BusinessMagazin

Tag: industrie

  • 20 de idei nebunesti care au facut bani

    “Daca as lua-o acum de la capat, as avea foarte putine sanse sa evoluez atat de repede si atat de bine. Am facut multe greseli, dar piata m-a iertat, pentru ca nu existau termeni de comparatie”, recunoaste Iulian Dascalu, dezvoltatorul retelei Iulius Mall. Dascalu, ca multi altii, a inceput afacerile in prima parte a anilor ‘90 si a incercat mai multe idei, in special magazine de pantofi si magazine en-gros, pana a ajuns la ideea de a construi un mall.

    “As fi vrut ca primul mall din Romania sa fie al meu si sa fie la Iasi, dar nu am reusit”, isi exprima Dascalu regretul ca Anchor Group, dezvoltatorul turc al Mall Vitan din Bucuresti, a intrat pe piata cu mai putin de un an inaintea Iulius Mall. Daca pentru inceputul anilor 2000, ideea unui mall in Capitala se sustinea, deschiderea unui mall la Iasi atunci, cand in oras erau in jur de 300.000 locuitori si un salariu mediu de putin peste 100 de euro, a fost un pariu riscant. Cele mai dificile au fost primele 8-10 luni: “in acea perioada toata lumea imi spunea ca o sa dau faliment, dar nu imi faceam griji, pentru ca m-am gandit ca voi amortiza investitia in zece ani si aveam incredere in apetitul iesenilor pentru cumparaturi”, isi aminteste Dascalu, care detine acum trei mall-uri si il construieste pe al patrulea la Suceava, valoarea activelor sale fiind evaluata la 500 de milioane de euro.

    Increderea in propriul instinct si in faptul ca afacerea va merge indiferent de ce spune lumea i-a caracterizat pe multi oameni de afaceri din Romania anilor ‘90, care au dezvoltat de multe ori empiric o idee personala. Cei mai multi nu au avut strategii de dezvoltare, considera Adrian Banciu, consultant de business. “Cei mai multi dintre ei au avut o viziune, o idee de care au tinut cu dintii pana a dat rezultate sau au dat gres iremediabil.”

    Cei care au reusit sa devina milionari dintr-o idee noua si bine aplicata nu sunt multi, dar fiecare a adus la momentul respectiv ceva indraznet, ceva ce a parut celorlalti o “nebunie”: Dan Ostahie a deschis primele magazine de electronice si electrocasnice pe suprafete de peste 2.000 de metri patrati, Nicolae Petrov a inceput in 1999 sa concureze TAROM, care avea atunci pierderi de zeci de milioane de dolari, prin deschiderea unei companii de aviatie la Timisoara, Horia Ciorcila a lansat de la zero Banca Transilvania si concureaza pe piata mari grupuri bancare internationale, fratii Ioan si Viorel Micula incurca vanzarile Coca-Cola sau Pepsi prin brandurile European Drinks, Virgil Mailat a lansat berea la PET, Florin Andronescu a dat primele credite de consum de pe piata si lista ar putea continua.

    “Contextul pietei si un spirit antreprenorial efervescent”, sintetizeaza Codrut Pascu, directorul biroului companiei de consultanta Roland Berger, de ce mediul de afaceri romanesc a fost constant surprins de tot felul de incercari, mai mult sau mai putin reusite, de afaceri. Contextul pietei este suma unor factori cum ar fi intarzierea marilor companii europene de retail sau de bunuri de larg consum de a veni in Romania, distanta fata de Europa de Vest, dar si faptul ca Romania e o piata generoasa ca dimensiuni si dorinta de cumparare. BUSINESS Magazin a identificat 20 de astfel de oameni de afaceri, care nu au inventat ceva cu totul nou, dar, in lipsa consultantei, a partenerilor experimentati si a concurentei, au construit de la zero.
    Mirajul retailului l-a facut pe Dan Sucu sa se plimbe trei ani la rand prin Europa. Calatorea cu arhitectul lui si vizita zeci de magazine de mobila, se uita dupa acel “ceva” care sa transforme Mobexpert dintr-o afacere cu mobila, cum mai existau si altele in Romania, intr-un concept. Rezultatul a aparut in 2001, cand Dan Sucu a deschis Mobexpert Pipera – un magazin de 15.000 de metri patrati, cel mai mare in acel moment. “Am riscat, dar a fost singurul mod in care puteam sa ma diferentiez”, spune acum Dan Viorel Sucu. “Tot ce am facut eu a fost sa adaptez o realitate europeana la piata romaneasca”, considera Sucu, adaugand ca toate magazinele pe care le-a deschis ulterior au devenit profitabile din prima luna.

    Din 20 de oameni de afaceri vizionari alesi de BUSINESS Magazin, opt au mizat pe retail. “Retailul a avut cresteri de minim 25% pe an in ultimii ani – in Romania vorbim despre un consumator foarte orientat spre consum si de o piata goala in anii ‘90, unde majoritatea produselor s-au vandut pur si simplu”, spune Codrut Pascu. Au castigat cei care au venit cu unul din doua elemente esentiale: gandirea la scara mare sau un concept deosebit. Dan Sucu a mizat pe amandoua: a deschis primul cel mai mare magazin de concept – Mobexpert Pipera -, apoi a trecut la expansiune regionala, prin deschiderea primului magazin in Bulgaria anul trecut, iar acum se gandeste la intrarea pe piata Ucrainei.

    Ce inseamna gandire la scara mare? Dan Ostahie a ignorat cu buna stiinta scaderea pietei de electrocasnice din ultimii doi ani si a continuat sa inaugureze magazin dupa magazin, pe suprafete din ce in ce mai mari, iar Cezar Rapotan, dupa ce a extins afacerea Arabesque in toata tara, a exportat-o in piete estice, precum Ucraina. Arabesque s-au dezvoltat semnificativ in ultimii cinci ani, pe fondul saltului pietei imobiliare, crescand de la 60 de milioane de euro in 2002 la w450 de milioane de euro estimate pentru 2007.

  • Visul american

    La Bucuresti vor sosi la inceputul lui aprilie oficiali ai NATO, printre care reprezentanti ai guvernului american, dar si ai altor tari membre, dintre care noua au raspuns invitatiei SUA de a cumpara si folosi in misiuni avionul multirol american. Nuanta importanta, cele noua state au raspuns invitatiei Washingtonului si nu unei oferte comerciale inaintate de Lockheed Martin, producatorul avionului multirol F16.

    Cu cateva saptamani inaintea summit-ului NATO de la Bucuresti, un oficial al Lockheed Martin – compania americana care construieste F16, principala propunere a americanilor pentru licitatia de peste 3 miliarde de euro in vederea inlocuirii MIG-urilor – a venit in Romania pentru a explica linistea de pana acum a americanilor. Liniste pentru ca Lockheed Martin, despre care s-a tot spus in presa de aici ca ar vrea sa vanda Romaniei avioane F16 la mana a doua, nu a avut o activitate vizibila de promovare, asa cum au avut principalii lor competitori – concernul suedez SAAB care propune avionul Gripen si italienii de la Alenia Aeronautica, parteneri ai concernului care construieste avionul Eurofighter. Rene Rodriguez, director de dezvoltare de piata al Lockheed Martin, nu stie sa spuna daca oferta pentru Romania va cuprinde avioane multirol noi sau la mana a doua. De fapt, Rene Rodriguez nu stie nimic, in afara faptului ca Romania cauta un avion si ca ei i l-ar putea vinde. Punct. „Restul este o discutie in termeni guvernamentali“, spune Rodriguez. FMS – acronimul de la Foreign Military Systems – este un domeniu al unui departament guvernamental, care tine de Pentagon si care se refera la vanzarea de echipamente militare fabricate in Statele Unite, in special de catre compania Lockheed Martin, catre tarile ce doresc sa cumpere. Asadar, discutia nu se poarta intre oficialii unui minister dintr-o tara straina si o companie americana cu oferta ei, ci intre oficialii unui minister si oficiali ai guvernului SUA.

    „Guvernul Romaniei sta la masa si negociaza direct cu Guvernul Statelor Unite, iar Lockheed Martin nu are niciun loc la acea masa“, spune Rodriguez, subliniind ca Lockheed Martin nu intra niciodata la negocieri si de aceea nu face oferte comerciale tarilor potential cumparatoare. „Dupa ce se inteleg, cele doua guverne stabilesc termenii contractului, ele intre ele fac platile si tot ele fac publici toti termenii contractului, semnand o LOA (letter of acceptance – scrisoare de acceptare – n.red.), care este un acord guvernamental, nu unul comercial.“

    Sa fie deci influenta guvernului american cea care a facut ca 24 de tari sa cumpere pana acum F16? Rodriguez, care a pilotat F16 in primul razboi din Golf, crede ca nu: „Este pur si simplu cel mai bun avion multirol si nu cred ca 24 de tari se pot insela“. Dintre cele 24 de tari care au ales F16, zece sunt membre ale NATO, iar Rodriguez le enumera dintr-o suflare: „Norvegia, Danemarca, Olanda, Belgia, Portugalia, Italia, Grecia, Turcia, Polonia, SUA sunt tarile cu care Romania ar fi interoperabila din aceeasi zi in care ar cumpara aceste avioane“. Directorul de dezvoltare al Lockheed Martin accepta insa ca si avioanele Gripen sau Eurofighter, principalele rivale, ar fi interoperabile imediat cu F16.

    Discutiile pe care oficialii americani le poarta cu guvernul roman pentru F16 au loc intr-o perioada cand o serie din utilizatori de avioane F16 au trecut deja pe listele de asteptare pentru avioane F35, urmatorul model de multirol construit de Lockheed Martin. F35 este construit de Lockheed Martin impreuna cu sapte parteneri – Canada, Norvegia, Danemarca, Italia, Turcia, Australia, Olanda, tari unde se construiesc diverse componente ale noului avion. „In zece ani vom avea F35 in toate aceste tari si speram ca vom inlocui toate avioanele F16 existente in urmatorii 15 ani“, spune Rodriguez. De fapt, F16 este puntea spre F35, mai spune Rodriguez, iar primele ce vor trece pe aceasta punte vor fi, bineinteles, armata si marina americana, care vor cumpara cele mai multe bucati din prima transa de 2.500 de avioane iesite de pe liniile de productie ale Lockheed Martin. „Cu aceste avioane vor fi inlocuite cele vechi, deoarece avioanele nu se pot folosi la nesfarsit“, spune Rodriguez. Chiar daca Lockheed Martin vinde acum predominant F35, pentru guvernul roman se ia in calcul vanzarea de avioane F16. „Nu vad de ce nu le-ar putea folosi peste 30 de ani, ele fiind programate pentru 80.000 ore de zbor, iar apoi si Romania poate trece puntea spre F35“, propune Rodriguez.

    Ce ar insemna insa daca Romania va primi sa cumpere avioane la mana a doua? Rodriguez spune doua lucruri: in primul rand, ca nu va exista un program de offset (deoarece acest program s-a mai realizat o data pentru acelasi aparat) si in al doilea rand ca nu stie cat ar costa. „Vom investiga ce oportunitati sunt aici pentru offset impreuna cu Ministerul Economiei si cel al Apararii, iar daca vor fi avioane la mana a doua, nu stiu ce sa va spun despre pret, deoarece nu exista propriu-zis o piata“, spune Rodriguez. Pretul unui F16 nou este in jurul sumei de 40 de milioane de dolari (apropiat de avionul suedez Gripen, estimat la 50 de milioane de dolari, dar mult mai departe de Eurofighter, care costa peste 100 de milioane de dolari).

