BusinessMagazin

Tag: tratament

  • CNAS: Românii care vor să se trateze în străinătate să se informeze înainte, altfel pot plăti mult

    “Vorbimd despre sistemele sanitare din alte ţări. Ne uităm la ceilalţi şi spunem: sistemul din Franţa este cel mai bun. Dar dacă îi întrebi pe francezi şi ei au foarte multe nemulţumiri. Ne uităm în Germania: sistemul nemţesc este foarte bun. Este adevărat că Legea asigurărilor a fost luată după sistemul german – dar am făcut-o noi româneşte, şi atunci e adevărat că nu mai seamănă -, dar şi ei au nemulţumiri. Se duce lumea la Viena, la AKH, ca la Mecca, dar şi acolo sunt limite. Şi de acolo se întorc pacienţi nemulţumiţi, dar cu costuri foarte mari”, a spus Vasile Ciurchea, marţi, la dezbaterea “Drepturile pacienţilor – între teorie şi practică”.

    Preşedintele CNAS a arătat că foarte mulţi pacienţi români se duc în afară fără a fi bine documentaţi.

    “Noi, Casa de Asigurări, decontăm casei de acolo, nu decontăm pacientului, nu decontăm medicului, nu decontăm clinicii, decontăm casei din ţara respectivă. Şi decontăm atât cât spitalul are prevăzut în contractul cu casa. Dacă din 100 la sută din preţ spitalul respectiv are contract cu casa 80 la sută, noi decontăm 80 la sută, restul este pe banii pacientului. Pacientul, neştiind de la început, rămâne extrem de surprins şi, mai grav, în imposibilitatea de a completa acea sumă, şi încep tot felul de discuţii, cereri. Dar sunt anumite lucruri pe care nu le putem face pentru că nu ne lasă legea”, a explicat Ciurchea.

    CNAS plăteşte aproximativ 70 de milioane de euro pe an pentru tratamente în străinătate.

    “Există directiva europeană care-ţi spune că, dacă la un anume moment nu poţi să-ţi tratezi un pacient în ţară, el poate fi tratat într-un spital dintr-un stat al Uniunii Europene, iar noi (CNAS, n.r.) trebuie să plătim şi asta se şi întâmplă”, a spus Ciurchea.

    Pe de altă parte, el a punctat că România are un corp medical “extrem de bine pregătit”, “cu foarte multă dăruire şi cu o foarte mare putere de muncă”.

    “Niciunde în afară nu stă medicul până la 3.00 – 4.00 – 5.00 după-masă să consulte toţi bolnavii de la uşă. Acolo există program, la 13.00 s-a încheiat programul, medicul a plecat, nu interesează pe nimeni că mai sunt încă cinci bolnavi. E adevărat că la ei totul funcţionează pe bază de programări, la noi Doamne fereşte să programezi un bolnav peste trei săptămâni – o lună la un CT, la un RMN”, a mai spus Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a mai enumerat şi o serie de obligaţii pe care pacienţii le au pe lângă drepturi: să se înscrie pe lista unui medic de familie; să anunţe medicul de familie ori de cate ori apar modificari în starea lor de sănătate, să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru, să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi, să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului, să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar, să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata în condiţiile stabilite prin contractul-cadru, să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestă calitatea de asigurat.

  • CAUZA probabilă a maladiei Alzheimer, descoperită. Un medicament anticancer ar putea preveni boala

    Cercetarea savanţilor americani a fost catalogată ca oferind speranţă pentru descoperirea de noi tratamente contra demenţei,  informează theguardian.com.

    Studiul, realizat de oameni de ştiinţă de la Duke University din Statele Unite ale Americii şi publicat în Journal of Neuroscience, a ajuns la nişte concluzii surprinzătoare, potrivit unuia dintre autorii cercetării, pentru că acestea contrazic teoria actuală referitoare la această maladie.

    Cercetarea sugerează că, în cazul şoarecilor care suferă de Alzheimer, anumite celule ale sistemului imunitar, care de obicei protejează creierul, încep să consume un nutrient important numit arginină.

    Blocând acest proces prin folosirea medicamentului difluorometilornitină (DFMO), pierderile de memorie şi acumularea în creier de proteine cunoscute sub numele de placă au fost prevenite.

    Cercetarea a fost efectuată pe mai mulţi şoareci, în cazul cărora un număr de gene importante a fost modificat pentru a face sistemul imunitar al animalelor cât mai asemănător celui uman.

    “Dacă într-adevăr consumul de arginină este atât de important în procesul de instalare a maladiei, poate putem bloca acest consum şi putem vindeca boala”, a declarat Carol Colton, profesoară de neurologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Duke şi membră a Institutului Duke pentru ştiinţe ale creierului.

    Anterior se credea că creierul eliberează o serie de molecule care “accelerează” sistemul imunitar, afectând aparent creierul, dar acest studiu a descoperit o exprimare mai intensă a unor gene asociate cu suprimarea sistemului imunitar.

    “Este surprinzător, pentru că suprimarea sistemului imunitar nu este un lucru la care experţii în domeniu să se fi gândit că are loc în cazul maladiei Alzheimer”, a spus Matthew Kan, autor al studiului.

    Şoarecii cărora li s-a administrat medicamentul DFMO pentru a bloca arginaza, o enzimă care descompune arginina, au avut rezultate mai bune le testele de memorie la care au fost supuşi ulterior.

    “Toate acestea sugerează că, dacă putem bloca acest proces local de sărăcire în aminoacizi, atunci putem proteja şoarecele, cel puţin, de maladia Alzheimer”, a mai spus Kan.

    “Acest studiu deschide calea către o nouă abordare, total diferită, referitoare la cauza maladiei Alzheimer, oferind noi idei în ceea ce priveşte tratarea”, a spus, la rândul său, Carol Colton.

