Tag: urcare

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.

     

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.

     

  • Averea lui Zuckerberg creşte cu 5,5 miliarde de dolari, după rezultatele bune ale Facebook

    Averea miliardarului american Mark Zuckerberg a crescut joi cu 5,5 miliarde de dolari după ce titlurile Facebook, al cărei cofondator este, au avansat puternic, cu aproximativ 13%, încă din deschiderea şedinţei pieţei de capital din SUA, susţinute de rezultatele foarte bune raportate de companie.

    Zuckerberg a urcat astfel într-un top global al miliardarilor pe locul al şaselea, potrivit Bloomberg.

    Creşterea acţiunilor Facebook a urcat averea lui Zuckerberg la aproximativ 47 miliarde de dolari, suficient pentru a-i depăşi pe fraţii Charles şi David Koch, care au puţin peste 45 de miliarde de dolari fiecare.

    Cei cinci miliardari care se menţin deasupra lui Zuckerberg sunt Bill Gates, Amancio Ortega, Warren Buffett, Jeff Bezos şi Carlos Slim.

  • Ţara cu cel mai bun internet din lume. România se află pe un loc surprinzător

    International Telecommunication Union a dat publicităţii un raport în care a fost prezentată ierarhia ţărilor cu cea mai performantă infrastructură de comunicaţii, informează Time.

    Aşadar dacă vrem să beneficiem de cel mai bun internet din lume trebuie să dăm o fugă până în Coreea de Sud. Ţara asiatică şi-a menţinut locul, obţinut în 2010, în acest clasament şi este urmată de două ţări europene, Danemarca şi Islanda. Danemarca a urcat două locuri faţă de acum cinci ani, iar Islanda şi-a menţinut poziţia.

    Marea Britanie (locul 4) şi Elveţia (locul 7) au evoluat foarte mult, din acest punct de vedere, în ultimii cinci ani, urcând în clasament şase şi respectiv cinci locuri. Pe de altă parte, ţările nordice au pierdut mai multe locuri în clasament, Suedia a căzut de pe locul 2 pe locul 5, Norvegia de pe 5 pe 10, iar Finlanda de pe 6 pe 12.

    Deşi ne lăudam cu una dintre cele mai mari viteze la internet, România se află abia pe locul 59 în acest clasament, chiar mai prost faţă de acum cinci ani când am ocupat pozţia 55. 

    Ţara din mijlocul Africii, Ciadul, ocupă ultima poziţie în această ierarhie.

  • Cel mai admirat CEO în 2015

    A şasea ediţie a catalogului „100 Cei mai admiraţi CEO din România“ realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Antreprenorul băcăuan a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament subiectiv, care măsoară admiraţia mediului de afaceri privat.

    Poate că unul dintre principalele motive pentru care băcăuanul a fost votat este evoluţia spectaculoasă a companiei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pieţei de bricolaj, ci şi cea mai puternică afacere antreprenorială din România, cu o cifră de afaceri care va depăşi anul viitor pragul de 1 miliard de euro. „Pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri sau oricare altul nu este un scop în sine, cred, pentru nicio afacere“, afirmă Dragoş Pavăl. Reţeaua numără acum 41 de magazine, iar anul acesta ar fi putut deschide mai mult de trei noi spaţii de vânzare, având un buget de investiţii de 90 de milioane de euro, fonduri proprii. Dedeman a avut o extindere susţinută în ultimii ani, iar acum, când scade numărul oraşelor în care antreprenorii băcăuani doresc să deschidă un nou magazin, ritmul de dezvoltare este dictat de viteza cu care pot fi cumpărate terenurile potrivite.

    Pavăl este unul dintre cei opt antreprenori aflaţi pe primele zece locuri în topul celor mai admiraţi manageri. Pe poziţia a doua în clasamentul de anul acesta se află tot un antreprenor, Florin Talpeş, care a urcat patru poziţii faţă de anul trecut. Este cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit Bitdefender, o afacere cu activităţi nu doar în România, ci şi peste hotare. Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de profil, a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank, se află anul acesta pe locul al treilea în funcţie de numărul de voturi primite din partea mediului de afaceri. Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pentru primul semestru un profit net de 48 de milioane de euro, în urcare cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii cu 20% a costurilor cu provizioanele, care au ajuns la 32 de milioane de euro. Instituţia a fost anul trecut cea mai profitabilă bancă locală, cu un rezultat de 133 milioane de euro.

