BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Lavrov: Înlocuirea democraţiei veritabile în Ucraina cu una “de stradă” este inadmisibilă – presă

    “Situaţia în care procesul democratic de exprimare a opiniei se transformă într-o «democraţie de stradă», când părerea a sute de mii de manifestanţi care încearcă să exercite presiuni asupra puterii este considerată drept «voce a poporului», nu poate fi admisă”, a apreciat ministrul rus.

    În opinia lui Lavrov, tensionarea situaţiei din Ucraina nu poate fi în interesul nimănui.

    “Observăm că forţele antiguvernamentale din Ucraina manifestă intenţii naţionaliste, chiar extremiste, iar propaganda împotriva Rusiei seamănă cu afirmaţii antisemite şi rasiste”, a adăugat Lavrov.

    De asemenea, el a criticat îndemnul Bruxelles-ului adresat Kievului de a alege o singură direcţie – spre Uniunea Europeană sau spre Rusia -, afirmând că o astfel de cerere contravine eforturilor îndreptate spre înlăturarea barierelor în Europa.

    “Reafirmăm că, după părerea noastră, orice stat suveran are dreptul să-şi aleagă direcţia de dezvoltare”, a insistat Lavrov, adăugând că “am fost neplăcut surprinşi să vedem că, în opinia Uniunii Europene şi a Statelor Unite, alegerea «liberă» în privinţa ucrainenilor înseamnă «un viitor european»”.

    Ministrul rus de Externe a subliniat că încercările de a decide în locul ucrainenilor cum trebuie să fie viitorul lor sunt “lipsite de perspective”.

  • Merkel consideră “absolut inacceptabile” insultele proferate de Nuland la adresa UE

     “Cancelarul consideră aceste afirmaţii absolut inacceptabile. Cancelarul vrea să sublinieze din nou asupra faptului că (şefa diplomaţiei UE) Lady (Catherine) Ashton face o muncă excelentă”, a declarat Christiane Wirtz, o adjunctă a purtătorului de cuvânt al Guvernului, răspunzând unei întrebări despre afirmaţia “F… EU”, a adjunctei secretarului de Stat american John Kerry, Victoria Nuland.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia, din ce în ce mai preocupată de restanţele Ucrainei la plata facturilor de gaze

     “Suntem din ce în ce mai preocupaţi de creşterea datoriilor la livrările de gaz rusesc”, a declarat Dmitri Peskov.

    “Viitoarele tranşe ale ajutorului financiar nu vor fi oferite până ce viitorul guvern ucrainean nu va putea explica în ce măsură va continua politicile cabinetului precedent”, a avertizat Peskov.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Uniunea Europeană şi Statele Unite elaborează un plan de asistenţă financiară pentru Ucraina

     “Uniunea Europeană şi Statele Unite dezvoltă un plan care examinează măsurile pe care le avem de luat în diverse sectoare ale economiei ucrainene pentru ameliorarea lucrurilor”, a declarat Ashton, conform AFP.

    Oficialul UE, care este aşteptată la Kiev săptămâna aceasta, nu a oferit detalii despre suma avută în vedere, precizând că “cifrele nu vor fi modeste”.

    “Ajutorul nu va consta doar în bani. Este vorba şi de oferirea de garanţii financiare pentru susţinerea şi stabilizarea economiei ucrainene”, a explicat oficialul UE.

    În decembrie, premierul Mikola Azarov, care a demisionat săptămâna trecută, a cuantificat la 20 de miliarde de dolari ajutorul financiar de care Ucraina ar avea nevoie de la UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revolta din Ucraina, transmisă în direct pe Internet

     Posturile de televiziune pe Internet s-au înmulţit de la începutul protestelor, iar toate oferă programe în direct susţinute de prezentatori purtând căşti cu microfon care transmit din studiouri improvizate.

    Toate aceste posturi de televiziune transmit în special imagini de la manifestaţii, cum a procedat în 2004 postul de opoziţie Kanal 5, primul care a transmis imagini de la “revoluţia portocalie”, în urma căreia au ajuns la putere prooccidentalii.

    Ironia face ca postul Kanal 5 să fie în continuare foarte activ, însă preia programele postate online de aceste posturi, cum ar fi Espreso TV.

    Conţinutul programelor transmise de aceste posturi de televiziune online a urmat evoluţiile din Ucraina. Dacă în urmă cu două luni puteau fi văzute imagini cu mulţimea adunată în Piaţa Independenţei într-o atmosferă paşnică, programele sunt acum difuzate într-un ritm alert şi prezintă imagini de la intervenţia forţelor speciale ucraiene împotriva baricadelor ridicate de protestatari sau de la preluarea controlului asupra instituţiilor oficiale, ministerelor de la Kiev şi administraţiilor regionale din alte oraşe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul ucrainean va discuta despre noi concesii din partea puterii către proeuropeni, inclusiv amnistierea unor manifestanţi încarceraţi

     De asemenea, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, într-o vizită la Kiev, urmează să evoce o soluţie politică a crizei împreună cu preşedintele Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei, în pofida faptului că preşedintele rus Vladimir Putin i-a îndemnat pe europeni să nu se amestece.

    Puterea ucraineană a făcut deja paşi înapoi, marţi, odată cu demisia Guvernului şi aprogarea unor legi considerate represive.

    Aceste evoluţii l-au determinat pe preşedintele american Joe Biden să salute “progresele” înregistrate în Ucraina, într-o convorbire telefonică purtată cu Ianukovici, pe care l-a îndemnat să acţioneze în vederea “unităţii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul primului preşedinte al Ucrainei independente: Ţara se află în pragul războiului civil

     “Lumea întreagă îşi dă seama şi Ucraina îşi dă seama că ţara se află în pragul războiului civil”, a declarat Kravciuk, presedinte în perioada 1991-1994, indemnând deputaţii să creeze “un plan se soluţionare a conflictului”. Intervenţia sa a fost ovaţionată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedintele american Joe Biden salută “progresele” Ucrainei şi îndeamnă la unitate

    În contextul demisiei premierului ucrainean şi abrogării legilor represive, vicepreşedintele american a “salutat progresele realizate” la Kiev, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

    Biden, în cursul unei noi convorbiri telefonice cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, a cerut “să fie promulgată fără întârziere abrogarea legilor din 16 ianuarie”.

    El l-a îndemnat pe Ianukovici să “continue negocierile cu opoziţia, pentru a ajunge la un compromis şi la o soluţie paşnică” a crizei din Ucraina.

    Potrivit lui Biden, trebuie cât mai curând să fie adoptată legea amnistiei şi să fie format un nou Guvern, care “va duce la unitate politică şi va orienta Ucraina în drumul spre Europa”.

    Viktor Ianukovici şi opoziţia au convenit, luni seara, asupra adoptării legii amnistiei şi anulării legilor adoptate la 16 ianuarie.

    Anterior, preşedintele ucrainean le-a propus liderilor opoziţiei Arseni Iaţeniuk şi Vitali Kliciko să conducă Guvernul, însă ei au refuzat.

  • Ministrul ucrainean al Justiţiei ameninţă cu instaurarea stării de urgenţă

    Lucaci, care participă la negocierile dintre opoziţie şi preşedintele Viktor Ianukovici, a declarat pentru televiziunea ucraineană că va cere ca negocierile să fie întrerupte în cazul în care clădirea nu este eliberată.

    Zeci de manifestanţi radicali au invadat duminică seara sediul ministerului, fără să li se opună rezistenţă. Ei au construit imediat după aceea o baridacă în jurul clădirii, din saci de zăpadă şi gunoaie, potrivit unui jurnalist AFP.

    “Voi fi obligată să-i cer preşedintelui ucrainean să oprească discuţiile, dacă clădirea nu este eliberată imediat şi dacă negociatorilor nu li se dă o şansă să găsească o soluţie paşnică la conflict”, a spus Lucaci.

