BusinessMagazin

Tag: universitate

  • Povestea incredibilă a doi gemeni identici care au fost despărţiţi după naştere. Unul a crescut evreu, altul nazist

    La decenii distanţă, bărbaţii au observat că se îmbracă la fel, merg la fel, au acelaşi temperament şi ticuri, iubesc untul şi mâncarea picantă şi trag apa înainte să folosească toaleta, relatează Los Angeles Times.

    “Sunt un exemplu perfect al modului cum gemenii, deşi au crescut în medii complet diferite, sunt foarte asemănători”, a spus Nancy Segal, profesorul de psihologie al Cal State Fullerton, care a studiat fraţii în cadrul unei cercetări al universităţii din Minnesota.

    Gemenii care au crescut în circumstanţe complet diferite au sfârşit prin a avea foarte multe lucruri în comun. Oskar Stohr şi Jack Yufe au fost separaţi la naştere în anii ’30. Aveau şase luni când Stohr a plecat cu mama sa în Europa, iar Yufe a rămas alături de tatăl sau în Trinidad. Stohr a crescut în Germania, în timpul ascensiuni naziste, şi s-a alăturat Tineretului Hitlerist (Hitlerjugend), iar Yufe a fost crescut în credinţa evreiască în Port of Spain, Trinidad, apoi  s-a mutat în Israel, la dorinţa tatălui său.  

    Totuşi, în ciuda diferenţelor atât de flagrante, atunci când s-au întâlnit prima dată, la 21 de ani, au descoperit că purtau acelaşi tip de ochelari şi purtau aceeaşi geacă (unul o cumpărase în Israel, celalt în Germania). Reuniunea a fost puţin jenantă datorită barierei de limbaj. “Oskar de e porţi aceleaşi haine ca şi mine?, l-am întrebat, iar el a răspuns “de ce porţi tu aceleaşi haine ca mine?”, a mărturisit Yufe pentru BBC.

    Au trecut 25 de ani şi nu s-au mai văzut. În 1979 Yufe a văzut un articol despre “Gemenii Jim”, o pereche de gemeni care a fost separată la naştere, iar fiecare bebeluş a fost botezat JIm de către fiecare familie adoptivă. La fel ca şi Yufe şi fratele său, Oskar, Jim Springer şi Jim Lewis s-au întâlnit când erau adulţi şi au fost uimiţi să afle similarităţile dintre ei. Amândoi aveau joburi asemănătoare în poliţie şi amândoi fuseseră căsătoriţi şi divorţaseră două femei care aveau acelaşi prenume.

    Cei doi Jim au fost primi subiecţi ai studiului universităţii Minnesota. Yufe a fost intrigat de studiu şi l-a rugat pe Oskar să participe. Astfel Yufe şi Oskar a devenit a şaptea pereche de gemeni care participa la studiu.

    Thomas J. Bouchard, psihologul care a condus studiul, a observat că fraţii vorbeau la fel şi împărtăşeau aceleaşi obiceiuri destul de ciudate. “Am crezut că doar eu am obiceiul de  a mă juca cu elastice sau cu agrafe când sunt emoţionat, însă şi Oskar făcea la fel”, a spus Yufe.

    “Au avut o relaţie deosebită, una de iubire şi ură. Simţeau o repulsie, dar şi o atracţie, unul faţă de celalalt”, a spus Nancy Segal, care a scris în 2005 o carte despre cei doi gemeni.

    Oskar Stohr, care a lucrat mulţi ani în mină, a murit de cancer la plămân în 1997.  Jack Yufe a decedat pe 11 noiembrie 2015 la vârsta de 82 în San Diego, fiind răpus de cancer la stomac.

    Când Nancy Segal l-a întrebat pe Jack Yufe dacă-l iubea pe fratele său, aceasta a răspuns că “nici măcar nu ştiu dacă ne plăceam”. Cei doi au petrecut împreună o lună pe parcursul studiului.

     

  • Povestea incredibilă a doi gemeni identici care au fost despărţiţi după naştere. Unul a crescut evreu, altul nazist

    La decenii distanţă, bărbaţii au observat că se îmbracă la fel, merg la fel, au acelaşi temperament şi ticuri, iubesc untul şi mâncarea picantă şi trag apa înainte să folosească toaleta, relatează Los Angeles Times.

    “Sunt un exemplu perfect al modului cum gemenii, deşi au crescut în medii complet diferite, sunt foarte asemănători”, a spus Nancy Segal, profesorul de psihologie al Cal State Fullerton, care a studiat fraţii în cadrul unei cercetări al universităţii din Minnesota.

    Gemenii care au crescut în circumstanţe complet diferite au sfârşit prin a avea foarte multe lucruri în comun. Oskar Stohr şi Jack Yufe au fost separaţi la naştere în anii ’30. Aveau şase luni când Stohr a plecat cu mama sa în Europa, iar Yufe a rămas alături de tatăl sau în Trinidad. Stohr a crescut în Germania, în timpul ascensiuni naziste, şi s-a alăturat Tineretului Hitlerist (Hitlerjugend), iar Yufe a fost crescut în credinţa evreiască în Port of Spain, Trinidad, apoi  s-a mutat în Israel, la dorinţa tatălui său.  

    Totuşi, în ciuda diferenţelor atât de flagrante, atunci când s-au întâlnit prima dată, la 21 de ani, au descoperit că purtau acelaşi tip de ochelari şi purtau aceeaşi geacă (unul o cumpărase în Israel, celalt în Germania). Reuniunea a fost puţin jenantă datorită barierei de limbaj. “Oskar de e porţi aceleaşi haine ca şi mine?, l-am întrebat, iar el a răspuns “de ce porţi tu aceleaşi haine ca mine?”, a mărturisit Yufe pentru BBC.

    Au trecut 25 de ani şi nu s-au mai văzut. În 1979 Yufe a văzut un articol despre “Gemenii Jim”, o pereche de gemeni care a fost separată la naştere, iar fiecare bebeluş a fost botezat JIm de către fiecare familie adoptivă. La fel ca şi Yufe şi fratele său, Oskar, Jim Springer şi Jim Lewis s-au întâlnit când erau adulţi şi au fost uimiţi să afle similarităţile dintre ei. Amândoi aveau joburi asemănătoare în poliţie şi amândoi fuseseră căsătoriţi şi divorţaseră două femei care aveau acelaşi prenume.

    Cei doi Jim au fost primi subiecţi ai studiului universităţii Minnesota. Yufe a fost intrigat de studiu şi l-a rugat pe Oskar să participe. Astfel Yufe şi Oskar a devenit a şaptea pereche de gemeni care participa la studiu.

    Thomas J. Bouchard, psihologul care a condus studiul, a observat că fraţii vorbeau la fel şi împărtăşeau aceleaşi obiceiuri destul de ciudate. “Am crezut că doar eu am obiceiul de  a mă juca cu elastice sau cu agrafe când sunt emoţionat, însă şi Oskar făcea la fel”, a spus Yufe.

    “Au avut o relaţie deosebită, una de iubire şi ură. Simţeau o repulsie, dar şi o atracţie, unul faţă de celalalt”, a spus Nancy Segal, care a scris în 2005 o carte despre cei doi gemeni.

    Oskar Stohr, care a lucrat mulţi ani în mină, a murit de cancer la plămân în 1997.  Jack Yufe a decedat pe 11 noiembrie 2015 la vârsta de 82 în San Diego, fiind răpus de cancer la stomac.

    Când Nancy Segal l-a întrebat pe Jack Yufe dacă-l iubea pe fratele său, aceasta a răspuns că “nici măcar nu ştiu dacă ne plăceam”. Cei doi au petrecut împreună o lună pe parcursul studiului.

     

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrează de 15 ani în industria auto, evoluând constant, iar acum este responsabilă de tot ce înseamnă managementul de produs

    Începând din ianuarie 2008, ea este responsabilă de coordonarea tuturor activităţilor şi proceselor legate de managementul de produs: planificarea producţiei, strategia de preţ locală, poziţionarea în mod optim a produselor în segmentul premium, monitorizarea stocurilor, derulare, facturare, transport şi logistică, contribuind astfel împreună cu echipa la dezvoltarea strategiei de brand şi susţinerea partenerilor autorizaţi pentru a le oferi clienţilor cea mai bună experienţă cu brandul Mercedes-Benz. 

    Începând cu aprilie 2017, Monica Constantin va coordona un departament nou, Order Management Center, care va asigura furnizarea optimă de autoturisme Mercedes-Benz şi smart către pieţele Daimler.

