furnizarea de energie către gospodării într-o “activitate non-profit”.
-
Hidroelectrica a prins gustul energiei verzi subvenţionate şi investeşte 130 de milioane de euro
“Promovarea unor proiecte de investitii optimizate pe criterii de eficienţă energetică, la capacităţi noi de producţie, care să se califice pentru acordarea de certificate verzi, reprezintă o prioritate pentru Hidroelectrica până în 2016, deoarece finalizarea lor va aduce venituri suplimentare de 165 euro pe fiecare MWh de energie regenerabilă produs şi va permite amortizarea accelerată a investiţiilor”, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al companiei de stat. Compania are în plan investiţii de 130 milioane de euro pentru construcţia de microhidrocentrale, iar până în 2016 va finaliza mai multe unităţi în judeţul Hunedoara. Pentru a putea primi certificate verzi, hidrocentralele trebuie să aibă o putere instalată mai mică de 10 MW. Potrivit companiei, în urma investiţiilor de 130 milioane de euro va obţine anual venituri suplimentare de 14,2 mil. euro din tranzacţionarea certificatelor verzi.