    Ea a declarat, de asemenea, că va cere Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională “să discute despre intaurarea stării de urgenţă”.

    Activişti radicali au spart ferestrele clădirii.

    Lucaci a declarat că aceştia au provocat o inundaţie în interior, în contextul unor temperaturi glaciale, sediul transformându-se într-un “adevărat pationoar”.

    Potrivit agenţiei Interfax-Ukraine, fostul boxer şi lider al opoziţiei Vitali Kliciko, care participă la negocieri cu Ianukovici, a fost la faţa locului în noaptea de duminică spre luni şi le-a cerut protestatarilor să plece, însă fără rezultat.

    Poliţia a lansat o anchetă penală.

    Opoziţia este mobilizată în centrul Kievului, după refuzul preşedintelui, la sfârşitul lui noiembrie, de a semna un acord de liber-schimb cu UE, preferând o apropiere de Moscova.

    Mişcarea de contestare s-a radicalizat în mod brusc săptămâna trecută, când s-au înregistrat adevărate scene de gherilă urbană care s-au soldat cu cel puţin trei morţi la Kiev şi extinzându-se, de asemenea, în ţară.

    Pentru a pune capăt crizei, Ianukovici a propus o serie de concesii opoziţiei, inclusiv revizuirea Constituţiei şi intrarea opoziţiei în Guvern, însă liderii opoziţiei au reacţionat cu neîncredere şi şi-au exprimat hotărârea să continue “lupta” până la obţinerea organizării unui scrutin prezidenţial anticipat.

  • Coşmarul de la graniţa Europei: cel puţin şapte morţi şi sute de răniţi în ultima săptămână

    Cauza radicalizării protestelor este legea promulgată la 16 ianuarie de preşedintele Viktor Ianukovici, prin care se interzice amplasarea de corturi sau scene neautorizate în zone publice (metoda patentată de indignaţii spanioli în 2011 şi adoptată şi de protestatarii ucraineni) şi se introduce răspunderea penală pentru calomnierea oficialilor guvernamentali.

    Opoziţia a convocat un miting la Kiev spre a cere abolirea noii legi şi demisia guvernului, însă manifestaţia a devenit  violentă, până acolo încât unul dintre liderii opoziţiei, fostul boxer Vitali Kliciko, le-a cerut protestatarilor să înceteze temporar confruntările până la încheierea negocierilor cu preşedintele Ianukovici pentru rezolvarea crizei. Negocierile, în cursul cărora Ianukovici s-a arătat dispus să modifice controversata lege şi să procedeze la o remaniere guvernamentală, au eşuat însă, întrucât opoziţia nu doreşte remaniere, ci plecarea de la putere a regimului, astfel încât luptele de stradă au reizbucnit în forţă, fără perspective imediate de liniştire a situaţiei.

    Cancelariile occidentale au ameninţat cu sancţiuni şi şi-au exprimat din nou îngrijorarea faţă de îndepărtarea Ucrainei de UE, în timp ce parlamentul de la Moscova a denunţat “încercarea de lovitură de stat” orchestrată de opoziţia ucraineană şi “amestecul flagrant al Occidentului în treburile interne ale Ucrainei”, care i-ar încuraja pe extremişti la violenţe.

    Unii comentatori occidentali au speculat că inflexibilitatea lui Ianukovici, care nu doreşte deloc să-şi împingă ţara spre statutul de vasal al Rusiei, ci doar să folosească alternativa rusească spre a obţine avantaje în negocierile cu Bruxellesul, ar putea duce la încurajarea violenţelor chiar de către Moscova cu scopul de a dezmembra Ucraina, astfel încât măcar estul acesteia să ajungă sub influenţă rusească. Din acest motiv, SUA şi UE s-ar abţine de la acţiuni mai ferme contra lui Ianukovici, întrucât esenţială n-ar fi din punctul lor de vedere înlocuirea acestuia cu un (de altfel inexistent) lider credibil al opoziţiei, ci întoarcerea lui Ianukovici la sentimente mai bune faţă de Vest.