BusinessMagazin

Tag: ue

  • Lagarde îndeamnă statele UE să adopte doar măsuri de asistenţă “temporare”, în contextul inflaţiei

    Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a afirmat, luni, că statele din cadrul Uniunii Europene trebuie să adopte măsuri de asistenţă socială doar în mod “temporar” şi “punctual”, pentru a evita să alimenteze inflaţia.

    “Este esenţial ca susţinerea fiscală utilizată pentru a proteja familiile de impactul preţurilor mari să fie temporară şi punctuală”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, în cursul unei audieri în Parlamentul European.

    “Această abordare limitează riscul alimentării presiunilor inflaţioniste, faclitând astfel sarcina politicii monetare”, a subliniat Christine Lagarde, conform stenogramei declaraţiilor făcute la audierea în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European, postată pe site-ul BCE şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    “Cea mai bună contribuţie pe care politica monetară o poate avea pentru economia zonei euro este să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Acest lucru înseamnă asigurarea că aşteptările privind inflaţia rămân bine-ancorate şi că solicitările sunt conforme cu obiectivul nostru”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Reuniune specială a UE pe tema abordării faţă de ruşii care cer azil din cauza mobilizării

    Ambasadorii statelor Uniunii Europene se vor reuni luni într-o şedinţă extraordinară convocată în virtutea Mecanismului de reacţie la crize, anunţă Preşedinţia cehă a Consiliului UE.

    “Tratăm cu seriozitate evoluţiile din Rusia şi Ucraina şi suntem determinaţi să avem o reacţie coordonată eficientă”, a declarat un purtător de cuvânt al Preşedinţiei cehe a Consiliului UE, conform site-ului Tagesschau.de.

    În Rusia au izbucnit proteste ca reacţie la decizia preşedintelui Vladimir Putin de a mobiliza parţial rezerviştii militari.

    Finlanda a anunţat, vineri, limitarea emiterii de vize pentru cetăţenii ruşi, în contextul creşterii cererilor de acces după mobilizarea ordonată de preşedintele Putin.

    La rândul său, Polonia a transmis că nu va accepta accesul generalizat în grupuri mari al cetăţeni ruşi care părăsesc ţara, invocând raţiuni se securitate. “Nu vom permite venirea generală a grupurilor de ruşi în Polonia, nici măcar dacă fug de mobilizarea militară”, a declarat Marcin Wasik, adjunct al ministrului polonez de Interne, argumentând că există riscul venirii unor persoane care au legături cu serviciile de securitate ruse.

  • Viktor Orban nu vrea prelungirea sancţiunilor UE împotriva Rusiei în 2023

    În cursul unei reuniuni a formaţiunii Fidesz (centru-dreapta) în Balatonalmádi, Viktor Orban a declarat că sancţiunile antiruse aplicate de “birocraţii de la Bruxelles” ca reacţie la invazia în Ucraina generează inflaţie şi probleme economice semnificative. “Sancţiunile cauzează probleme economice, criză energetică şi inflaţie”, a afirmat Viktor Orban, conform publicaţiei Magyar Nemzet, citată de revista Der Spiegel.

    Premierul Ungariei a notat că va exista în noiembrie o oportunitate de revizuire a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană, semnalând că el nu mai vrea prelungirea măsurilor împotriva Rusiei după luna decembrie.

    “Sancţiunile Bruxellesului au împins Europa într-o criză energetică”, a comentat Viktor Orban într-un mesaj postat pe Facebook, conform agenţiei Reuters.

    Viktor Orban menţine relaţii foarte bune cu Administraţia Vladimir Putin, în pofida sancţiunilor masive impuse de Uniunea Europeană Rusiei din cauza invaziei în Ucraina.

    În contextul deciziei preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a activa mobilizarea parţială a rezerviştilor, miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene au discutat despre impunerea unor noi sancţiuni contra Rusiei. “Vom analiza noi măsuri restrictive şi le vom decide”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, aflat la New York pentru reuniunea Adunării Generale ONU.

  • O nouă aroganţă a lui Viktor Orban la adresa UE. Ce a spus despre demersul privind reducerea fondurilor pentru Ungaria

    Solicitarea parlamentarilor UE de a reduce fondurile pentru Ungaria este o „glumă plictisitoare”, a declarat vineri, premierul Ungariei, Viktor Orban, potrivit Reuters.

    Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că solicitarea Parlamentului European de a tăia fondurile pentru Ungaria din cauza regresului democratic a fost o „glumă plictisitoare”.

    Europarlamentarii au votat joi pentru a condamna deteriorarea democraţiei în Ungaria sub conducerea lui Orban, aflat la putere din 2010, intensificând presiunea asupra conducerii UE pentru a tăia fondurile Ungariei.