    Producatorii celorlalte doua modele, foarte activi pe piata romaneasca de cativa ani, au anuntat deja ca ar dori sa cumpere o fabrica din Romania, ca parte a programului de offset (legea offset-ului in Romania prevede ca 80% din valoarea achizitiei sa fie reprezentata de investitii aduse de catre contractant). Richard Smith, reprezentantul SAAB in Romania, spunea ca in special Avioane Craiova ar fi o optiune serioasa pentru programul de offset. Rene Rodriguez spune insa ca nu considera necesara o promisiune de acest tip inainte de a se stabili exact cine va vinde aceste avioane: „Facem aceasta (vanzare de avioane si programe de offset – n.red.) de foarte mult timp si nu facem promisiuni desarte; as putea sa merg sa vizitez fabrici prin tara si sa dau impresia ca as vrea sa le cumpar pe toate, iar apoi sa spun ca eu doar ma uitam, nu voiam de fapt sa cumpar“, spune Rodriguez. Cu atat mai confortabil pentru ei cu cat statul roman a scos la privatizare Avioane Craiova, iar daca va vinde fabrica inainte de a se stabili cine va vinde Romaniei avioanele, asa-zisa obligatie de a salva industria aviatica de aparare ar disparea.

  • Sucu: Valoarea Mobexpert va ajunge la 400 mil. euro

    Omul de afaceri Dan Sucu, care detine grupul de firme Mobexpert – cu activitati in industria mobilei – spune ca evalueaza compania la 200 mil. euro in prezent si ca se asteapta ca valoarea sa atinga 400 mil. euro in 2011.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Ce a cumparat Heineken la Mures

    La sfarsitul saptamanii trecute, Virgil Mailat era inca in biroul sau de la etajul al doilea al fabricii Bere Mures. Lucra la incheierea socotelilor cu afacerea pe care a ridicat-o in ultimii 13 ani si era asteptat, in incaperea alaturata, de oficialii Heineken, cu care mai avea in continuare de discutat detalii.

    Discutiile cu grupul olandez, dar si cu autoritatile antitrust, vor mai dura intre 10 si 30 de zile, estima joia trecuta Mailat, care a fost managerul companiei si unul din principalii actionari in ultimii 13 ani.

    Cand discutiile se vor sfarsi, se va incheia si cariera de 35 de ani in industria berii a lui Virgil Mailat: „In ziua in care toate clauzele contractuale vor fi finalizate, voi preda, impreuna cu ceilalti actionari, toate actiunile pe care le detinem in cadrul celor trei active ale Bere Mures – fabrica de bere, un producator de ape minerale si un hotel la Geoagiu Bai. Vom primi toata suma pe care am stabilit-o, intr-o singura transa, iar a doua zi imi strang lucrurile si am plecat“, spune Virgil Mailat.

    Acelasi lucru il vor face si asociatii sai – Emil Morariu, Gheorghe Grec, Alexandru Rus, Nicolae Bacila si Anghel Rus. „Va veni o noua echipa manageriala de la Heineken, iar noi nu ne vom mai implica nici macar pentru consultanta“, precizeaza omul de afaceri, care va ramane in schimb cu cele 37,5 milioane de euro care ii vor intra in cont.

    Spune insa ca nu ii pare deloc rau, din mai multe motive. Unul ar fi ca vrea sa investeasca si in altceva decat in bere. Pentru inceput, se gandeste sa investeasca in domeniul medical si sa deschida o retea de clinici private in Targu-Mures. Prima va fi destinata tratarii cancerului, iar urmatoarele ar putea fi clinici de urologie, de ORL si o maternitate.

    Cu o alta parte din banii pe care ii va primi in urma vanzarii participatiei la Bere Mures intentioneaza sa contribuie la dezvoltarea afacerilor pe care le au cele doua fiice ale sale. „Fetele mele au fiecare afacerea ei, in domenii separate, si vreau sa le ajut“, spune Mailat.

    Cel mai important motiv este insa acela ca el nu se simte un dezvoltator, ci un vizionar: „Daca as fi crezut ca mai poate aparea vreo inovatie pe piata berii, daca as fi simtit ca pot sa mai fac o revolutie in industrie, nu as fi vandut acum. Dar nu stiu ce altceva nou si care sa prinda ar mai putea aparea“.

    Afacerea pe care Virgil Mailat a construit-o de la zero si din care tocmai a iesit a fost, dupa cum marturiseste, cel mai mare vis al sau. Sa lucreze in industria berii, la Fabrica de Bere Targu-Mures, a fost scopul pentru care, cand a terminat liceul din Mures, a mers la Facultatea de Industrie Alimentara de la Galati.

    Cand a terminat facultatea, Fabrica de Bere de la Mures se mutase la Reghin. „A fost un cosmar pentru mine, dar m-am si ambitionat sa nu renunt pana cand nu voi fi deschis propria fabrica de bere la Targu-Mures“, comenteaza Mailat, acceptand ca un asemenea gand la orizontul anilor ‘70 era insa utopic.

    La Reghin si-a facut ucenicia in domeniu si pana in 1990, cand a parasit fabrica, a trecut de la postul de inginer tehnolog la cel de sef de productie, apoi sef de sectie si inginer-sef. Isi aminteste de acea perioada cu zambetul pe buze; a facut parte din echipa care a realizat primul export de bere romaneasca. Era vorba de berea Silva, pe care au vandut-o in Italia.

    Tot atunci a avut ocazia sa lucreze direct pentru familia Ceausescu, sub stricta supraveghere a Securitatii. „Ii placea lui Ceausescu berea de la noi“, isi aminteste Mailat. Asa ca, ori de cate ori voia conducatorul tarii bere, securistii veneau la fabrica din Reghin si urmareau fiecare miscare a celor care o produceau.

    „La un moment dat, a trebuit sa ma mut sase luni la Scornicesti ca sa fac bere pentru Ceausescu. Evident, tot sub supravegherea Securitatii. Voia sa bea bere Bucegi, facuta doar pentru el“, povesteste Virgil Mailat.

    Momentul plecarii a venit la Revolutie.

    Daca pana atunci nu putuse sa avanseze in functie, pentru ca era vazut ca fiind anticomunist, acum se intampla tocmai invers: era vazut ca un partizan al comunismului. Asa ca a luat cei mai buni oameni din fabrica, cu care a ramas alaturi pana astazi in afaceri si a pornit pe cont propriu.

    Din acel moment, de la inginer-sef intr-o fabrica de bere de stat pana la proprietar al primei fabrici private de bere din Romania n-a mai fost decat un pas. „Era in 1990, intr-o pivnita de pe strada Pandurilor, din Reghin, iar berea pe care o faceam se numea Regina“, spune Mailat. Dupa ce prima unitate de productie a fost pusa in functiune, a urmat o perioada de dezvoltare, in care au fost proiectate alte 42 de fabrici si s-a ajuns la o capacitate de productie de cateva sute de litri de bere pe zi, imbuteliata in butoaie de aluminiu.

    Perioada in care a produs bere pe cont propriu la Reghin nu a durat decat doi ani. Adica suficient cat sa stranga banii de care avea nevoie pentru a se intoarce acasa, pentru ca, de fapt, fabricuta „Reginei“ era doar o etapa din drumul lui. In 1992, alaturi de ceilalti actionari, a pus lacatul pe portile fabricii din Reghin si a revenit in Targu- Mures. Era, de fapt, momentul pe care Virgil Mailat il asteptase 20 de ani.

    Desi voia sa produca bere, s-a gandit sa inceapa pe un teren sigur. A intrat pe piata de bauturi racoritoare si timp de trei ani a produs trei sortimente de sucuri: Jazz Cola, Jazz Orange si Jazz Lemon. Momentul in care Coca-Cola a intrat in Romania a insemnat insa retragerea. „Mergea vanzarea, faceam bani, dar nu puteam sa ne punem cu Coca-Cola. Era un competitor prea puternic. A fost, totusi, un lucru bun, pentru ca am putut sa ne intoarcem la productia de bere“, explica Mailat. T

    imp de trei ani de zile au produs bere la sticla si toti banii castigati din vanzari au fost investiti in dezvoltare.