    Iulian Stanciu, aflat pe poziţia a patra la ediţia din acest an în topul celor mai admiraţi CEO, este implicat şi controlează mai multe afaceri, cu activităţi variate. Este CEO al grupului eMAG, cu activităţi în comerţul online în mai multe ţări din regiune, controlează retailerul electro-IT Flanco, distribuitorul Nerwork One Distribution şi este implicat şi în afacerea Berăria H. Recent, Stanciu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, prin Nerwork One Distribution, al producătorului de biciclete Pegas.

    Pe locul cinci în clasamentul de acest an se află Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, care este totodată şi cea mai admirată doamnă. Este al nouălea an de mandat la conducerea celei mai mari companii din România. Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat pentru al doilea trimestru al anului un profit net de 691 milioane de lei, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; în acelaşi interval vânzările companiei au ajuns la 4,5 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Un salt puternic în clasametul celor mai admiraţi manageri a fost făcut de Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie şi acţionar majoritar al MedLife; el se află anul acesta pe poziţia a şasea, în urcare cu şase locuri faţă de anul trecut. După o carieră de zece ani în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a implicat în afacerea MedLife, fondată de mama sa. Familia Marcu deţine pachetul majoritar de acţiuni (51%) din MedLife, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar în primele nouă luni ale acestui an a depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în retail şi 430.000 de abonaţi.

    Radu Georgescu, partener fondator al fondului de investiţii Gecad Group, ocupă locul şapte în topul celor mai admiraţi CEO, fiind o prezenţă constantă în primele locuri ale clasamentului. El a făcut prima sa tranzacţie din IT în 2003, când a vândut antivirusul RAV către Microsoft iar apoi a mai semnat pentru câteva exituri din firme construite de la zero. Între acestea se numără vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi furnizorul de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners. În vara acestui an compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plăţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe Radu Georgescu.

    În 2015, pe locul opt în topul celor mai admiraţi se află un alt antreprenor, Jean Valvis, preşedinte şi director general al Valvis Holding; el se afla anul trecut pe poziţia 16. Numele lui Valvis se leagă de două dintre cele mai importante tranzacţii de pe piaţa românească în domeniul bunurilor de larg consum: vânzarea apelor minerale Dorna către Coca-Cola (2002) într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro şi preluarea Dorna Lactate (2009) de către Lactalis, cu o valoare estimată de 70-90 de milioane de euro.

    Dragoş Petrescu, acţionar majoritar şi CEO al Trotter Prim, a urcat 11 poziţii faţă de clasamentul de anul trecut, ocupând în 2015 locul nouă. El a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, începând cu 2004, când a deschis primul restaurant City Grill. Grupul City Grill cuprinde 18 locaţii, iar în prima jumătate a anului afacerile au înregistrat un plus de 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe locul zece în clasamentul din acest al al catalogului celor mai admiraţi CEO se află Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact şi acţionarul majoritar al companiei. El este medicul antreprenor din Ardeal care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte falimentară, în liderul pieţei de lactate din România. Pentru al şaselea an consecutiv, el este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, fiind unul dintre puţinii antreprenori români care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele.
    La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă şi primul antreprenor care a devenit cel mai admirat CEO.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor câtorva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc, dar şi de dinamismul afacerii şi al domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    1. DRAGOŞ PAVĂL
    2. FLORIN TALPEŞ
    3. STEVEN VAN GRONINGEN
    4. IULIAN STANCIU
    5. MARIANA GHEORGHE
    6. MIHAI MARCU
    7. RADU GEORGESCU
    8. JEAN VALVIS
    9. DRAGOŞ PETRESCU
    10. RAUL CIURTIN

  • Anul yuanului

    În clasamentul întocmit de furnizorul de informaţii financiare SWIFT, yuanul a urcat în august 2015 pe locul al patrulea, fiind cea mai folosită monedă din lume în operaţiunile transfrontaliere după dolar, euro şi lira sterlină.

