BusinessMagazin

Tag: Victor Ponta

  • Rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale Victor Ponta 40,33%, Klaus Iohannis 30,44%

    UPDATE 11.00 – BEC, noi REZULTATE PARŢIALE la prezidenţiale: Victor Ponta – 40,33 %, Klaus Iohannis – 30,44 %

    Victor Ponta a obţinut voturile a 3.771.422 dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 2.846.227 de persoane care au mers la urne.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 504.880 (5,40%) din voturi, Elena Udrea – 484.397 de voturi (5,18%), Monica Macovei – 417.865 (4,46%), Dan Diaconescu – 373.944 (3,99%), Kelemen Hunor – 327.918 (3,50%) şi Corneliu Vadim Tudor – 343.016 de voturi (3,66%).

    UPDATE 09.00 – BEC, noi rezultate parţiale la prezidenţiale: Victor Ponta – 40,01 %, Klaus Iohannis – 30,54 %

    Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a obţinut 40,01% din voturi la prezidenţiale, fiind urmat de Klaus Iohannis – ACL, cu 30,54%, şi de independentul Călin Popescu Tăriceanu, cu 5,46%, conform rezultatelor parţiale anunţate luni de BEC, la ora 9.00, după centralizarea a 91,33% din procesele verbale.

    Victor Ponta a obţinut voturile a 3.500.261 dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 2.672.221 de persoane care au mers la urne.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 478.113 (5,46%) din voturi, Elena Udrea – 452.259 de voturi (5,17%), Monica Macovei – 395.280(4,51%), Dan Diaconescu – 345.101 (3,94%), Kelemen Hunor – 320.446 (3,66%) şi Corneliu Vadim Tudor – 319.343 de voturi (3,65%).

    Aceştia sunt urmaţi de Teodor Meleşcanu , care a primit voturile a 97.271 (1,11%) dintre alegături, de Szilagyi Zsolt, care a fost votat de 51.358 de alegători (0,58%), Gheorghe Funar – 42.486 (0,48%), William Brânză – 39.904 (0,45%), Constantin Rotaru – 26.293 (0,30 %) şi Mirel Mircea Amariţei – 7.252 (0,08%).

    Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că au fost centralizate, până la ora 07.00, procesele verbale din 17.213 (91,33%) secţii de vot, din totalul de 18.847.

    Din cele 48 de Birouri Electorale Judeţene, au fost centralizate în totalitate voturile din 23 de judeţe, respectiv Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Bucureşti – sectoarele 2, 3 şi 6.

    Potrivit BEC, prezenţa la vot a fost de 53,10%.

    Numărul celor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi a fost de 1.036.831, alţi 68.282 fiind alegători care au votat cu urna mobilă.

    Din cele 8.965.866 de voturi, 8.747.588 (97,56%) au fost valabil exprimate, iar 218.176 (2,43%) au fost nule.

    Următoarea raportare va fi făcută la ora 11.00.

     

    UPDATE 05.00 BEC, noi rezultate parţiale la prezidenţiale: Victor Ponta – 39,57 %, Klaus Iohannis – 30,19 %

    Victor Ponta a obţinut 2.142.957 voturile a dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a obţinut voturile a 1.634.985 dintre alegători.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 5,83 % din voturi, Elena Udrea – 5,17 %, Monica Macovei – 4,65 %, Kelemen Hunor – 3,87%, Dan Diaconescu – 3,84 %, Corneliu Vadim Tudor – 3,71 %, Teodor Meleşcanu – 1,17%, Silagy Zsolt – 0,63 %, Gheorghe Funar – 0,48 %, William Brânză – 0,45 %, Constantin Rotaru – 0,29 %, Mircea Amariţei – 0,08 %.

    Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că au fost centralizate, până la ora 03.00, procesele verbale din 10.594 de secţii din totalul de 18.847. Din cele 48 de Birouri Electorale Judeţene, au fost centralizate în totalitate voturile din Bistriţa-Năsăud şi Dâmboviţa.

    Potrivit BEC, prezenţa a fost de 52,56 %.

    Numărul celor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi a fost, potrivit celei de a doua raportări, de 578.963, alţi 41.551 fiind alegătorii care au votat cu urna mobilă.

    Voturile valabil exprimate au fost de 97,6%, restul fiind voturi nule.

    Următoarea raportare va fi făcută la ora 09.00.

