BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • O fetiţă de 12 ani a pus bazele unei afaceri profitabile şi le dă şi altora lecţii de business

    Cunoscută drept “Cea mai tânără antreprenoare din Detroit”, Asia Newson este cofondatoarea şi CEO-ul companiei Super Business Girl. În vârstă de 12 ani, fetiţa a pus bazele unei afaceri cu lumânări pe care le vinde clienţilor pe care îi întâlneşte pe străzile din Detroit.

    Newson a început afacerea când avea cinci ani şi a evoluat spre punctul de a vinde produsele online pe site-ul superbusinessgirl.com, suplimentând astfel vânzarea directă. Potrivit celor care au avut şansa să îi fie potenţiali clienţi, strategia ei se bazează pe puterea sa de a ajunge la inimile oamenilor, potrivit ABC News.

    Un reporter ABC News a spus despre ea că are puterea “să vândă praf în deşert”, în timp ce o altă persoană citată de ABC News a caracterizat-o ca fiind neînfricată. Flerul său de business şi talentul nativ de marketing sunt punctele forte ale fetiţei de 11 ani. Ea a reuşit să câştige admiraţia propriterului echipei NBA, Dan Gilbert, cât şi susţinerea financiară a fondatorilor Bamboo Detroit ce i-au oferit spaţiul în care să îşi vândă produsele şi o conexiune la internet gratuită, astfel încât să îşi conducă afacerea mai eficient. De asemenea, echipa Bamboo Detroit îi oferă gratuit sfaturi despre cum să îşi îmbunătăţească afacerea.

    Chiar dacă a fost în centrul atenţiei presei americane, cu interviuri acordate ABC News 2020, Ellen şi Tedx Talk, ea a continuat să bată străzile pentru a face ceea ce ştie mai bine: vânzări directe. De asemenea, în timp ce alţii se mulţumesc cu îmbunătăţirea propriei afaceri, Newson antrenează şi alţi copii pentru a fi antreprenori, sfătuindu-i să îşi exploateze la maximum potenţialul, potrivit Financial Juneteenth. De fapt, Newson visează să deschisă şcoli în toată lumea, unde tinerii vulnerabili să fie învăţaţi lecţiile de bază ale antreprenoriatului. Îşi doreşte totodată să îşi extindă afacerea într-un lanţ de magazine pentru produsele sale.

    “Detroit este un loc minunat. Chiar dacă au existat multe ştiri negative despre acesta. Am reuşit chiar să trecem prin faliment”, a declarat Newson. “Detroit este în continuare un loc bun pentru a începe o afacere. Avem oameni minunaţi care încurajează iniţiativele de acest tip. Până la urmă, îmi vând lumânările aici şi câştig bine”.

    Tatăl fetiţei, Michael Newson, este atât partenerul ei, cât şi mentorul fetiţei şi o însoţeşte în timp ce îşi face prezentările de vânzări oamenilor de pe trotuare, din pieţe, din oraşe sau din suburbii. Potrivit ABC News, profitul pe care îl câştigă din vânzarea lumânărilor este donat în scopuri caritabile.

     

  • Povestea tânărului care a renunţat la şcoală la 15 ani pentru a deveni antreprenor. Acum are o avere de peste 200 de milioane de dolari

    Karp are o avere estimată la peste 200 de milioane de dolari, iar Tumblr are o valoare de piaţă de 800 de milioane de dolari.

    Născut în New York, Karp a crescut în Manhattan şi a urmat şcoala unde mama sa era profesoară de fizică. La doar 11 ani, el a început să înveţe limbajul HTML, pentru ca, la doar 15 ani, să renunţe la şcoală pentru a se dedica calculatoarelor. La vârsta de 14 ani, David Karp şi-a început cariera ca asistent al lui Fred Seibert la compania de animaţie Frederator Studios, unde a construit prima platformă de blogging a companiei şi a creat prima lor reţea video pe internet, Channel Frederator.

    La sfârşitul anului 2006, Karp a pornit propriul său business de consultanţă software, Davidville, unde a lucrat alături de Marco Arment. Cei doi realizau proiecte la cererea clienţilor, iar între comenzi au început să dezvolte ceea ce avea să devină Tumblr.
    Lansarea platformei a avut loc în februarie 2007, iar în august 2009 David Karp a primit din partea BusinessWeek distincţia ”Cel mai bun tânăr antreprenor în domeniul tehnologiei„.

    În 2010, el a fost numit de către cei de la MIT Review unul dintre cei mai inovatori oameni de sub 35 de ani din lume. La ora actuală, Tumblr găzduieşte peste 188 de milioane de bloguri.

    ”Mi-am dat seama că pot să lucrez toată ziua la un produs pe care îl iubesc. Iar sentimentul a fost incredibil, chiar eliberator„, declara Karp despre Tumblr în cadrul unui interviu.

    Pe 20 mai 2013, Yahoo! a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Tumblr, achiziţionând platforma pentru 1,1 miliarde dolari, iar Karp şi-a păstrat funcţia de conducere. De-a lungul timpului, Karp a investit în diverse companii, mare parte dintre ele tot din domeniul IT. El a cumpărat acţiuni la Superpedestrian, compania din spatele ”roţii Copenhagen„, un dispozitiv care produce şi acumulează energie electrică. O altă investiţie majoră este cea în Sherpa, o companie care dezvoltă aplicaţii de sănătate.

    David Karp s-a căsătorit în 2009 cu Rachel Eakley, partenera sa de ani buni. El are o avere de peste 200 de milioane de dolari, conform celor de la BusinessWeek.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 octombrie 2016

    COVER STORY: Cel mai admirat manager din România în 2016 – Florin Talpeş
     
    Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcusul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere.
     

    COMERŢ: Cum se transformă preţul în inamic pentru retaileri

     

    TEHNOLOGIE: De ce nu dispare imprimanta

    SPECIAL: Viaţa şi lecţiile celui mai fericit om din lume

    REPORTAJ: Acolo unde se avântă vulturii

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Revelaţia antreprenorului de 37 de ani care exportă jumătate din brânzeturile produse într-o fabrică din Alba

    Şeful fabricii de lactate Unilact are 37 de ani, iar în momentul în care au fost puse bazele Unilact era licean; spune că niciodată tatăl său, fondatorul Unilact, nu i-a spus că se aşteaptă să se implice în afacere. Aşa că tânărul, căruia îi plăcea de mic să meşterească („Şi acum îmi place, dar nu mai am timp“), a dat admitere la Politehnică, la Cluj, şi a intrat printre primii, gândindu-se că i se potriveşte domeniul. Când era student în anul III au apărut reţelele „de cămin“, jocurile în reţea, cu grafică bună, iar pe colegii săi nu-i mai dezlipea nimeni de calculator; „mie asta nu mi-a plăcut. Nu puteam să stau toată ziua la calculator. Nu eram chiar aşa de pasionat“. Spune că a mai mers la facultate în anii IV şi V doar pentru a termina o treabă începută, iar la terminarea studiilor a început o afacere cu scări de interior; lucra cu constructori, arhitecţi şi câţiva tâmplari.