    Yuanul chinezesc a urcat în luna august pe locul patru în topul celor mai folosite monede în operaţiunile transfrontaliere, depăşind yenul japonez în funcţie de valoarea tranzacţiilor, potrivit unui raport realizat de furnizorul de informaţii financiare SWIFT. Valoarea totală a plăţilor în yuani a crescut cu 9,13% în august, reprezentând 2,79% din valoarea plăţilor transfrontaliere globale. Statele care au efectuat cele mai mari plăţi în yuani în luna august au fost China, Hong Kong şi Singapore. Cel mai mare centru offshore de plăţi în yuan se află în Hong Kong, care procesează 70,4% din plăţi în yuani. Deşi peste 100 de ţări au folosit yuanul pentru tranzacţii în luna august, mai mult de 90% din valoarea acestora a fost concentrată în 10 ţări.

    În august 2015, mai mult de 1.700 de instituţii financiare au făcut plăţi internaţionale în yuani, marcând o creştere de 14% faţă de anul precedent. O altă noutate este că peste 600 de instituţii financiare au inclus yuanul în valutele lor de bază fără a avea vreo legătură direct cu China sau Hong Kong.

    De fapt, august a fost o lună decisivă pentru yuan, din cauza acţiunii de depreciere iniţiate de Banca Populară Chineză. Deprecierea yuanului a fost un puternic factor determinant pentru plasarea sa în ascensiune pe scena financiară internaţională.
    Depăşirea yenului este una dintre victoriile importante ale yuanului. Conform datelor SWIFT, în urmă cu 3 ani yuanul se afla în acelaşi clasament pe locul al doisprezecelea, cu 0,84% din tranzacţiile mondiale. Poziţionarea yuanului pe locul al patrulea, cu 2,79% din plăţi, este destul de aproape de yen, pe locul al cincilea, cu 2,76%.

    China face eforturi mari pentru includerea yuanului în DST, iar noua poziţie câştigată de monedă în cursul anului 2015 ar putea reprezenta poarta oficială de intrare. În prezent, în componenţa DST intră dolarul, euro, yenul şi lira sterlină. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Ambiţia Beijingului ca yuanul să fie rivalul direct al dolarului are deja cinci-şase ani vechime, în 2010 chinezii deschizându-şi huburi pentru internaţionalizarea monedei la Londra şi Frankfurt. Însă tocmai în luna de aur a yuanului, FMI a mai amânat o dată decizia de a include yuanul în DST, cu nouă luni începând de la 31 decembrie. Motivaţiile FMI au fost legate de faptul că yuanul este încă strans controlat de guvernul chinez, dar şi de devalorizarea intenţionată faţă de dolar, despre care oficialii FMI consideră că are ca scop creşterea exporturilor.

  • Jerome Chevrolet, Gefco: “România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă”

    România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă, este de părere Jérôme Chevrolet, noul director general al Gefco România, a doua mare companie de transport şi logistică de pe piaţa locală. „O creştere de 3,7% în Franţa ar fi grozavă în condiţiile actuale. Dar 3,7% creştere în România nu reprezintă o creştere sustenabilă. Trebuie să ne uităm la China, unde o creştere sub 10% nu este suficientă. Aici ar fi bine să avem cel puţin 5-6%. Dar dacă România creşte mai repede decât vecinii săi, este bine din punct de vedere competitiv“, este de părere Jérôme Chevrolet.

    Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%. Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei. Erste Group a menţinut, la finalul lunii iulie, estimarea privind creşterea economiei României la 3,2% pentru acest an, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%.

    Gefco România a avut până acum un an mult mai bun decât economia: în primul semestru al acestui an businessul companiei a urcat cu mai bine de 20%, cel mai mare avans înregistrat  de compania de logistică de la venirea sa în România în urmă cu zece ani. Gefco România este o subsidiară a Gefco Franţa, deţinută în prezent în proporţie de 75% de Russian Railways, compania de stat pentru transporturi feroviare din Federaţia Rusă. „Businessul companiei a crescut cu aproximativ 20% în prima parte a anului şi nu ne aşteptăm ca în a doua jumătate a anului să fie mai slabă, ci chiar la un avans peste ritmul din prima jumătate. Nu sunt motive pentru care această creştere să încetinească până la finalul anului. Am crescut alături de clienţii noştri pe toate domeniile, de la general cargo, logistică şi trasnporturi maritime, aeriene, manevrarea bunurilor, depozite şi servicii vamale“, a spus Jérôme Chevrolet.

    Jérôme Chevrolet a preluat funcţia de director general al Gefco România în luna aprilie a acestui an de la Christophe de Korver, care a preluat o funcţie executivă în cadrul DB Schenker Rail în Franţa. Noua poziţie completează rolurile curente pe care le îndeplineşte Jérôme Chevrolet, în calitate de area manager pentru ţările din Balcani şi director general al Gefco Bulgaria. Managerul a început colaborarea cu grupul Gefco în 2007. El a ocupat poziţia de director general al Gefco Ucraina şi, şase ani mai târziu, a preluat conducerea filialei din Bulgaria şi a fost numit area manager pentru regiunea Balcanilor.

    Avantajul României pentru a atrage investitori rămâne cel fiscal, cireaşa de pe tort fiind impozitul pe profit de 16%, faţă de până la 45%, cât ajunge în Franţa pentru venituri de peste 151.000 de euro.

    „Când ne uităm la cum evoluează si situaţia taxelor din România, aici lucrurile se schimbă în bine. În câţiva ani ne aşteptăm ca economia din România să fie una foarte bună. Per total taxele în România sunt la un nivel coborât atunci când le comparăm cu cele din vest. Costul total este scăzut, creştere economică există. Putea fi o creştere mai mare, dar tot este un avans“, a subliniat şeful Gefco România. În opinia sa, dacă acum în România PIB-ul per capita este de circa 10.000 de dolari, este de aşteptat ca în viitor să ajungă la o valoare cel puţin similară cu cea a Spaniei din prezent, de aproximativ 30.000 de dolari, Franţa având 45.000 de dolari PIB per capita.

  • Povestea omului de afaceri român care a lucrat în 13 ţări şi a urcat pe Kilimanjaro

    Pentru Liviu Curechian, „acasă” este acum în Accra, capitala Ghanei, unde este, de patru ani, country leader al Schneider Electric. A lucrat în 13 ţări diferite, a văzut 11 ţări africane, a urcat pe Kilimanjaro la numai o săptămână după ce a fost diagnosticat cu malarie. Povesteşte pentru Business Magazin cât de diferită este viaţa unui european pe continentul negru.

    În Africa nimic nu e simplu şi trebuie să înţelegi exact modul local de a face business. Una din problemele mari e că engleza ta nu e şi engleza lor, iar logica ta poate nu e şi logica lor”, povesteşte Liviu Curechian despre experienţa sa de manager în ţări din Africa. Acolo nimeni nu spune că nu a înţeles ce vrea, drept pentru care trebuie să aibă multe discuţii ulterioare, pentru a se asigura că oamenii au priceput ce le cere.

    „De asemenea, în Africa ai nevoie de foarte multă răbdare. Timpul trece cu totul altfel aici şi are o altă valoare. A fi nerăbdător e privit ca un semn de slăbiciune.” Aşa că s-a obişnuit să stea blocat în trafic două ore pentru un drum de maximum 20 de minute, acceptă că şedinţa nu începe niciodată la timp ci cu 30 de minute mai târziu, acceptă că un termen limită pentru „mâine” înseamnă, de fapt, undeva „săptămâna viitoare”. „Şi dacă eşti la un moment de răscruce şi trebuie să iei o decizie dificilă, să nu fii surprins când cineva din echipă va spune: «Să ne rugăm întâi, şi Domnul ne va sfătui»”.

    Românul spune însă că atât timp cât un manager face eforturi să înţeleagă cultura locală şi se străduieşte să se integreze, „totul e ok”. El a lucrat în opt ţări în Europa de Est şi cinci în Africa: Senegal, Coasta de Fildeş, Nigeria, Ghana, Camerun, şi afirmă că, privind în urmă, ar spune acum că în Balcani e uşor, eşti ca acasă, deşi la vremea când lucra în estul Europei a fost surprins de diferenţele culturale din zonă. „Şocul mare vine când aterizezi în Africa şi vii cu câteva idei preconcepute, care până la urmă nu au nicio bază reală. Din afară se pare că a face afaceri în Africa e simplu şi ieftin. Nu este aşa. Costurile asociate cu a face business aici sunt foarte mari.” El dă şi un exemplu: chiria pentru un apartament de 3-4 camere în Lagos costă aproximativ 100.000 de dolari pe an. Pentru produsele importate trebuie luat în considerare un termen de livrare de minimum 3-4 luni, taxele vamale sunt foarte mari şi procedura de vămuire este complicată.