    UPDATE 02.00 BEC, rezultate parţiale la prezidenţiale: Victor Ponta – 37,53 %, Klaus Iohannis – 30,29 %

    Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a obţinut 37,53 % din voturi la prezidenţiale, fiind urmat de Klaus Iohannis – ACL, cu 30,29 %, şi de independentul Călin Popescu Tăriceanu, cu 6,41 %, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 17,13 % din procesele verbale.

    Victor Ponta a obţinut voturile a 583.642 dintre alegători, în timp ce Klaus Iohannis a obţinut voturile a 471.052 dintre alegători.

    Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 6,41% din voturi, Elena Udrea – 5,29%, Kelemen Hunor – 4,89, Monica Macovei – 4,76, Corneliu Vadim Tudor – 3,74%, Dan Diaconescu – 3,59%, Teodor Meleşcanu – 1,26%, Silagy Zsolt – 0,83%, Gheorghe Funar – 0,51%, William Brânză 0,47%, Constantin Rotaru 0, 28%, Mircea Amariţei – 0,08%.

    Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că au fost centralizate, până la ora 02.00, procesele verbale din 3.230 de secţii din totalul de 18.847.

    Potrivit BEC, prezenţa a fost de 50,9%.

    Numărul celor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi a fost, potrivit primei raportări, de 147.183, alţi 9.977 fiind alegătorii care au votat cu urna mobilă.

    Voturile valabil exprimate au fost de 97,64%, restul fiind voturi nule.

    Următoarea raportare va fi făcută la ora 05.00.

     

  • Când ne lăudăm cu ce nu avem

    Ministrul pentru IMM Florin Jianu nu a ratat, nici el, momentul şi a început să transmită „mesaje extrem de puternice“ investitorilor români şi străini. Şi premierul Ponta, şi subordonatul său au ignorat, nu ştiu dacă voit sau nu, precizarea instituţiei financiare internaţionale, care anunţa că a schimbat metodologia şi că nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an şi cel de anul trecut. Ministrul Jianu a fost întrebat de presă despre acest lucru, iar replica a fost că trebuie privit la „ansamblul măsurătorii“. O să o facem, îndată.

    Înainte însă, câteva precizări. Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din ţările baltice, din Macedonia, Polonia, Muntenegru, Bulgaria, Cehia şi chiar Rwanda, dar devansăm Slovenia, Ungaria, Turcia, Italia, Grecia şi Rusia. Ne situăm pe poziţia 171 din 189 de ţări în ceea ce priveşte conectarea la electricitate, pentru care sunt necesare 7 proceduri şi 223 de zile. Ocupăm penultimul loc din UE la costul importurilor – 1.495 dolari pe container, puţin peste Slovacia, cu 1.500 dolari pe container. Ocupăm una dintre ultimele poziţii la avizele necesare pentru construcţii: o companie trebuie să îndeplinească 14 proceduri şi are nevoie de 255 de zile. Punctăm bine la îmbunătăţirea sistemului de plată a taxelor, accesul la credite, înfiinţarea unei firme şi rezolvarea insolvenţelor.

    Să privim acum nu chiar tot „ansamblul măsurătorii“, pentru că nu avem nici viziunea, nici putinţele membrilor guvernului, ci doar câteva aspecte. Un aspect al atractivităţii mediului de afaceri este numărul de companii nou înfiinţate. În perioada ianuarie-septembrie 2014 totalul înmatriculărilor de noi companii a scăzut cu 21,5%, de la 100.685 la 79.000. Ilfovul este singurul judeţ în care înmatriculările au crescut, cu 1,56%, în rest scăderile sunt de doi digiţi sănătoşi. Pe domenii de activitate, numărul noilor companii a scăzut mai peste tot, cu excepţia a trei categorii. În agricultură şi în producţia de energie scăderile sunt de peste 80% (de la 20.000 de noi companii în nouă luni din 2013 la doar 3.000 în 2014 în cazul agriculturii). Dinamica noilor companii este mai scăzută chiar faţă de 2009 şi 2010, ani grei, de criză economică serioasă pe plan mondial. Investiţiile străine băltesc în zona de 2 miliarde pe an de ceva vreme, de ani buni, undeva la o cincime din nivelurile atrase înainte de declanşarea crizei.

    În 1989 PIB per capita era acelaşi şi în România, şi în Slovacia, de circa 1.400 euro. În 25 de ani respectivul indicator a ajuns în România la 7.400 de euro, dar la 13.000 de euro în Slovacia.

    La ora când scriu aceste rânduri mai suntem în campania electorală aferentă primului tur al alegerilor şi o să pun entuziasmul ministeriabililor români pe seama acesteia. Şi, sincer, dacă aş şti toate cele de mai sus, cu bune şi rele, cu creşteri de 25 sau doar de 2 locuri, dar cu multitudinea problemelor, de la încasări bugetare la infrastructură, mai că i-aş cere şi eu, asemenea premierului, de băut ministrului Jianu. Dar de necaz.

    Pe la 1500 un ins pe nume Hieronymus Bosch picta o alegorie, „Corabia nebunilor“ pe numele ei, cu care ilustrez.

  • Alba-neagra cu sechestrul Lukoil: cum intervenţia premierului Ponta a modificat abordarea Parchetului într-un dosar de evaziune de 230 mil. €

    Care a fost filmul evenimentelor în dosarul evaziunii fiscale de 230 mil. euro în care este implicată rafinăria Lukoil? Totul a început când în dimineaţa zilei de joi, 2 octombrie, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a anunţat că au loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor Petrotel-Lukoil, Lukoil Energy & Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România, TP LOG Services, într-un dosar în care ruşii sunt învinuiţi de un prejudiciu de evaziune fiscală şi spă­lare de bani de 230 de milioane de euro. Aceste firme aveau anul trecut circa 1.200 de oameni şi cumulau pierderi de de aproape 250 mil. euro, 210 mil. euro fiind generate numai de rafi­nă­ria Petrotel-Lukoil care are 468 de salariaţi. Firmele percheziţionate repre­zintă activitatea Lukoil în România, mai puţin partea de benzinării care este ad­mi­nistrată prin intermediul Petrotel-Lukoil.

    Vineri, 3 octombrie, Lukoil anunţă că începe procedurile de oprire a rafi­nă­riei. Potrivit celui mai recent comunicat al Lukoil, chiar de joi, 2 octombrie, Parchetul a pus sub sechestru conturile bancare ale Petrotel-Lukoil şi stocurile comerciale ale companiei, o măsură dură prin care operaţional rafinăria a fost oprită.

    Petrotel-Lukoil este a treia cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone.

    „În procesul penal, ca şi în procesul civil, rolul sechestrului asigurător este să asigure existenţa bunurilor necesare pentru executarea unei eventuale hotărâri potrivnice părţii împotriva căreia s-a dispus măsura. Premisa esenţială a instituirii sechestrului este existenţa unui pericol ca partea să îşi ascundă bunurile, să le distrugă, să le înstrăineze ori să le sustragă în alt mod de la urmărire“, spun reprezentanţii casei de avocatură PeliFilip.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Declaraţiile lui Victor Ponta, în DOSARUL LUKOIL, analizate de CSM

     “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, se arată în comunicatul CSM.

    Premierul Victor Ponta i-a criticat luni pe procurorii care au dispus sechestrul pe produsele Petrotel Lukoil, susţinând că „nu fugeau cu conductele în Rusia”.

    „Procurorul este suveran şi nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajaţi, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi la Conpet, că nu ştie procurorul şi nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuşi ca vineri să poată să plătească salariile şi ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea”, a spus premierul Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.gândul.info

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Ultimul avertisment al lui Ioan Niculae pentru Guvern: “Şase oraşe din România pot dispărea. S-ar putea ajunge la cote insuportabile”

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, au fost redeschise, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici.

    “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”.

    Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    „Nu ne putem baza activitatea pe factori externi, conjuncturali! Condiţiile favorabile de pe piaţa externă, care ne permit derularea activităţii în două combinate, sunt temporare. Ne aşteptăm oricând ca acest trend ascendent al preţului internaţional al îngrăşămintelor să se inverseze, situaţie în carevom fi nevoiţi să închidem, din nou, toate combinatele, din cauza preţului prea mare al gazelor din producţia internă”, declară Ioan Niculae, preşedinte Interagro.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.

  • Ponta, la Beijing: Vom vedea 10 ani mult mai fructuoşi pentru parteneriatul dintre România şi China

    Premierul Ponta a avut o serie de discuţii cu omologul său chinez, Li Kekiang, în cadrul vizitei oficiale la Beijing, unde a fost primit cu onoruri militare şi unde a fost însoţit de miniştrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus şi Constantin Niţă.