  • Petrolul a adus mai putini bani in 2007

    Pentru Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom Group, anuntarea rezultatelor financiare pentru 2007 a fost si prima comunicare a unor rezultate mai slabe fata de anul anterior.

    De cand a intrat in portofoliul OMV, compania a avut salturi anuale si profit intotdeauna in crestere, chiar daca, tot intotdeaua, a pierdut la rafinare si marketing.

    Este adevarat, cifra de afaceri nu a scazut dramatic in 2007, ci doar cu 1% comparativ cu 2006, din cauzele cunoscute: impactul mediului macroeconomic volatil, cresterea preturilor titeiului pe plan international, cresterea costurilor de aprovizionare, preturile de vanzare mai scazute si cantitatile mai mici vandute la export.

    Numai ca tot sectorul de rafinare si marketing a avut pierderi: din profitul de 2,8 miliarde de lei (852 de milioane de euro) adus in companie de sectorul de explorare si productie, cea mai profitabila activitate a companiei, a ramas pana la urma un profit operational total de 588 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei) din cauza pierderilor venite din rafinare si marketing.

    Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, explica scaderea din 2007 prin faptul ca pretul intern mediu pe care compania l-a realizat la titei, exprimat in dolari, a crescut cu 13% in 2007 comparativ cu 2006, atingand 63 de dolari pe baril, din cauza scumpirii pe plan international.

    „Daca vorbim in lei insa, pretul intern a scazut de fapt cu 2% fata de 2006, fiind influentat de aprecierea leului fata de dolar in primele trei trimestre ale anului 2007“, arata Reinhard Pichler.

    In ultimul trimestru al anului, cand directia cursului de schimb s-a schimbat, iar petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril, compania a avut tot un rezultat negativ, de aceasta data din cauza taxelor mai mari.

    Volatilitatea din 2007 a afectat si celelalte companii prezente pe piata.

    Igor Fedorinov, directorul general al rafinariei Petrotel Ploiesti, detinuta de grupul rus Lukoil, spune ca profitul operational din 2007, mai mic cu 24% fata de 2006, a fost cauzat de „un mediu de afaceri prea putin prielnic“. Profitul in scadere a venit insa pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu aproape 10%.

    Conducerea Rompetrol considera ca pierderile Petromidia (care a avut la sfarsitul lui 2007 un rezultat net mai mic cu 66 de milioane de dolari decat cel obtinut in 2006) au fost direct influentate de factorii externi care au crescut foarte mult costurile. In primul rand pretul petrolului:

    Rompetrol a fost anul trecut singura companie de pe piata fara rezerve proprii. Din acest an, odata cu integrarea Rompetrol in compania kazaha KazMunaiGaz, Petromidia ar putea sa nu mai fie la fel de sensibila la acest factor.

    Singura companie care nu a inregistrat un rezultat negativ a fost MOL Romania, care se diferentiaza insa de celelalte trei companii prin faptul ca nu detine o rafinarie in Romania, cumparand carburanti din rafinariile Petrom, dar si de la rafinariile grupului din Ungaria.

    MOL Romania a avut in primele noua luni din 2007 un profit net egal cu cel din tot anul 2006, de 6 milioane de euro, dar si o cifra de afaceri in crestere cu 60% fata de 2006.

    Vanzarile companiei au scazut insa fata de 2006 cu 4,2%, ca urmare a reducerii cu 13% a retelei de distributie, in urma schimbului de benzinarii realizat cu Petrom (tranzactie prin care MOL a cedat 30 de benzinarii catre Petrom, primind in schimb 11 statii si o suma de bani).

    Mariana Gheorghe considera ca si 2008 va fi un an la fel de volatil: „Nu preconiza m insa ca acest fapt va avea un impact major asupra activitatii noastre, deoarece cererea de produse petroliere este in continua crestere, iar noi facem investitii“.

    Principalele directii ale investitiilor vor fi rafinariile si activitatea de explorare, urmand ca planul de investitii sa fie aprobat de AGA care va avea loc la 22 aprilie. Mariana Gheorghe va prezenta in AGA un plan de investitii mai mare cu 45% fata de 2007 (1,6 miliarde de euro).

    Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil Romania, a bugetat pentru acest an afaceri mai mari, mai ales ca se pregateste de o investitie importanta, si anume o centrala electrotermica pe platforma Petrotel, estimata la 100 de milioane de dolari, care va produce in jur de 50 MWh.

    Dupa estimarile companiilor petroliere, piata produselor derivate din petrol ar putea avea o crestere intre 10 si 15% in acest an.

    „15% este mai putin decat cresterea obisnuita pe piata romaneasca, dar in contextul actual este o estimare optimista“, spune Constantin Tampiza.

    Mariana Gheorghe considera ca primele luni ale lui 2008 indica un ritm de crestere de 10%. Chiar cu aceasta crestere, directorul general al Petrom nu se asteapta la un profit mai mare decat in 2007, ci la o „profitabilitate comparabila cu cea din 2007“.

  • Petrolul a adus mai putini bani in 2007

    Pentru Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom Group, anuntarea rezultatelor financiare pentru 2007 a fost si prima comunicare a unor rezultate mai slabe fata de anul anterior.

    De cand a intrat in portofoliul OMV, compania a avut salturi anuale si profit intotdeauna in crestere, chiar daca, tot intotdeaua, a pierdut la rafinare si marketing.

    Este adevarat, cifra de afaceri nu a scazut dramatic in 2007, ci doar cu 1% comparativ cu 2006, din cauzele cunoscute: impactul mediului macroeconomic volatil, cresterea preturilor titeiului pe plan international, cresterea costurilor de aprovizionare, preturile de vanzare mai scazute si cantitatile mai mici vandute la export.

    Numai ca tot sectorul de rafinare si marketing a avut pierderi: din profitul de 2,8 miliarde de lei (852 de milioane de euro) adus in companie de sectorul de explorare si productie, cea mai profitabila activitate a companiei, a ramas pana la urma un profit operational total de 588 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei) din cauza pierderilor venite din rafinare si marketing.

    Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, explica scaderea din 2007 prin faptul ca pretul intern mediu pe care compania l-a realizat la titei, exprimat in dolari, a crescut cu 13% in 2007 comparativ cu 2006, atingand 63 de dolari pe baril, din cauza scumpirii pe plan international.

    „Daca vorbim in lei insa, pretul intern a scazut de fapt cu 2% fata de 2006, fiind influentat de aprecierea leului fata de dolar in primele trei trimestre ale anului 2007“, arata Reinhard Pichler.

    In ultimul trimestru al anului, cand directia cursului de schimb s-a schimbat, iar petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril, compania a avut tot un rezultat negativ, de aceasta data din cauza taxelor mai mari.

    Volatilitatea din 2007 a afectat si celelalte companii prezente pe piata.

    Igor Fedorinov, directorul general al rafinariei Petrotel Ploiesti, detinuta de grupul rus Lukoil, spune ca profitul operational din 2007, mai mic cu 24% fata de 2006, a fost cauzat de „un mediu de afaceri prea putin prielnic“. Profitul in scadere a venit insa pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu aproape 10%.

    Conducerea Rompetrol considera ca pierderile Petromidia (care a avut la sfarsitul lui 2007 un rezultat net mai mic cu 66 de milioane de dolari decat cel obtinut in 2006) au fost direct influentate de factorii externi care au crescut foarte mult costurile. In primul rand pretul petrolului:

    Rompetrol a fost anul trecut singura companie de pe piata fara rezerve proprii. Din acest an, odata cu integrarea Rompetrol in compania kazaha KazMunaiGaz, Petromidia ar putea sa nu mai fie la fel de sensibila la acest factor.

    Singura companie care nu a inregistrat un rezultat negativ a fost MOL Romania, care se diferentiaza insa de celelalte trei companii prin faptul ca nu detine o rafinarie in Romania, cumparand carburanti din rafinariile Petrom, dar si de la rafinariile grupului din Ungaria.

    MOL Romania a avut in primele noua luni din 2007 un profit net egal cu cel din tot anul 2006, de 6 milioane de euro, dar si o cifra de afaceri in crestere cu 60% fata de 2006.

    Vanzarile companiei au scazut insa fata de 2006 cu 4,2%, ca urmare a reducerii cu 13% a retelei de distributie, in urma schimbului de benzinarii realizat cu Petrom (tranzactie prin care MOL a cedat 30 de benzinarii catre Petrom, primind in schimb 11 statii si o suma de bani).

    Mariana Gheorghe considera ca si 2008 va fi un an la fel de volatil: „Nu preconiza m insa ca acest fapt va avea un impact major asupra activitatii noastre, deoarece cererea de produse petroliere este in continua crestere, iar noi facem investitii“.

    Principalele directii ale investitiilor vor fi rafinariile si activitatea de explorare, urmand ca planul de investitii sa fie aprobat de AGA care va avea loc la 22 aprilie. Mariana Gheorghe va prezenta in AGA un plan de investitii mai mare cu 45% fata de 2007 (1,6 miliarde de euro).

    Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil Romania, a bugetat pentru acest an afaceri mai mari, mai ales ca se pregateste de o investitie importanta, si anume o centrala electrotermica pe platforma Petrotel, estimata la 100 de milioane de dolari, care va produce in jur de 50 MWh.

    Dupa estimarile companiilor petroliere, piata produselor derivate din petrol ar putea avea o crestere intre 10 si 15% in acest an.

    „15% este mai putin decat cresterea obisnuita pe piata romaneasca, dar in contextul actual este o estimare optimista“, spune Constantin Tampiza.

    Mariana Gheorghe considera ca primele luni ale lui 2008 indica un ritm de crestere de 10%. Chiar cu aceasta crestere, directorul general al Petrom nu se asteapta la un profit mai mare decat in 2007, ci la o „profitabilitate comparabila cu cea din 2007“.

  • Din Tractorul Brasov va ramane numai numele

    Platforma industriala Tractorul din Braşov se va schimba radical in urmatorii ani pentru ca noii proprietari, compania Flavus Investitii, intentioneaza sa dezvolte un minioras estimat la 800 milioane de euro, care sa cuprinda ansambluri rezidentiale, spatii de birouri, parcuri de distractie, centre comerciale şi un parc industrial.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Din Tractorul Brasov va ramane numai numele

    Platforma industriala Tractorul din Braşov se va schimba radical in urmatorii ani pentru ca noii proprietari, compania Flavus Investitii, intentioneaza sa dezvolte un minioras estimat la 800 milioane de euro, care sa cuprinda ansambluri rezidentiale, spatii de birouri, parcuri de distractie, centre comerciale şi un parc industrial.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Guvernul a anulat pentru a treia oara privatizarea Antibiotice Iasi

    Antibiotice a fost prima data scoasa la privatizare in 2000.

    Cand va fi relansat la privatizare Antibiotice si care va fi strategia de privatizare folosita de catre Agentia de Valorificare a Activelor Statului (AVAS)? Ce a determinat AVAS sa amane pentru a treia oara privatizarea producatorului din Iasi? Va ramane interesul pentru Antibiotice la fel de ridicat si dupa acest nou esec? Vrea cu adevarat Guvernul sa vanda Antibiotice?

    Cititi mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Guvernul a anulat pentru a treia oara privatizarea Antibiotice Iasi

    Antibiotice a fost prima data scoasa la privatizare in 2000.

    Cand va fi relansat la privatizare Antibiotice si care va fi strategia de privatizare folosita de catre Agentia de Valorificare a Activelor Statului (AVAS)? Ce a determinat AVAS sa amane pentru a treia oara privatizarea producatorului din Iasi? Va ramane interesul pentru Antibiotice la fel de ridicat si dupa acest nou esec? Vrea cu adevarat Guvernul sa vanda Antibiotice?

    Cititi mai multe amanunte pe www.zf.ro