    O nouă provocare personală, spune ea, a adus-o din nou la facultate: „Studiez din pasiune psihologia, în cadrul Universităţii Titu Maiorescu. Sunt deja în anul II şi îmi doresc să pot folosi cunoştinţele şi experienţele acumulate atât pentru dezvoltarea personală, cât şi a echipei”. Obiectivul principal al diviziei Mercedes-Benz Cars atât la nivel local, cât şi central, subliniază Monica Constantin, este menţinerea brandului Mercedes-Benz pe prima poziţie în segmentul premium. „În acest sens, o reacţie rapidă  la provocări, o abordare mai pragmatică şi creativă, o responsabilizare a membrilor echipei, un nou mod de gândire atât la nivel individual cât şi la nivel de companie, toate acestea pot conduce la o mai bună adaptare la schimbările din mediul de business.”

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • Rectorul unei universităţi particulare din Constanţa, reţinut pentru şantaj

    Aurelian Papari a fost reţinut în urma unui flagrant realizat la Universitatea „Andrei Şaguna”, din Constanţa, au declarat, sâmbătă, pentru corespondentul MEDIAFAX, surse judiciare.

    Potrivit anchetatorilor, o femeie în vârstă de 44 de ani, din Năvodari, i-a sesizat pe poliţiştii de la Secţia 3 Constanţa că preşedintele universităţii Andrei Şaguna, Aurelian Papari, în vârstă de 69 de ani, îi condiţionează susţinerea unui examen de plata unei datorii mai vechi, de 500 de lei.

    Poliţiştii Secţiei 3 şi lucrătorii Biroului Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Constanţa au realizat, vineri, un flagrant, la sediul unităţii de învăţământ superior din Constanţa, în urma căruia l-au reţinut pe Aurelian Papari, pentru şantaj.

    Bărbatul a fost dus în arestul IPJ Constanţa şi sâmbătă va fi prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.

    Poliţiştii continuă cercetările în acest caz, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.

     

  • INTERVIU ŞOCANT cu Miron Cozma: ”Ştiţi ce am făcut în Piaţa Universităţii?”

    Dialogul, adesea imprevizibil, a baleiat de la sport la politică şi de la politică la dedesubturi neştiute ale unor evenimente de-acum intrate în cărţile de istorie.

    Cozma a afirmat răspicat că aniversarea a 94 de ani de la înfiinţarea Rapidului l-a avut pe el printre organizatori, iar clubul Rapid nu a contribuit cu niciun leu, toate cheltuielile fiind suportate de firma lui Sorin Radu. Că suporterii l-au huiduit pe fostul lider sindical la ordinul lui George Copos şi că el, Miron Cozma, a fost pe deplin îndreptăţit, moral şi simbolic, să dea lovitura de începere la meciul demonstrativ, aşa cum şi alte glorii ale Rapidului au premiat diverşi sportivi la acelaşi eveniment.

    Omul căruia Ion Iliescu i-a mulţumit, pe 15 iunie 1990, pentru intervenţia minerilor în Bucureşti spune acum că totul a fost o manipulare crasă a „KGB-istului Ion Iliescu“, iar ortacii nu s-au făcut vinovaţi de violenţele din 14 şi 15 iunie. Miron Cozma spune azi că el a reuşit, cu mineriada din septembrie 1991, ceea ce nu reuşiseră manifestanţii din Piaţa Universităţii cu un an înainte: „L-am schimbat pe criminalul Roman care i-a omorât pe ăia în Piaţa Universităţii! Şi l-am arestat pe Iliescu la Cotroceni!“. 

    Acelaşi Miron Cozma a povestit legăturile puternice, vizibile şi mau puţin cunoscute, pe care le-a avut în ultimele decenii cu echipa din Giuleşti. În 1995 a fost „rugat“ de premierul Nicolae Văcăroiu să transfere fotbalişti de la Rapid contra unor sume colosale la acea vreme, banii ajungând în buzunarele lui Copos. Liderii galeriei giuleştene i-au trimis, pe când era la închisoare, în semn de recunoştinţă, un tricou personalizat al echipei. Cadoul a fost repetat de familia Lucescu, cu autograf. Nu lipsesc nici aluziile la relaţia apropiată cu liderul galeriei dinamoviste, Elias Bucurică, şi cu şefii galeriei steliste.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare