Tag: criza

  • Românii au găsit vinovatul pentru criză: Vestul

    Răspunsurile se înscriu, în ansamblu, în linia generală pe care BERD a regăsit-o în ţările din Europa Centrală şi de Est, sub-estul Europei, Caucaz şi Asia Centrală, unde cel puţin o treime dintre respondenţi învinovăţesc Occidentul pentru criză, procentajele variind de la circa 70% în Slovacia şi Serbia sau aproximativ 60% în Cehia şi Ungaria la sub 30% în Rusia.
    În România, mai mult de jumătate dintre gospodării au fost afectate semnificativ de criză. Mai puţin de 20% dintre gospodăriile din România care s-au confruntat cu pierderea unui loc de muncă au reuşit să acceseze scheme de ajutor de şomaj, faţă de aproape 50% în Germania sau peste 40% în Ungaria şi Cehia.

    Sprijinul pentru democraţie şi economia de piaţă a scăzut la nivelul noilor state membre UE în ultimii cinci ani, locuitorii ţărilor cu o societate “mai liberă”, care funcţionează conform principiilor democraţiei şi economiei de piaţă, pierzându-şi încrederea în aceste sisteme din cauza crizei, în timp ce popoarele care sunt guvernate de sisteme controlate mai strâns de stat, cu regimuri mai autoritare, înclină mai mult spre democraţie şi piaţa liberă.

    Raportul arată că ungurii şi bulgarii sunt mai supăraţi pe Vest decât românii, în timp ce în Rusia şi în spaţiul ex-sovietic percepţia că Occidentul este vinovat pentru criză este mai puţin răspândită.
    Populaţia ţărilor cu economii emergente şi aflate în tranziţie din proximitatea Europei a avut mult mai mult de suferit în urma crizei financiare din 2008-2010 comparativ cu locuitorii economiilor din Europa de Vest. Criza a determinat reduceri mai acute ale consumului în toate categoriile, în special în zone esenţiale ca alimentele de bază şi cheltuielile pentru sănătate.

  • Merkel: Europa se află în cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial. Dacă euro se va prăbuşi toată Europa va eşua

    Europa trebuie să-şi creeze noi structuri pentru o integrare mai puternică a statelor membre, a adăugat Merkel, potrivit CNBC.

    Sunt necesare sancţiuni care să se activeze automat în cazul ţărilor care încalcă Pactul de Stabilitate şi Creştere. Şeful guvernului german a reluat apelul pentru introducerea unei taxe asupra tranzacţiilor bancare şi interzicerea vânzării de acţiuni în lipsă, dacă nu la nivel global cel puţin în zona euro. În cazul unei vânzări în lipsă, un broker împrumută pentru o anumită perioadă acţiuni de la proprietarul acestora. Brokerul vinde acţiunile şi mizează, pentru a obţine profit, pe o scădere a cotaţiei până la momentul când va trebui să cumpere pentru a înapoia titlurile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea primului mare miliardar care şi-a pierdut averea din cauza crizei economice

    El este primul mare miliardar care îşi pierde averea din pricina crizei financiare. În perioada 2000-2007, Irlanda a înregistrat o perioadă de boom economic, ceea ce a contribuit la creşterea averii lui Quinn, care avea afaceri în asigurări şi construcţii. După declanşarea crizei financiare, el a mizat pe Banca Anglo-Irlandeză, cumpărând acţiuni ale acesteia şi riscând astfel întreaga avere a familiei.

    La scurt timp după ce a achiziţionat respectivele acţiuni la Banca Anglo-Irlandeză, aceasta a dat faliment, calculele recente indicând că el are datorii de 2.5 miliarde de lire sterline. “Nu are în acest moment nicio posibilitate de a-şi plăti datoriile. A rămas cu foarte puţine bunuri”, a declarat avocatul lui Quinn.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Bursele au deschis în scădere, din cauza temerilor privind criza din Europa

    Bursa de la New York a închis miercuri în scădere abruptă, cu peste 3%, înregistrând cele mai mari pierderi de la mijlocul lunii august, după ce creşterea dobânzilor plătite de Italia pentru a se împrumuta de pe pieţe a anunţat agravarea crizei datoriilor de stat din zona euro. Indicele Dow Jones Industrial Average a finalizat în coborâre cu 3,2%, iar Standard & Poor’s 500 a pierdut 3,67%, în timp ce Nasdaq Composite s-a retras cu 3,88%. Toate cele 10 sectoare monitorizate de Standard & Poor’s au finalizat în scădere, cel mai afectate fiind acţiunile financiare, care au pierdut 5,4% din cauza temerilor privind expunerea pe Europa. Bursa americană reacţionează tot mai haotic la volatilitatea de pe pieţele europene ale obligaţiunilor de stat, iar investitorii reuşesc cu greu să ţină pasul cu evenimentele din zona euro. “Piaţa a devenit un derivat al situaţiei din Europa”, observă un analist american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de lichiditate din cauza crizei din zona euro

    În sistemele financiare din fostul bloc comunist persistă “falii mari”, care amplifică impactul dependenţei ridicate de exporturi către Europa de Vest, a spus Lagarde, într-un discurs la Universitatea de Stat a Ministerului de Finanţe de la Moscova, după o întâlnire cu preşedintele Dimitri Medvedev. Riscurile includ îndatorare externă ridicată şi împrumuturile în monedă străină, ambele finanţate de bănci din Europa de Vest, a spus şefa FMI. “Dacă se intensifică furtuna în zona euro, Europa emergentă, cel mai apropiat vecin, va fi lovită grav. Atunci, băncile mamă din Europa de Vest, cruciale în menţinerea pe linia de plutire a economiilor din regiune, nu ar mai fi în mod sigur aici pentru a susţine creşterea şi stabilitatea acestor ţări” , a avertizat Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu se termină criza? Răspunsul la cinci întrebări arzătoare înainte de summit-ul G20

    Politicienii şi bancherii centrali care vor fi prezenţi la summit vor avea o agendă plină după ce acordul la care au ajuns săptămâna trecută liderii europeni s-a dovedit a nu fi de ajuns pentru a pune capăt crizei care macină continentul de mai bine de un an şi jumătate.

    Jurnaliştii de la BBC încearcă să răspundă la o serie de întrebări cu privire la motivele pentru care criza din Europa nu ia sfârşit deşi s-a decis ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, iar fondul de urgenţă al zonei euro, EFSF, va fi majorat, cel mai probabil până la 1.000 de miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene fac concedieri din cauza impactului crizei datoriilor

    Credit Suisse, a doua mare bancă din Elveţia, a informat marţi că va desfiinţa circa 1.500 de locuri de muncă, pe lângă alte 2.000 de concedieri anunţate în iulie, transmite Bloomberg.

    Danske Bank, cea mai mare bancă daneză, va elimina 3.500 de posturi, iar tendinţa va continua.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro