BusinessMagazin

Tag: China

  • China Nuclear Power a depus ofertă angajantă pentru reactoarele 3-4 CNE, Guvernul începe negocierile

    El a precizat, în urma discuţiei cu vicepremierul chinez Zhang Gaoli, că anul viitor, probabil, va fi începută construcţia celor două reactoare.

    “Orizontul nostru de timp este ca, până la sfârşitul anului, negocierile să se finalizeze şi să se semneze memorandumul comun de realizare a acestei investiţii. Începând cu anul viitor, probabil, începem să asistăm la realizarea unui proiect cu o valoare foarte mare, care va însemna 720 MW pe unitate, adică 1.440 MW, care va însemna peste 1,5 miliarde euro comenzi în industira românească, locuri de muncă directe şi indirecte peste 10.000, plus venituri importante suplimentare la bugetele locale şi la bugetul de stat”, a spus Dragnea.

    La începutul lunii septembrie, conducerea Nuclearelectrica a anunţat că China Nuclear Power Corporation s-a calificat în procesul de selecţie a investitorilor pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4, compania chineză fiind singurul ofertant.

    Compania chineză va fi acţionar majoritar în compania de proiect care va derula investiţia de 6,5 miliarde de euro.

    China General Nuclear Power Corporation a fost înfiinţată în 1994 şi este cel mai mare producător chinez de energie nucleară, având în operare 11 reactoare nucleare cu o capacitate instalată de 11.620 MW. Comparativ, capacitatea totală de producţie a energiei a României este de circa 20.000 MW.

    Construcţia celor două reactoare a fost unul dintre subiectele discutate, joi, la Palatul Victoria, de vicepremierul Liviu Dragnea cu omologul său chinez, Zhang Gaoli, aflat la Bucureşti.

    Un alt subiect a fost construcţia termocentralei Rovinari, Dragnea precizând că proiectul se află în faza imediat premergătoare realizării parteneriatului public-privat, semnarea documentelor fiind estimată pentru luna octombrie.

    El a precizat totodată că pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa au fost deja depuse trei scrisori de intenţie.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat şi faptul că a fost luată decizia finală pentru realizarea liniei de cale ferată de mare viteză Bucureşti-Iaşi, cu posibilitatea prelungirii spre Chişinău, precum şi pentru realizarea, tot împreună cu investitori din China, a centurii feroviare a Bucureştiului. În prima parte a lunii octombrie, experţii români şi chinezi vor avea o primă întâlnire de lucru privind aceste proiecte.

    Vicepremierul Chinei Zhang Gaoli a transmis, totodată, autorităţilor române invitaţia de a lua parte la proiectul noului Drum al Mătăsii, invitaţie de care autorităţile române sunt interesate, având în vedere poziţia strategică a portului Constanţa şi Strategia Dunării, a mai afirmat Dragnea.

  • GlaxoSmithKline va plăti o amendă de aproape 500 de milioane de dolari, pentru acuzaţii de mită

    Aceasta este cea mai mare amendă acordată vreodată unei companii în China, potrivit presei chineze.

    GSK a explicat, într-o declaraţie de presă, că a colaborat cu autorităţile din China şi că a luat măsurile necesare pentru a îndrepta situaţia de la filiala locală.

    “Activităţile ilegale ale subsidiarei GSK din China reprezintă, în mod clar, o încălcare a procedurilor după care se conduce grupul şi sunt total contrare valorilor şi standardelor pe care le aşteptăm de la angajaţii GSK”, se arată în declaraţia companiei farmaceutice.

    De asemenea, Mark Reilly, fostul şef al GSK China, precum şi alţi membri din conducerea subsidiarei au fost condamnaţi la închisoare între doi şi patru ani, potrivit agenţiei de presă de stat din China, Xinhua.

    În iunie anul trecut, autorităţile chineze au început să cerceteze informaţii potrivit cărora GSK a dat bani agenţiilor locale de turism pentru a mitui medici în schimbul prescrierii medicamentelor companiei. Mai mulţi directori ai diviziei chineze a GSK au fost reţinuţi anul trecut, sub suspiciunea unor delicte economice în valoare de 3 miliarde de yuani (480 milioane dolari).

  • Alibaba, cel mai bun pariu pe viitoarea Chină

    Compania, la care Yahoo deţine o participaţie de 22,4%, ţinteşte o evaluare de până la 162,7 miliarde de dolari, care ar depăşi 95% din evaluarea indicelui Standard & Poor’s 500. Procesul ofertei publice iniţiale se apropie de faza finală, preţul urmând să fie anunţat pe 18 septembrie, iar acţiunile să fie tranzacţionate o zi mai târziu. Alibaba intenţionează să vândă 320,1 milioane de certificate americane de depozit, la un preţ de 60-66 dolari pe unitate. La nivelul superior al intervalului de preţ propus, Alibaba ar fi a treia cea mai valoroasă companie de Internet listată pe Wall Street, după Google şi Facebook.

    CHIAR ŞI LA NIVELUL SUPERIOR AL INTERVALULUI DE PREŢ, EVALUAREA ALIBABA AR FI SUB ESTIMĂRILE MEDII ALE ANALIŞTILOR DIN LUNA IULIE, DE 187 DE MILIARDE DE DOLARI. Acest fapt conferă Alibaba, cea mai mare companie de comerţ online din China, spaţiu de majorare a preţului din ofertă, pe măsura creşterii cererii din partea managerilor de fonduri în timpul întâlnirilor cu aceştia, consideră Henry Guo, analist la JG Capital.
    Alibaba ar putea tempera creşterea evaluării companiei, potrivit unor analişti, pentru a evita problemele cu care s-a confruntat Facebook la listarea din mai 2012. Analiştii respectivi anticipează că Alibaba se va evalua la 154 de miliarde de dolari, după aplicarea unui discount.

    EXPERIENŢA FACEBOOK
    Facebook a avut un preţ ţintă al acţiunilor de 104 miliarde de dolari la listarea din 2012, dar a pierdut jumătate din capitalizarea de piaţă, investitorii fiind îngrijoraţi de încetinirea creşterii şi strategia companiei pe segmentul serviciilor mobile. Ulterior, acţiunile Facebook şi-au revenit, iar pe 8 septembrie au atins pentru prima oară o capitalizare de piaţă de peste 200 miliarde dolari, obţinând acest rezultat în mai puţin timp decât i-a fost necesar principalului competitor, Google.

    Astfel, Facebook a depăşit companii vechi din domeniul tehnologiei, cum ar fi IBM, Intel şi Oracle. Totodată, reţeaua socială a întrecut Coca-Cola, Toyota sau Bank of America, în urma creşterii valorii acţiunilor cu 0,8%.

    La mai puţin de doi ani şi jumătate de la listarea pe bursă din februarie 2012, capitalizarea de piaţă a Facebook a ajuns la 200,9 miliarde de dolari, adică jumătate din valoarea competitorului Google din prezent, 400,4 miliarde de dolari. Prin comparaţie, capitalizarea Google a atins nivelul de 200 de miliarde de dolari în octombrie 2007, după oferta publică iniţială din 2004, dar a scăzut rapid, odată cu întreaga piaţă, în 2008. În decembrie 2009, Google a depăşit din nou pragul de 200 de miliarde de dolari, iar din 2012 până în prezent valoarea companiei a crescut cu peste 75%. Cele două companii concurează pe piaţa publicităţii online şi luptă pentru supremaţia pe Internet prin aplicaţiile şi serviciile oferite.

    Nivelul record al capitalizării Facebook a fost înregistrat după ce compania a anunţat că serviciul video pe care îl oferă utilizatorilor este tot mai accesat, ceea ce deschide calea către o nouă formă de publicitate contra cost, care ar creşte veniturile companiei.

    Compania deţinută de Mark Zuckerberg a cheltuit miliarde de dolari pentru a cumpăra start-up-urile care ameninţau poziţia Facebook în social media, inclusiv Instagram şi WhatsApp Messenger. Strategia companiei de a despărţi aplicaţia mobilă Facebook în mai multe aplicaţii a atras investitorii, deşi a nemulţumit mai mulţi utilizatori, care au contestat decizia Facebook de a separa chat-ul de aplicaţia principală.

    LEADERSHIPUL ALIBABA
    Listarea Alibaba vine pe fondul dezvoltării puternice a pieţei de comerţ online din China, dar investitorii trebuie să analizeze riscurile de a cumpăra acţiunile companiei din Hangzhou. Alibaba, a cărei prezenţă pe piaţă poate fi comparată cu cea a eBay şi Amazon, are un stil de guvernanţă închis şi o structură de proprietate care ar putea fi contestată de guvernul chinez.

    Alibaba şi acţionarii săi, între care Yahoo, preşedintele Jack Ma şi vicepreşedintele Joe Tsai, intenţionează să vândă acţiuni echivalente cu o participaţie de 13%. Acţiunile vor fi listate la New York Stock Exchange şi vor avea simbolul BABA.

    ”Credem un lucru, astăzi va fi greu, mâine şi mai greu, dar poimâine va fi minunat. Aşa că trebuie să muncim foarte mult pentru a supravieţui unei călătorii lungi„, a afirmat Ma în prezentarea companiei.

    Tsai urmează să vândă 4,25 milioane de acţiuni, din care va câştiga 280 de milioane de dolari, la nivelul maxim al preţului din ofertă. Ma va vinde 12,75 de milioane de acţiuni, pentru până la 841 de milioane de dolari.

    ază Garnry.

  • Banda pentru dependenţii de telefoane: Autorităţile chineze au creat un culoar special pentru cei care nu se pot desprinde de smartphone-uri – FOTO

    Culoarul dependenţilor de smartphone de pe trotuar este separat cu o linie albă de restul trotuarului, iar cuvântul “telefon mobil” este scris pe pavaj pentru a sublinia că acea bandă le este destinată celor ce nu se pot despărţi de telefon.

    Dependenţa de smartphone a început să devină o problemă importantă în China, iar iniţiativa a apărut ca răspuns la această problemă.

    Ideea a fost preluată de pe National Geographic, care a prezentat un astfel de proiect într-unul din programele canalului său la începutul acestui an, informează dailymail.co.uk.

    Programul a arătat că un număr redus de persoane au folosit respectivul culoar atunci când butonau telefonul mobil în timp ce mergeau.

    Cu toate acestea, autorităţile chineze consideră că marcajele le reamintesc pietonilor că “cel mai bine este să nu folosească telefonul în timp ce merg”.

     

  • Cazuri suspecte de leucemie la o fabrică din China care produce iPhone

    Cel puţin 13 lucrători cu vârste cuprinse între 19 şi 24 de ani au fost diagnosticaţi cu leucemie după ce s-au îmbolnăvit la o fabrică din Shenzhen începând din 2010. Cinci dintre ei au murit, în timp ce medicii susţin că o astfel de boală este rară la vârsta lor, relatează Sunday Mail, în ediţia electronică.

    Familiile şi grupurile sindicale cred că leucemia a fost cauzată de expunerea la substanţele chimice folosite în liniile de producţie şi susţin că este posibil să fie afectaţi mai mulţi angajaţi.

    Familiile victimelor afirmă că muncitorii se protejau de substanţele chimice doar cu mănuşi de plastic şi măşti de protecţie şi că li s-au oferit puţine informaţii sau chiar deloc despre posibililele pericole, fără a li se spune ce fel de substanţe manipulează.

    După ce s-au îmbolnăvit la muncă şi au fost diagnosticaţi cu leucemie, doi muncitori afirmă că aceştia au fost concediaţi în trei luni şi li s-a refuzat plata asigurării medicale care să le acopere tratamentul, afirmă familiile acestora.

    Apple a anunţat că tratează cu seriozitate aceste acuzaţii şi va analiza situaţia de la fabrica din Shenzhen, unde sunt produse aproximativ două milioane de iPhones pe săptămână de 230.000 de angajaţi din toată China.

    Fabrica este folosită şi de alţi giganţi dar este principala bază de producţie a iPhones de la lansarea primului model în 2007.

    Detaliile cu privire la cazurile de leucemie au apărut după ce Apple a anunţat luna trecută interzicerea folosirii a două produse chimice potenţial toxice, benzen şi n-hexan, la asamblarea finală a produselor iPhone şi iPad.

    Foxconn, proprietarul fabricii din Shenzhen, a trimis oficiali pentru a se întâlni cu grupurile pentru protecţia socială a muncii cu sediul la Hong Kong în scopul de a afla mai multe detalii despre cazurile de leucemie. Totuşi, compania cu sediul în Taiwan, care fabrică produse şi pentru alţi giganţi electronici, insistă că nu există dovezi care să facă legătura între leucemie şi activitatea victimelor şi susţine că nu mai foloseşte cele două substanţe chimice incriminate – benzen şi n-hexan – “de mulţi ani”.

  • Premieră medicală: prima vertebră obţinută cu ajutorul unei imprimate 3D, implantată unui pacient


    Minghao, un băieţel din China în vârstă de 12 ani, a fost diagnosticat în urmă cu câteva luni cu sarcomul Ewing, o formă de cancer osos specific care apare mai ales în rândul copiilor, iar medicii acestuia au optat pentru un tratament alternativ.

    Medicii au descoperit o tumoare în a doua vertebră a coloanei şi, în loc să apeleze la înlocuirea acesteia cu una clasică, realizată din titan, au decis să folosească tehnica imprimării 3D.

    Echipa de specialişti de la Peking University Third Hospital din Beijing a creat o replică perfectă a vertebrei afectate, care nu a necesitat adeziv chirurgical şi nici şuruburi pentru implantarea în coloană. Simplificând procedura astfel, Minghao va putea să se refacă mai repede şi va beneficia în continuare de o mobilitate crescută a gâtului.

    Vertebra a fost creată din praf de titan şi are mici pori pentru ca ţesutul osos care se va dezolta în jur să se ataşeze dispozitivului în mod optim.

    Procedura de transplant a fost realizată în luna august, a durat cinci ore, iar în prezent băieţelul este în recuperare, potrivit CCTV News.
    Tehnologia imprimării în 3D este considerată foarte eficientă de lumea medicală şi numără mai multe reuşite notabile.

    În 2013, medicii americani au reuşit să salveze viaţa unui copil implantându-i o proteză pe căile respiratorii – afectate de o maladie genetică rară – obţinută prin aceeaşi tehnică.

  • Vicepremierul Chinei va efectua o vizită oficială în România la sfârşitul lui septembrie

    Premierul Victor Ponta s-a aflat în perioada 30 august – 3 septembrie într-o vizită oficială în China, la invitaţia omologului chinez Li Keqiang, ca răspuns la vizita întreprinsă în România de acesta din urmă în noiembrie 2013.

    Victor Ponta s-a aflat la Beijing împreună cu vicepremierii Liviu Dragnea şi Daniel Constantin, precum şi cu miniştrii Ioan Rus şi Constantin Niţă. Delegaţia României a avut convorbiri oficiale cu premierul Li Keqiang şi a fost primită de către preşedintele Chinei, Xi Jinping.

    Premierul Ponta i-a invitat pe oamenii de afaceri chinezi să investească în România în domenii precum agricultura, energia şi infrastructura, subliniind că ultimele două sunt direcţii strategice de dezvoltare pentru România.

  • China şi Rusia se angajează să-şi consolideze relaţiile în urma unei întâlniri într Putin şi Xi Jinping

    Cei doi lideri s-au întâlnit – a patra oară anul acesta – joi, la Duşanbe, capitala fostei republici sovietice, la un summit al Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie China Nouă.

    Din OCS, pe lângă China şi Rusia mai fac parte patru ţări din Asia Centrală, şi anume Tadjikistanul, Kazahstanul, Uzbekistanul şi Kîrgîzstanul.

    Apropierea economică dintre Moscova şi Beijing s-a accelerat anul acesta, prin contracte importante în domeniul energetic, în contextul în care cele două state se confruntă cu contexte geopolitice tensionate, şi anume criza ucraineană şi, respectiv, diferende teritoritoriale în Marea Chinei de Est şi de Sud.

    Cele două ţări este necesar să-şi “îmbunătăţească susţinerea reciprocă, să se deschidă mai mult unul faţă de cealaltă şi să-şi dea mâna pentru a se ajuta reciproc”, cu scopul de “a face faţă împreună riscurilor şi provocărilor externe” şi de a consolida “dezvoltarea”, a declarat Xi Jinping în cursul întâlnirii, potrivit agenţiei de presă de stat.

    Cele două ţări au încheiat, în mai, după zece ani de negocieri dificile, un contract uriaş privind furnizarea de gaze naturale ruseşti Chinei, evaluat la aproximativ 400 de miliarde de dolari, pe o perioadă de 30 de ani.

    Angajată într-o confruntare fără precedent de la Războiul Rece cu Occidentul, după ce a anexat Crimeea şi în criza din estul Ucrainei, Rusia caută să-şi reorienteze către Asia exporturile de hidrocarburi.

    Potrivit agenţiei China Nouă, Putin a vorbit joi despre o situaţie regională şi internaţională “instabilă”, afirmând că speră ca cele două puteri “să continue să avanseze asupra unor proiecte importante petroliere şi gazifere”, dar şi în domeniul nuclear.

    Preşedintele rus a lansat cu mare pompă, în urmă cu o săptămână, în Siberia Orientală, proiectul de construire a gazoductului “Forţa Siberiei” – 4.000 de kilometri de conducte între zăcăminte de gaze naturale din imensa republică Iakuţia şi Marea Japoniei, până în estul fronterei chineze.

  • LANSARE IPHONE 6. Apple prezintă în această seară iPhone 6. Cum arată telefonul

    Lansarea iPhone 6 va avea loc la ora 21:00, ora României. – See more at: http://www.b365.ro/iphone6-surprize-la-lansarea-iphone6-iphone-6-iphone-6-lansare-lansare-iphone-6-apple-iphone-6_214654.html#sthash.uvbYQDXr.dpuf
    Lansarea iPhone 6 va avea loc la ora 21:00, ora României. – See more at: http://www.b365.ro/iphone6-surprize-la-lansarea-iphone6-iphone-6-iphone-6-lansare-lansare-iphone-6-apple-iphone-6_214654.html#sthash.uvbYQDXr.dpuf

    Lansarea iPhone 6 va avea loc la ora 21:00, ora României. Numeroase publicaţii vorbesc despre un eveniment spectaculos, cu numeroase surprize pentru cei prezenţi.

    Conform China Mobile, iPhone 6 ca avea un ecran de 4.7 inch cu rezolutie 1334×750 pixeli, chip A8 cu procesor quad-core, grosime de doar 7 mm, un strat protector care il face impermeabil, camera principala de 8 megapixeli si camera frontala de 2.1 megapixeli. Mai mult decat atat, iPhone 6 ar urma sa fie disponibil in 4 versiuni cu 16, 32, 64 sau 128 GB spatiu de stocare.

    Este foarte probabil ca noul model să aibă o carcasă premium, din metal. Acest zvon a fost alimentat şi de faptul că Apple a depus cererea de patentare a unei tehnologii numite ”printare cu metal lichid„.

    Şasiul telefonului va fi cel mai subţire de până acum, având o lăţime de sub 7,5 mm. Logo-ul prezent pe partea din spate a iPhone-urilor va fi de fapt un LED care se va aprinde atunci când există notificări pentru utilizator.

  • Ziua cârtiţei chinezeşti

    La acestea se adăugau canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, investiţii în sectorul minier şi deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei, conform premierului Boc, care critica pe atunci ineficienţa guvernării Năstase de a încheia contracte cu chinezii şi promitea că începând chiar din toamna lui 2011 va începe realizarea proiectelor negociate de el.

    În noiembrie trecut, la Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est de la Bucureşti, vechile proiecte erau reeditate şi completate de data aceasta de guvernul Ponta: investiţii chinezeşti evaluate la cel puţin 5 mld. euro în domeniul energetic (Cernavodă, Tarniţa, retehnologizări la termocentrala Deva şi la complexurile energetice), investiţii în infrastructura feroviară (inclusiv linii de mare viteză), plus un plan de creştere a exporturilor agroalimentare româneşti. Ulterior, premierul Victor Ponta dădea asigurări că va urmări personal evoluţia proiectelor din energie, infrastructură şi IT convenite cu China, spre a preîntâmpina, la fel ca Emil Boc, eventualele acuzaţii că promisiunile de investiţii au rămas doar pe hârtie. “Dacă adunăm şi dacă realizăm tot ceea ce am semnat, sunt într-adevăr vreo 8 miliarde de euro”, spunea atunci Ponta.

    Acum, la vizita premierului Victor Ponta în China, o parte din promisiuni s-au relansat pentru a treia oară: urmează investiţii în domeniul energetic (retehnologizări la termocentrala Deva, cu o investiţie de 271 mil. dolari), de construcţii (un cartier de blocuri la Craiova), infrastructură feroviară (o linie de mare viteză Bucureşti-Iaşi) şi rutieră (tronsoanele Piteşti-Craiova şi Comarnic-Braşov), precum şi exporturi de vite şi produse agroalimentare din România către China, în timp ce discuţiile au continuat la capitolele Cernavodă, Tarniţa, complexurile energetice Rovinari şi Hunedoara. De data aceasta însă, atât premierul, cât şi vicepremierul Liviu Dragnea au explicat că întârzierile sau amânările de proiecte au legătură cu procedurile complicate de asigurare a conformităţii oricărui contract cu legislaţia europeană.