    „Câştigam bani frumoşi, am prins perioada de boom în construcţii, dar am încheiat în 2008, când nu numai că nu mai plătea nimeni pentru scări de interior, dar nu puteau să-şi termine casele.“ Aşa că s-a concentrat doar pe fabrica de brânză, a cărei activitate o coordona din 2003, când tatăl său l-a rugat să se ocupe de construcţie. „Am preluat eu proiectul de construcţie, cu fonduri SAPARD, al doilea din regiunea Centru-Nord; erau unii pionierii pionierilor, cu o livadă de pomi în Mureş. Nu ştia nimeni nimic, nici legislaţie, nu aveau răspunsuri la nicio întrebare – pentru orice era nevoie să sune la Bucureşti.“ La terminarea fabricii, tatăl său i-a propus să se ocupe în continuare de activitatea acesteia şi a acceptat. Fabrica produce brânzeturi într-o localitate rurală din Alba, iar afacerea s-a dezvoltat de la an la an şi a ajuns în 2015 la vânzări de 14 milioane de lei şi profit de 1,8 milioane de lei, 60 de angajaţi şi jumătate din vânzări peste hotare. În 2015, Unilact a raportat şi o creştere cu 87% a exporturilor comparativ cu anul anterior. Astfel, dacă în 2014 vânzările de peste hotare s-au situat la 3,2 milioane de lei şi 255 tone, în 2015 acestea au ajuns la peste 6 milioane de lei şi 465 tone de produse. În acest moment, Unilact comercializează pe piaţa locală şi externă, sub brandurile Pachet de Acasă şi De la Ferma.

    „În zece ani aş vrea să vad afacerea noastră în forma ei finală, gata, aşa cum doar visez acum. Aş vrea să merg la fermă şi să văd totul perfect funcţional, oameni care fac lucrurile bine fără să se străduiască, din instinct. Bineînţeles că aş vrea să fie profitabilă şi peste zece ani, dar aş vrea să păstrăm dimensiuni relativ reduse ale afacerii. Mi-ar plăcea ca afacerea noastră să treacă la următoarea generaţie profitabilă, simplă şi frumoasă.“

  • De ce este mult mai greu pentru o femeie să obţină bani pentru deschiderea unei afaceri ?

    Cum poate o femeie antreprenor să obţină finanţare într-o lume a fondurilor de capital dominate de bărbaţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Katherine Hays, cofondator şi CEO al Vivoom, un start-up din zona de tehnologie.

    “Mi-e teamă că nu am un răspuns suficient de bun la această întrebare”, a spus ea în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Universitatea din Pennsylvania. “De obicei sunt singura femeie din cameră, dar n-aş putea spune cât de dezavantajoasă e această poziţie pentru că nu ştiu cum să fii bărbat în căutarea unei finanţări.”

    Ea remarcă totuşi că bărbaţii par a obţine ceva mai uşor banii necesari pentru a pune ideile în practică. Şi are dreptate: un raport lansat recent de către Female Founders Fund arată că doar 8% din cele peste 200 de start-up-uri din Pennsylvania care au primit anul trecut finanţare de serie A (între 3 şi 15 milioane dolari) sunt conduse de femei, în scădere cu peste 30% faţă de 2014.

    Pe măsură ce zona de tehnologie e din ce în ce mai criticată pentru lipsa femeilor, inegalitatea de şanse are consecinţe serioase şi în ceea ce priveşte lipsa diversităţii în hub-uri precum Silicon Valley. Mai mult chiar, din moment ce zona de tehnologie este un sector economic cheie, această lipsa a diversităţii poate dăuna economiei.

    Primul start-up al lui Hays, o companie de advertising digital numită Massive Incorporated, a trecut cu succes prin mai multe runde de finanţare înainte de vânzarea către Microsoft pentru peste 200 de milioane de dolari.

  • De ce este mult mai greu pentru o femeie să obţină bani pentru deschiderea unei afaceri ?

    Cum poate o femeie antreprenor să obţină finanţare într-o lume a fondurilor de capital dominate de bărbaţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Katherine Hays, cofondator şi CEO al Vivoom, un start-up din zona de tehnologie.

    “Mi-e teamă că nu am un răspuns suficient de bun la această întrebare”, a spus ea în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Universitatea din Pennsylvania. “De obicei sunt singura femeie din cameră, dar n-aş putea spune cât de dezavantajoasă e această poziţie pentru că nu ştiu cum să fii bărbat în căutarea unei finanţări.”

    Ea remarcă totuşi că bărbaţii par a obţine ceva mai uşor banii necesari pentru a pune ideile în practică. Şi are dreptate: un raport lansat recent de către Female Founders Fund arată că doar 8% din cele peste 200 de start-up-uri din Pennsylvania care au primit anul trecut finanţare de serie A (între 3 şi 15 milioane dolari) sunt conduse de femei, în scădere cu peste 30% faţă de 2014.

    Pe măsură ce zona de tehnologie e din ce în ce mai criticată pentru lipsa femeilor, inegalitatea de şanse are consecinţe serioase şi în ceea ce priveşte lipsa diversităţii în hub-uri precum Silicon Valley. Mai mult chiar, din moment ce zona de tehnologie este un sector economic cheie, această lipsa a diversităţii poate dăuna economiei.

    Primul start-up al lui Hays, o companie de advertising digital numită Massive Incorporated, a trecut cu succes prin mai multe runde de finanţare înainte de vânzarea către Microsoft pentru peste 200 de milioane de dolari.

  • A pornit afacerea acum 25 de ani cu o investiţie de 100.000 de lei, iar acum compania sa are venituri de 8 milioane de euro

    Previziunile pentru 2016 ale Vitacom, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de accesorii electronice de pe plan local, se referă la afaceri de 9,2 milioane de euro, mai mari cu peste 13% faţă de anul trecut. Vasile Andrei Vita, antreprenorul care a pornit afacerea în urmă cu 25 de ani, cu sediul în apartamentul în care locuia, cu o investiţie iniţială de 100.000 de lei, povesteşte peripeţiile prin care a trecut.

    Vitacom a împlinit recent 25 de ani de la lansare şi a anunţat că a înregistrat în primul semestru din 2016 o cifră de afaceri de 4,1 milioane de euro; pe tot anul se aşteaptă la afaceri cu 13,5% mai mult faţă de 2015. „Creşterea preconizată pentru 2016 are la bază faptul că vom reuşi să ne extindem vânzările, în special pe zona online, prin invesţiile făcute în ultima perioadă în acest domeniu“, spune Vasile Vita, fondatorul companiei. Producătorul român a avut în 2015 venituri de 8 milioane de euro şi estimează pentru acest an 9,2 milioane de euro. Companiile sunt principalii clienţi ai distribuitorului, vânzarea B2B acoperind circa 87% din afacerile firmei, potrivit lui Vita. Majoritatea contractelor sunt încheiate cu revânzători de accesorii de electronice şi electrice, dar şi cu cei din IT şi foto, atât în piaţa traditională, cât şi cu lanţuri de magazine şi cu magazinele specializate. „În ceea ce priveşte B2C, dacă luăm în considerare şi propria reţea de magazine, ajungem la o pondere de circa 13% a vânzărilor către clienţii finali“, adaugă el. Compania are magazine în oraşe mari precum Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, dar şi în localităţi mai mici, ca Oradea, Bacău şi Arad.

    Antreprenorul a ales să dezvolte propria afacere, cu echipamente electronice „dat fiind meseria mea de bază – inginer electronist“ şi a pornit cu banii de la părinţi prin importul de piese electronice, de schimb, din Polonia. „Pe cât de intensă era lumea afacerilor atunci, pe atât de mari erau riscurile. Totodată, capitalul nostru era foarte mic şi nu aveam acces la finanţări, astfel că ţineam stocul destul de redus, vindeam cam tot ce aduceam într-o săptămână şi plecam din nou după marfă“, povesteşte antreprenorul. „Când am început, am închiriat un apartament în Cluj şi una dintre camere era folosită ca spaţiu pentru depozitarea componentelor electronice“, continuă el.

    După ce a intrat în domeniu, au intervenit schimbări „ca urmare a dezvoltării tehnologiilor din aceste domenii şi ne-au pus în situaţia să ne gândim la o etapă nouă. Necesarul produselor vândute urma să fie tot mai redus, fapt care a fost previzionat de partenerii noştri“. A urmat o perioadă de tranziţie în care antreprenorul român a căutat o nouă direcţie, o nouă piaţă pentru companie. Iar cea găsită a fost cea de accesorii IT&C, electronice, electrocasnice. A fost o perioadă dificilă, despre care atreprenorul povesteşte că „a durat destul de mult, pentru că nu era evidentă direcţia şi piaţa spre care ne vom orienta“.

    Chiar dacă activează pe aceeaşi piaţă de ani de zile, Vasile Vita spune că diferenţe sunt mari faţă de perioada de început, când exista o mare cerere de produse; „practic, puteai vinde orice. Acum însă avem o piaţă cu ofertă excedentară şi în aceste două situaţii trebuie să acţionezi în mod diferit“. În opinia antreprenorului unele lucruri nu se schimbă în afaceri şi punctează că şi atunci, la fel ca şi acum, un om de afaceri trebuie să fie serios, să se ţină de cuvânt, să aibă grijă de calitatea produselor şi să fie punctual.

    De-a lungul anilor producătorul român şi-a dezvoltat şi două mărci proprii: Well şi Chrome, care potrivit lui Vita au o pondere de 45% în cifra de afaceri, iar printre cele mai vândute produse, indiferent de marcă, ale producătorului sunt accesoriile şi consumabilele în domeniul electricii. Drumul său în afaceri nu a fost unul lin şi neted, iar în 1997 compania a fost aproape de faliment, când moneda naţională s-a devalorizat în trei zile cu 30%, potrivit antreprenorului. Atunci, fostul proprietar al furnizorului principal a acordat Vitacom un credit comercial de 250.000 de mărci germane; a obţinut acest sprijin în urma unei convorbiri telefonice, când furnizorul a spus că le oferă banii, dacă Vita promite că orice se va întâmpla în România îşi va achita datoria.

    Printre alte dificultăţi întâlnite în afaceri, Vasile Vita semnalează lipsa de capital din ţară, dar şi „legislaţia necoerentă şi modificarea foarte frecventă a acesteia, favorizarea investiţiilor cu capital străin faţă de investiţiile de capital autohton, lipsa şcolilor profesionale şi chiar a studiilor universitare conform cerinţelor pieţei“. După ce a condus afacerea vreme de 25 de ani, antreprenorul mărturiseşte că nu ar refuza o vânzare, dar „preţul trebuie să renteze şi pentru o perioadă viitoare, în sensul că pentru o asemenea tranzacţie ar trebui să se încaseze nişte sume care, investite în condiţii bune, să poată produce mai mult decât afacerea actuală“.

  • De la foamea de produse la concurenţă aspră

    Previziunile pentru 2016 ale Vitacom, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de accesorii electronice de pe plan local, se referă la afaceri de 9,2 milioane de euro, mai mari cu peste 13% faţă de anul trecut. Vasile Andrei Vita, antreprenorul care a pornit afacerea în urmă cu 25 de ani, cu sediul în apartamentul în care locuia, cu o investiţie iniţială de 100.000 de lei, povesteşte peripeţiile prin care a trecut.

    Vitacom a împlinit recent 25 de ani de la lansare şi a anunţat că a înregistrat în primul semestru din 2016 o cifră de afaceri de 4,1 milioane de euro; pe tot anul se aşteaptă la afaceri cu 13,5% mai mult faţă de 2015. „Creşterea preconizată pentru 2016 are la bază faptul că vom reuşi să ne extindem vânzările, în special pe zona online, prin invesţiile făcute în ultima perioadă în acest domeniu“, spune Vasile Vita, fondatorul companiei. Producătorul român a avut în 2015 venituri de 8 milioane de euro şi estimează pentru acest an 9,2 milioane de euro. Companiile sunt principalii clienţi ai distribuitorului, vânzarea B2B acoperind circa 87% din afacerile firmei, potrivit lui Vita. Majoritatea contractelor sunt încheiate cu revânzători de accesorii de electronice şi electrice, dar şi cu cei din IT şi foto, atât în piaţa traditională, cât şi cu lanţuri de magazine şi cu magazinele specializate. „În ceea ce priveşte B2C, dacă luăm în considerare şi propria reţea de magazine, ajungem la o pondere de circa 13% a vânzărilor către clienţii finali“, adaugă el. Compania are magazine în oraşe mari precum Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, dar şi în localităţi mai mici, ca Oradea, Bacău şi Arad.

    Antreprenorul a ales să dezvolte propria afacere, cu echipamente electronice „dat fiind meseria mea de bază – inginer electronist“ şi a pornit cu banii de la părinţi prin importul de piese electronice, de schimb, din Polonia. „Pe cât de intensă era lumea afacerilor atunci, pe atât de mari erau riscurile. Totodată, capitalul nostru era foarte mic şi nu aveam acces la finanţări, astfel că ţineam stocul destul de redus, vindeam cam tot ce aduceam într-o săptămână şi plecam din nou după marfă“, povesteşte antreprenorul. „Când am început, am închiriat un apartament în Cluj şi una dintre camere era folosită ca spaţiu pentru depozitarea componentelor electronice“, continuă el.

    După ce a intrat în domeniu, au intervenit schimbări „ca urmare a dezvoltării tehnologiilor din aceste domenii şi ne-au pus în situaţia să ne gândim la o etapă nouă. Necesarul produselor vândute urma să fie tot mai redus, fapt care a fost previzionat de partenerii noştri“. A urmat o perioadă de tranziţie în care antreprenorul român a căutat o nouă direcţie, o nouă piaţă pentru companie. Iar cea găsită a fost cea de accesorii IT&C, electronice, electrocasnice. A fost o perioadă dificilă, despre care atreprenorul povesteşte că „a durat destul de mult, pentru că nu era evidentă direcţia şi piaţa spre care ne vom orienta“.

    Chiar dacă activează pe aceeaşi piaţă de ani de zile, Vasile Vita spune că diferenţe sunt mari faţă de perioada de început, când exista o mare cerere de produse; „practic, puteai vinde orice. Acum însă avem o piaţă cu ofertă excedentară şi în aceste două situaţii trebuie să acţionezi în mod diferit“. În opinia antreprenorului unele lucruri nu se schimbă în afaceri şi punctează că şi atunci, la fel ca şi acum, un om de afaceri trebuie să fie serios, să se ţină de cuvânt, să aibă grijă de calitatea produselor şi să fie punctual.

    De-a lungul anilor producătorul român şi-a dezvoltat şi două mărci proprii: Well şi Chrome, care potrivit lui Vita au o pondere de 45% în cifra de afaceri, iar printre cele mai vândute produse, indiferent de marcă, ale producătorului sunt accesoriile şi consumabilele în domeniul electricii. Drumul său în afaceri nu a fost unul lin şi neted, iar în 1997 compania a fost aproape de faliment, când moneda naţională s-a devalorizat în trei zile cu 30%, potrivit antreprenorului. Atunci, fostul proprietar al furnizorului principal a acordat Vitacom un credit comercial de 250.000 de mărci germane; a obţinut acest sprijin în urma unei convorbiri telefonice, când furnizorul a spus că le oferă banii, dacă Vita promite că orice se va întâmpla în România îşi va achita datoria.

    Printre alte dificultăţi întâlnite în afaceri, Vasile Vita semnalează lipsa de capital din ţară, dar şi „legislaţia necoerentă şi modificarea foarte frecventă a acesteia, favorizarea investiţiilor cu capital străin faţă de investiţiile de capital autohton, lipsa şcolilor profesionale şi chiar a studiilor universitare conform cerinţelor pieţei“. După ce a condus afacerea vreme de 25 de ani, antreprenorul mărturiseşte că nu ar refuza o vânzare, dar „preţul trebuie să renteze şi pentru o perioadă viitoare, în sensul că pentru o asemenea tranzacţie ar trebui să se încaseze nişte sume care, investite în condiţii bune, să poată produce mai mult decât afacerea actuală“.