    Lipsa transportatorilor profesionişti, adaugă executivul român, e un alt aspect care nu trebuie neglijat în nicio afacere, pentru că un camion care pleacă din Lagos va face până la Abuja între 2 şi 5 zile, pe o distanţă de 750 km, la un cost mai mare decât în ţările europene. „Am avut ocazia să văd afaceri care au câştigat enorm într-un timp relativ scurt, dar şi erori grave cu costuri enorme pentru investitori”, spune executivul român, care, expus unor medii multiculturale diverse, întotdeauna a avut de învăţat câte ceva. „La început am fost surprins, mirat şi poate câteodată consternat de ceea ce vedeam sau se întâmpla în jurul meu, totul era nou şi exotic, scriam de zor pe blog, împărtăşind fiecare experienţă. Acum, după patru ani în Africa, totul mi se pare atât de normal şi de natural – un pic periculos de normal – încât nu mă mai miră nimic.” Îşi aminteşte de momentul în care i s-a livrat mobila în Lagos, iar afară ploua cu găleata; mobila era transportată cu un camion descoperit şi când le-a spus: „Măi, oameni buni, mobila e udă toată”, i s-a răspuns simplu: „Păi normal că e udă, afară plouă, nu vedeţi?”.  

    Numărul expatriaţilor în lume creşte de la an la an, cum creşte şi grupul românilor care sunt relocaţi de companiile pentru care lucrează. În 2013 existau la nivel mondial 50,5 de milioane de expatriaţi faţă de 46 de milioane în 2009, iar previziunile pentru 2017 se referă la 56,8 milioane, conform Global Relocation Trends Survey Report 2012. Un proces de relocare este extrem de costisitor pentru companie, iar o astfel de decizie trebuie să fie extrem de întemeiată pentru a fi luată, spune Elena Antoneac, management mobility coordinator la Partners in Relocation Group Romania.

    „Relocarea reprezintă atât pentru angajat, cât şi pentru angajator progresul, avansul în carieră.” Iar ţările din Africa sunt destinaţii extrem de atractive din punct de vedere financiar, deoarece potenţialul de afaceri este enorm, „însă condiţiile de securitate în foarte multe destinaţii africane sunt minime. Pentru aceste destinaţii, angajatorii trebuie să oferteze pachete extrem de generoase pentru un angajat valoros pentru a-l convinge să se relocheze cu familia”, afirmă Elena Antoneac. Concret, uneori pachetele salariale împreună cu cele de compensaţii şi beneficii sunt mai mari cu 30% – 40% decât cele solicitate de un est european pentru aceeaşi muncă, iar angajaţii români privesc relocarea ca pe o oportunitate, fiind extrem de flexibili şi deschişi în special cei cu vârste între 24 şi 38 de ani, spune reprezentanta Relocation Group România. Tot ea completează că foarte multe proiecte în Africa sunt amânate pe termen nedeterminat din 2014, după declanşarea epidemiei de Ebola, iar reticenţa angajaţilor de a accepta relocări în aceste ţări a crescut.

     

  • De ce a ajuns la închisoare unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume – VIDEO

    Rapperul Wiz Khalifa, unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul din Los Angeles pentru că a fost prins “urcat pe un dispozitiv de deplasare”, scriu cei de la The Verge.

    Khalifa se deplasa cu ajutorul unui hoverboard, adică un dispozitiv electronic ce stă la câţiva centimetri deasupra solului; acest lucru este posibil datorită unei combinaţii de materiale super conductoare ce dobândesc abilitatea de a sta la câtiva centimetri deasupra solului atunci când sunt răcite la -180 de grade cu ajutorul hidrogenului lichid.

    Deşi rapperul a încercat să le explice poliţiştilor despre ce este vorba, aceştia l-au imobilizat şi l-au arestat. După incident, Khalifa a scris pe contul său de Twitter că e ciudat ca o persoană să fie arestată pentru o tehnologie care va fi folosită de toată lumea în câţiva ani. “Chiar şi de forţele de poliţie”, a mai scris rapperul.

    Hoverboardul este extrem de popular în rândul celebrităţilor din Statele Unite precum Justin Bieber, Nicki Minaj sau Kendall Jenner.

    După o serie de teasere, Lexus, a dezvăluit recent skateboard-ul plutitor, invenţie ce a fost întruchipată pentru prima dată în filmul “Înapoi în viitor” din 1985.

    Slide nu va fi disponibil la vânzare, ci a fost creat, mai degrabă, ca un produs promoţional de producătorul de automobile, Lexus.