    „În ceea ce priveşte decizia Parlamentului UE, credem că este de domeniul glumelor. Nu râdem pentru că este o glumă plictisitoare. Ei (legislatorii UE) fac acest lucru pentru a se amuza. Noi nu le acordăm atenţie”, a declarat Orban, după întâlnirea cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

    Invocând „riscuri de corupţie”, se aşteaptă ca, în curând, Comisia Europeană să recomande suspendarea sumelor alocate Budapestei din bugetul comun al blocului de 1.100 de miliarde de euro pentru perioada 2021-27.

    Aceasta ar fi prima măsură a UE în cadrul noului pachet de sancţiuni financiare, denumit „bani pentru democraţie”. Măsurile au fost convenite în urmă cu doi ani, după ce liderii UE i-au acuzat pe Orban şi aliaţii săi din Polonia că „au dat înapoi cu privire la principiile democratice liberale”.

    În ultimele săptămâni, Budapesta a fost supusă la presiuni pentru a ajunge la un acord cu Bruxelles-ul şi a debloca finanţarea pentru economia Ungariei.

  • Şeful UE va opri finanţarea statelor membre care nu respectă principiile democratice

     Uniunea Europeană va îngheţa finanţarea pentru statele membre care nu respectă principiile democratice şi îşi va intensifica lupta împotriva corupţiei, a declarat şefa executivului blocului în discursul său anual de politică în faţa legislatorilor europeni.

    “Vom continua să insistăm asupra independenţei judiciare. Şi ne vom proteja, de asemenea, bugetul prin intermediul mecanismului de condiţionalitate”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Ea s-a referit la sancţiunea bugetară a UE “bani pentru democraţie”, care permite oprirea finanţării ţărilor care subminează principiile de bază ale democraţiilor liberale.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în Parlamentul European un raport despre starea Uniunii.

  • Kremlinul consideră “ridicolă” decizia UE privind vizele şi ameninţă cu măsuri simetrice

    “Este o decizie ridicolă, care se înscrie într-o serie de absurdităţi. Este o veste proastă pentru ruşi, va dura mai mult timp să obţină o viză”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia Reuters.

    Oficialul rus a subliniat că Administraţia Vladimir Putin analizează opţiunile de ripostă.

    Miniştrii de Externe ai statelor din cadrul Uniunii Europene au decis, miercuri, suspendarea unui acord care facilitează acordarea vizelor pentru perioade scurte în relaţia cu Rusia, dar au respins interzicerea generalizată a călătoriilor cetăţenilor ruşi în spaţiul comunitar.

  • UE se gândeşte la plafonarea preţurilor la energie şi la măsuri de reducere a cererii

    Rusia a redus livrările de gaze către Europa de la invadarea Ucrainei de către Moscova, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la gaze la niveluri record şi a făcut ca ţările să se străduiască să cumpere volume de gaze din alte ţări şi să protejeze consumatorii de facturile în creştere.

    “Se lucrează la măsuri de urgenţă privind preţurile la electricitate. S-ar putea să existe, de asemenea, ceva privind reducerea cererii de energie electrică”, a declarat Mechthild Woersdoerfer, director general adjunct al departamentului de energie al Comisiei, în cadrul unei reuniuni a comisiei pentru energie a Parlamentului European.

    Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta ideile Comisiei privind plafonarea preţurilor la energie într-un discurs pe 14 septembrie, a declarat Woersdoerfer.

    Acest lucru va avea loc la câteva zile după ce miniştrii energiei din ţările Uniunii Europene vor avea o reuniune de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta răspunsul lor la o creştere a preţurilor la energie care afectează industria europeană şi creşte facturile gospodăriilor pentru iarna viitoare.

    Bruxelles-ul analizează, de asemenea, posibilitatea de a impozita profiturile excepţionale pe care companiile le obţin din creşterea preţurilor la energie, a declarat Woersdoerfer. Ţările UE sunt responsabile pentru impozitele naţionale, iar Comisia a declarat în luna mai că guvernele pot impozita profiturile obţinute de companii din preţul ridicat al gazelor şi pot folosi veniturile pentru a compensa facturile mai mari la electricitate.

    Italia a introdus deja o taxă pe veniturile excepţionale din energie. Orice impozit la nivelul UE ar avea nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de ţări membre.

    Unii lideri cer ca UE să ia mai multe măsuri pentru a reduce costurile. Italia, Belgia şi Republica Cehă se numără printre cei care doresc o plafonare a preţului gazelor la nivelul întregului bloc, în timp ce Franţa şi Grecia doresc ca Europa să decupleze preţul energiei electrice de preţul în creştere al gazelor.

    De asemenea, Comisia are în vedere o revizuire a structurii pieţei UE a energiei electrice. Woersdoerfer a declarat că aceste reforme vor fi pe termen lung, iar Bruxelles-ul va veni cu “opţiuni concrete” pentru aceste schimbări după discursul lui von der Leyen.

  • UE distribuie 5,5 milioane de tablete de iod ucrainenilor pe fondul riscului nuclear

    Comisia a declarat că a primit o cerere din partea guvernului ucrainean pentru tablete de iodură de potasiu “ca măsură de siguranţă preventivă” pentru a creşte nivelul de protecţie în jurul centralei nucleare, conform The Guardian.

    Tabletele ar urma să fie utilizate “în scenarii limitate pentru a evita ca iodul radioactiv inhalat sau înghiţit să fie absorbit de tiroidă”, a precizat comisia.

    UE livrează “preventiv” tablete de iodură de potasiu în Ucraina pentru a oferi protecţie populaţiei “în cazul expunerii la niveluri ridicate de radiaţii”, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, într-un comunicat.

    Acesta a adăugat: „Nicio centrală nucleară nu ar trebui să fie folosită vreodată ca teatru de război. Este inacceptabil ca vieţile civililor să fie puse în pericol”.

    Centrala de la Zaporojie, cu 6 din cele 15 reactoare ucrainene, este controlată de trupele ruse de la începutul lui martie.

    Ucraina şi Rusia se acuză reciproc de bombardarea zonei din jurul complexului nuclear, pe malul Niprului.

  • FT: UE este pe cale să suspende acordul cu Rusia privind vizele de călătorie

    Miniştrii de externe ai UE sunt pe cale să susţină o suspendare a acordului cu Moscova de facilitare a eliberării vizelor pentru cetăţenii ruşi, a relatat Financial Times, citând trei oficiali implicaţi în discuţii.

    Autorităţile au discutat despre limitarea vizelor de călătorie pentru cetăţenii ruşi, iar unele state membre au cerut interzicerea totală a vizelor turistice, însă nu există o majoritate în favoarea acestei măsuri, informează POLITICO.

    Ca un prim pas, miniştrii de externe intenţionează să acorde sprijin politic pentru suspendarea acordului de facilitare a vizelor UE-Rusia în cadrul unei reuniuni care va avea loc marţi şi miercuri la Praga, potrivit raportului FT, care citează oficiali implicaţi în negocieri.

    O astfel de suspendare ar elimina tratamentul preferenţial pentru ruşi atunci când solicită vizele UE şi, ca urmare, ar deveni un proces mai complicat şi ar necesita mai mult timp, făcându-le în acelaşi timp mai scumpe.

    În ceea ce priveşte o interdicţie totală a vizelor pentru turiştii ruşi, Cipru şi Grecia s-au alăturat poziţiei cancelarului german Olaf Scholz de a se opune unui astfel de blocaj, în timp ce alte ţări, în frunte cu ţările baltice, Finlanda şi Republica Cehă, au cerut o interdicţie totală de călătorie, reluând apelurile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

    Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a minimalizat perspectivele unei propuneri de punere în aplicare a unei interdicţii complete a călătorilor ruşi în UE. Interzicerea tuturor ruşilor de a intra în UE „nu este o idee bună”, a declarat Borrell. „Trebuie să fim mai selectivi”.

    Statele membre ale UE vecine cu Rusia, precum Estonia şi Finlanda, au pregătit deja măsuri naţionale pentru a limita vizele pentru turiştii ruşi.

  • UE va convoca discuţii de urgenţă pe tema energiei

    Uniunea Europeană va convoca o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei pentru a discuta soluţii la nivel de bloc pentru a rezolva problema creşterii preţurilor la energie.

    Republica Cehă, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, va convoca reuniunea pentru a dezbate măsuri „concrete” de combatere a crizei energetice, în urma unui acord cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit premierului Petr Fiala.

    Liderul ceh a declarat că preţurile în creştere ale energiei electrice sunt rezultatul unui „eşec al pieţei” şi a cerut o măsură la nivelul UE pentru a le limita. El încearcă să obţină sprijinul altor state membre pentru această idee şi intenţionează să discute luni despre posibile limite de preţ cu cancelarul german Olaf Scholz.

    Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, cu o creştere bruscă a costurilor la gaze şi electricitate, care a dus la creşterea inflaţiei, a subminat moneda euro şi ameninţă să tragă economiile în recesiune.

    Costurile energiei electrice doboară recorduri aproape zilnic, în condiţiile în care Rusia restrânge aprovizionarea cu gaze naturale înaintea perioadei cruciale de încălzire din timpul iernii. Vineri, preţul pe cele două pieţe cheie din Europa a crescut cu peste 25%, aceasta fiind cea mai recentă creştere haotică care afectează economiile de pe întregul continent.

    Guvernele europene au început să limiteze consumul de energie, interzicând iluminatul exterior al clădirilor în Germania şi limitând temperaturile de răcire/încălzire interioară. În Marea Britanie, facturile la energie vor creşte vertiginos în octombrie, după ce autoritatea de reglementare în domeniul energiei a majorat plafonul de costuri.