  • Croitorii din mall. Românii mizează pe vânzări de un milion de euro în acest an

    Un tânăr din Bacău mizează pe atenţia la ţinută a bărbaţilor care vizitează Băneasa Shopping City, unde a deschis magazinul fanion al afacerii London Tailors. Cu această strategie mizează pe vânzări de un milion de euro până la finalul anului.

    „Ar putea părea nefiresc domeniul în care activez acum, faţă de educaţia pe care am urmat-o, dar mă bucur că m-am regăsit aici”, descrie Adrian Boană parcursul său profesional. În prezent, afacerea pe care a fondat-o în urmă cu aproximativ şapte ani este formată din flagship store-ul London Tailors aflat în centrul comercial Băneasa, dintr-o unitate outlet (în Fashion Outlet Militari) şi un magazin online. Acestea au generat anul trecut afaceri de 3,2 milioane de lei; iar în cadrul firmei lucrează 14 angajaţi.

    Magazinul a fost creat în jurul conceptelor one stop shop şi ready to wear. În prezent 10% din vânzări sunt reprezentate de vânzarea de costume made to measure, iar restul, de costume premium. Made-to-measure se află la graniţa dintre retail şi bespoke, croitoria de la zero. În sistemul made-to-measure, clientul are posibilitatea să îşi aleagă ţesătura, căptuşeala etc., iar costumul este realizat pe baza unui etalon, ajustat în funcţie de măsurile clientului. Articolele vestimentare pot fi executate astfel într-un timp relativ scurt şi cu costuri scăzute, prin comparaţie cu procedeul bespoke.

    Pregătirea profesională a antreprenorului băcăuan nu ar fi oferit niciu indiciu în privinţa domeniului ales pentru a-şi dezvolta afacerea; Adrian Boană a studiat Chimie şi Fizică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar după licenţă a obţinut o diplomă de la Open University Business School London şi a urmat şi un program masteral în marketing şi comunicare în afaceri.

    Şi-a început traseul în domeniul retailului de modă aducând pe plan local şi dezvoltând trei branduri: mărcile de îmbrăcăminte pentru bărbaţi Ramsey şi Cerruti, cât şi pe cel de parfumuri Tiffi. Spune că această etapă l-a învăţat cum să se adapteze cerinţelor publicului şi să facă pasul către altceva. „Poate contraintuitiv, dar London Tailors a apărut la debutul crizei, când partenerii externi, pentru care dezvoltaseră destul de mult pe piaţa din România, ne-au spus mai pe ocolite că suntem pe cont propriu”, descrie Boană punctul de cotitură pentru aventura sa antreprenorială. Deşi vestea, în mod evident, nu l-a bucurat, spune că l-a făcut să decidă că orice investiţie va mai face în retail sau în oricare alt domeniu va fi printr-un brand pe care îl deţine.

    Cunoştea domeniul, înţelegea necesitatea unei poziţionări foarte bune, iar cea mai dificilă etapă în dezvoltarea afacerii a fost alegerea numelui, despre care povesteşte că trebuia conectat la ceea ce urma să se vândă sub umbrela brandului şi ceea ce reprezintă acesta. „Întâi am ştiut cum va arăta colecţia, apoi cum vor arăta magazinele şi după ceva timp am găsit şi numele potrivit”, explică antreprenorul etapele dezvoltării acestui business. A început afacerea printr-o investiţie proprie de aproximativ 250-300 de mii de euro, pe care spune că a reuşit să o amortizeze în aproximativ doi ani.