    În cadrul conferinţei comune susţinute de cei doi premieri, Victor Ponta a mulţumit părţii chineze pentru sprijinul acordat investiţiilor de către companii din China în domeniile energiei, agirculturii şi infrastructurii.

    “România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, în domeniul infrastructurii şi al agriculturii”, a spus prim-ministrul Ponta.

    El a subliniat că şi nivelul schimburilor comerciale bilaterale, care a înregistrat anul trecut circa 4 miliarde de dolari, a crescut la jumătatea anului curent cu 30%. Ponta a pus acest lucru şi pe seama îmbunătăţirii sistemului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, subliniind că România a modernizat secţia consulară de la Beijing şi face eforturi pentru reluarea cursei aeriene directe Bucureşti-Beijing.

    În acest context, premierul Ponta a arătat că în cursul acestui an se va deschise în capitala Chinei şi o reprezentanţă a Institutului Cultural Român.

    Ponta a reamintit cu acest prilej şi faptul că în 2004, în cadrul unei delegaţii de tineri din România, a fost primit de fostul preşedinte Hu Jintao, cu prilejul sărbătorii a 55 de ani de relaţii diplomatice între România şi China.

    “Azi sărbătorim împreună 65 de ani de relaţii diplomatice şi mă bucur să constat că aceste relaţii s-au dezvoltat şi sunt convins că atunci când vom sărbători 75 de ani (de relaţii bilaterale între România şi RP Chineză – n.r.) vom vedea zece ani care urmează mult mai fructuoşi şi cu mult mai multe rezultate concrete ale parteneriatului dintre China şi România”, a declarat Victor Ponta.

    Acesta a subliniat totodată că România pledează inclusiv în cadrul UE pentru continuarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi China, ţară care are în România un partener serios pentru proiectele sale atât în cadrul UE, cât şi regional.

    La rândul său, premierul chinez Li Kekiang a arătat că trebuie folosite toate oportunităţile de colaborare în domeniile energiei, infrastructurii şi agriculturii, subliniind că nivelul schimburilor comerciale bilaterale trebuie să crească.

    În prezenţa celor doi premieri au fost semnate totodată o serie de documente bilaterale.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a semnat cu Administratorul şef-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Energie din China, Liu Qi, un “Acord pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare”, iar cu preşedintele Commercial Bank of China, Yi Huiman, o minută de convorbiri între această instituţie şi Guvernul României.

    Cei doi premieri au asistat şi la semnarea contractului pentru modernizarea Grupului 4 şi realizarea instalaţiilor de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia – Deva de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China National Electric Engineering Corp, Xin Chunsheng.

    Totodată, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a semnat cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui cartier de locuinţe.

    Prim-ministrul Ponta va continua, marţi, vizita în China, urmând a se deplasa cu trenul de mare viteză la Tianjin, unde va vizita o fabrică şi va avea întâlniri cu autorităţile locale.

     

  • Ponta, la Beijing: Vom vedea 10 ani mult mai fructuoşi pentru parteneriatul dintre România şi China

    Premierul Ponta a avut o serie de discuţii cu omologul său chinez, Li Kekiang, în cadrul vizitei oficiale la Beijing, unde a fost primit cu onoruri militare şi unde a fost însoţit de miniştrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus şi Constantin Niţă.

    În cadrul conferinţei comune susţinute de cei doi premieri, Victor Ponta a mulţumit părţii chineze pentru sprijinul acordat investiţiilor de către companii din China în domeniile energiei, agirculturii şi infrastructurii.

    “România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, în domeniul infrastructurii şi al agriculturii”, a spus prim-ministrul Ponta.

    El a subliniat că şi nivelul schimburilor comerciale bilaterale, care a înregistrat anul trecut circa 4 miliarde de dolari, a crescut la jumătatea anului curent cu 30%. Ponta a pus acest lucru şi pe seama îmbunătăţirii sistemului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, subliniind că România a modernizat secţia consulară de la Beijing şi face eforturi pentru reluarea cursei aeriene directe Bucureşti-Beijing.

    În acest context, premierul Ponta a arătat că în cursul acestui an se va deschise în capitala Chinei şi o reprezentanţă a Institutului Cultural Român.

    Ponta a reamintit cu acest prilej şi faptul că în 2004, în cadrul unei delegaţii de tineri din România, a fost primit de fostul preşedinte Hu Jintao, cu prilejul sărbătorii a 55 de ani de relaţii diplomatice între România şi China.

    “Azi sărbătorim împreună 65 de ani de relaţii diplomatice şi mă bucur să constat că aceste relaţii s-au dezvoltat şi sunt convins că atunci când vom sărbători 75 de ani (de relaţii bilaterale între România şi RP Chineză – n.r.) vom vedea zece ani care urmează mult mai fructuoşi şi cu mult mai multe rezultate concrete ale parteneriatului dintre China şi România”, a declarat Victor Ponta.

    Acesta a subliniat totodată că România pledează inclusiv în cadrul UE pentru continuarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi China, ţară care are în România un partener serios pentru proiectele sale atât în cadrul UE, cât şi regional.

    La rândul său, premierul chinez Li Kekiang a arătat că trebuie folosite toate oportunităţile de colaborare în domeniile energiei, infrastructurii şi agriculturii, subliniind că nivelul schimburilor comerciale bilaterale trebuie să crească.

    În prezenţa celor doi premieri au fost semnate totodată o serie de documente bilaterale.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a semnat cu Administratorul şef-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Energie din China, Liu Qi, un “Acord pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare”, iar cu preşedintele Commercial Bank of China, Yi Huiman, o minută de convorbiri între această instituţie şi Guvernul României.

    Cei doi premieri au asistat şi la semnarea contractului pentru modernizarea Grupului 4 şi realizarea instalaţiilor de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia – Deva de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China National Electric Engineering Corp, Xin Chunsheng.

    Totodată, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a semnat cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui cartier de locuinţe.

    Prim-ministrul Ponta va continua, marţi, vizita în China, urmând a se deplasa cu trenul de mare viteză la Tianjin, unde va vizita o fabrică şi va avea întâlniri cu autorităţile locale.

     

  • Ciobanul Ghiţă, concediat de Vodafone din cauza politicienilor

    Ciobanul Ghiţă, cunoscut publicului datorită reclamelor pentru compania de telefonie mobilă Vodafone, a pierdut contractele de publicitate din cauza politicienilor.

    “Problemele” lui Ghiţă au început atunci când pe reţelele de socializare au apărut fotografii cu ciobanul alături de Victor Ponta şi familia sa, precum şi alături de Nicu Bănicioiu. Mai multe reacţii negative, inclusiv ameninţări de reziliere a contractelor de telefonie mobilă, au dus la decizia de încheiere a colaborării.

    Victor Ponta s-a pozat cu Ghiţă, iar fotografia a fost postată în 29 decembrie pe Facebook de către premier alături de mesajul „În baza iniţiativei lui Andrei (prieten pe Facebook cu Ghiţă Ciobanul), am luat o masă tradiţională savuroasă, la Jina, cu primarul, familia sa şi cu acel Ghiţă pe care îl iubesc toţi românii! Mulţumim pt ospitalitate!”.

    Gheorghe Dănuleţiu, alias Ghiţă, are 29 de ani şi a fost ales de publicitarul Cătălin Dobre după o preselecţie la care au participat circa zece candidaţi. Baciul din reclamă a terminat opt clase la şcoala din sat şi este cioban de la 14 ani.

    Este singurul băiat dintr-o familie cu încă cinci fete şi duce prin oierit o tradiţie începută de strămoşii familiei. Alături de ceilalţi ciobani din Jina (Sibiu), practică transhumanţa mergând aproape 300 de kilometri până la Zalău, unde rămâne din octombrie şi până în aprilie.

    Ghiţă a câştigat în defavoarea celorlalţi datorită caracterului sociabil: „Este exact genul acela de personaj care te întâmpină şi care nu te lasă să pleci până nu îţi pune ceva de mâncare în faţă„. Ideea a venit ca soluţie pentru promovarea atipică a creşterii zonei de acoperire cu servicii de date a reţelei, primul punct din cadrul proiectului. „Trebuia să găsim un personaj pentru care reţeaua şi viteza de date pot să schimbe total modul de viaţă, nu ca la oraş, unde interconectarea este o normalitate şi a fost folosită deja în mai multe campanii publicitare.”

    Chiar şi BBC a publicat, în luna ianuarie, un material despre Ghiţă Ciobanul, “Ciobanii au un loc special în istoria şi cultura României, iar stilul lor de viaţă nu s-a schimbat prea mult timp de secole. Acum, reţelele sociale i-a transformat, măcar pe unul dintre ei, în personalităţi celebre”, nota BBC.