    În discuţiile cu clienţii săi, Adrian Boană spune că se bucură să vadă care este efectul asupra stării de spirit pe care li-l dau acestora achiziţiile pe care le fac; ţinuta poate chiar să schimbe modul în care oamenii vorbesc, negociază sau se comportă la evenimente. În ce priveşte profilul clienţilor, Boană spune că ei fac parte mai ales din zona de business şi a celor liber‑ profesionişti. „Aş spune că sunt oameni care ştiu ce vor, orientaţi spre value for money şi spre calitate mai mult decât spre cel mai mic preţ. În egală măsură ne bucurăm şi de clienţii care ne aleg pentru evenimente deosebite din viaţa lor”, descrie tânărul profilul clienţilor săi. Bonul mediu din magazinele London Tailors se situează în jurul valorilor de 1.200 – 1.300 de lei.

    „Totuşi, spre deosebire de alte industrii, la noi variază destul de mult în funcţie de sezon. Cum cele mai multe nunţi au loc vara, în această perioadă vedem şi cea mai mare creştere a valorii medii investite de clienţi în vestimentaţie”, explicăel.
    Dacă în trecut a avut şi două magazine stradale, deschise în Cluj‑Napoca şi în Bucureşti, în prezent se axează pe centrele comerciale, care aduc o poziţionare optimă. Astfel, în 2014 a mutat magazinul în centrul comercial Băneasa: „Ştiu că acest tip de prezenţă este un concept care pare să funcţioneze, cel puţin dacă ne uităm la filme americane sau britanice, dar pe piaţa din România am decis să abordăm situaţia diferit”.

    Antreprenorul clujean spune că etapele cele mai dificile din dezvoltarea afacerii se leagă de începuturile pe cont propriu. „Apar constant probleme la care trebuie să găseşti soluţii şi un business nu poate fi mereu în stare de echilibru. Noi propunem o colecţie de o calitate competitivă pentru orice piaţă şi acest lucru are costurile sale implicite.” Astfel, Adrian Boană spune că a fost nevoie de timp pentru a câştiga încrederea clienţilor pe care îi are astăzi, crucială într-o astfel de afacere.

    Fondatorul London Tailors nu mai crede în reţete ideale pentru reuşită, dar îi sfătuieşte pe tinerii asemenea lui să persevereze în demersurile lor antreprenoriale.

    „Există însă muncă şi necesitatea de a vedea dincolo de primul concept, primele luni, chiar primii ani şi primele investiţii. Un tânăr antreprenor trebuie să calculeze de zece ori, rezultatul să îl împartă la trei şi dacă din acest calcul rezultă că nu pierde bani, atunci e un semn suficient de bun ca să se apuce de un business”, explică el. Totuşi, crede că oportunităţile cele mai numeroase vin din zona de online, unde s-ar concentra şi el dacă ar fi la început de drum sau dacă ar vrea să pornească o altă afacere.

    Printre planurile London Tailors pentru perioada următoare se află consolidarea afacerii din Bucureşti, dar Boană ia în calcul şi extinderea în alte oraşe. Totodată, este interesat de o prezenţă mai puternică în mediul online în viitor.

    Fanii hainelor făcute exact pe măsura lor au posibilitatea de a alege dintr-o piaţă a hainelor bespoke şi made to measure care câştigă din ce în ce mai mult teren în România; alături de London Tailors, pe această nişă activează şi Sarto made to measure – o afacere condusă de tinerii Alex Drăgan şi Matei Ladea, formată atât dintr-o afacere de vestimentaţie made to measure, cât şi dintr-o ramură de distribuţie de pantofi Loake, cu afaceri de peste un milion de euro; Marsay, fondată de Vlad Mariş, cu afaceri de circa 40.000 de euro anul trecut; Tudor Personal Tailor, afacere fondată de Marius Dan, cu afaceri anuale de circa patru milioane de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Potrivit interviurilor acordate de ei anterior revistei Business Magazin, piaţa locală de made-to-measure este într-o continuă expansiune, atât la nivel naţional, cât şi internaţional; iar cei din domeniu se aşteaptă ca în zece ani din cinci costume, doar unu să fie cumpărat din retailul clasic.
     

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.