     

  • Mitova, Novatis România: Cu cât boala este tratată din timp, cu atât tratamentul este mai eficient, iar pacienţii pot contribui la creşterea economică

    Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

    Elena Mitova, Novartis România: Intrarea intr-o normalitate, inseamna ca atat medicii cat si pacientii vor avea acces la terapii noi. Este prematur sa vorbim despre actualizarea listei de medicamente cat si despre rezultatele financiare, deoarece procesul de evaluarea a noilor molecule inca nu s-a terminat. Asteptam publicarea pe site-ul Agentiei Nationale a Medicamentelor a rapoartelor de evaluare a moleculelor. Impactul s-ar putea masura in timp – daca ne uitam la parametrul care situeaza Romania, in anul 2014, la coada listei tarilor din UE in ceea ce priveste „speranta de viata”.

    Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?

    Din pacate nu putem explica acest lucru pentru ca este o decizie care depinde exclusiv de autoritatile din sistemul sanitar si de strategiile guvernamentale. Pot spune ca  in jurul Romaniei exista tari membre UE care au un proces regulat de actualizare a listei de medicamente. Unul dintre beneficiile aderarii la UE este si accesul facil la colaborarea intre state pe o anumita tema, cum ar fi de exemplu evaluarea tehnologiilor medicale .  Un singur lucru este clar – mai presus de impactul financiar trebuie sa existe o vointa politica in interesul pacientului roman

    În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?

    Sanatatea trebuie privita ca o investitie si nu ca o cheltuiala. Pe termen lung, sanatatea reprezinta o investitie, in primul rand pentru imbunatatirea starii de sanatate si a calitatii vietii pacientilor la care contribuie companiile pharma prin sustinerea costurilor cu studiile clinice ce duc la descoperirea de noi molecule. Din pacate faptul ca aceasta lista nu a mai fost actualizata din 2008 induce un impact financiar pentru bugetul de stat mult mai semnificativ decat daca aceasta actualizare s-ar fi realizat in mod regulat.  Apoi un alt aspect care trebuie luat in considerare este cat de repede are acces pacientul roman la tratament?  Este cunoscut faptul ca cu cat boala este tratata din timp, cu atat tratamentul este mai eficient, iar cei mai multi pacienti se pot reintegra in societate si pot redeveni membri productivi ai comunitatii, contribuind si la cresterea economica. De exemplu pentru scleroza multipla, exista produse noi cu modalitate de administrare orala si cu eficienta crescuta, unele dintre aceste prezente de mai mult timp in tarile europene si de care din pacate pacientii romani nu pot beneficia. Tratamentul corect facut la timp salveaza pacientul de aparitia complicatiilor si de instalarea precoce a dizabilitatilor, il ajuta sa ramana o persoana activa, social si profesional si sa contribuie  la cresterea economica.

    Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?

    Mecanismul de clawback trebuie sa respecte principiile de sustenabilitate si predictibilitate si sa fie impartit in mod echitabil intre toti jucatorii din piata conform consumului fiecaruia. Cat timp clawback-ul este o masura temporara,  nu descurajeaza investitiile. Mai degraba  un impact asupra investiţiilor il au mediul de operare lipsit de predictabilitate si transparenta, cat si continuitate pe termen lung a politicilor de sanatate .

    Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

    In primul rand prin descoperirea de noi molecule ce reprezinta adevarate victorii in lupta impotriva unor boli grave precum cancerul, insuficienta cardiaca, psoriazisul, scleroza multipla, ca sa mentionez doar cateva, si in al doilea rand prin investitiile directe legate de studiile clinice care sunt parte esentiala a acestui proces de cercetare si dezvoltare.

    Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

    Exista un dialog constant atat intre autoritati si ARPIM, cat si intre autoritati si companiile individuale, fapt pe care il salutam. Cred ca este important ca autoritatile sa inteleaga nevoile pacientilor si ca sanatatea reprezinta in primul rand investitie,  nu numai o cheltuiala. Nevoile industriei se traduc in mediu predictibil si favorabil businessului.

    Cât de probabilă este creşterea bugetului alocat medicamentelor în următorii ani?

    In masura in care Sanatatea este considerata prioritate pentru toate guvernele, indiferent de orientarea politica, cresterea bugetului alocat medicamentelor si nu numai, devine posibila.

  • 100 de milioane de euro: cea mai aşteptată investiţie din piaţa farma

    1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienţilor li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană şi limitează egalitatea de şanse pentru pacienţi.

    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

    Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat şi Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depăşească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi şi să aducă noile molecule pacienţilor români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

    În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunţa altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii şi contestaţii, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în şedinţa de guvern: „S-au primit şi anumite sugestii, anumite contestaţii, probabil că nu vor fi şapte medicamente. S-a creat procedura şi avem OUG care va permite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la şedinţa de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă şi aici cred că şi cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înţelegători, trebuie să ştie clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluţiona cât mai repede problema“.

    Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creşterea participării populaţiei la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienţi comparativ cu efectele menţinerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obţine anii de viaţă activi câştigaţi în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viaţă a pacienţilor suplimentari trataţi cu succes trebuie ponderată cu câştigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

    Ipoteza care stă la baza raţionamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecţiune contribuie la activitatea economică invers proporţional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecţiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va creşte productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câştiga 1,65 ani de viaţă activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viaţă în medie cu şase luni comparativ cu tratamentul standard, aşadar nu vor înregistra o creştere a productivităţii, iar numărul de ani de viaţă activi câştigaţi va depinde de numărul de luni de supravieţuire.

    „Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferenţă între stânga şi dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălăşeanu, director al operaţiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reuneşte 28 de companii prezente pe piaţa locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autorităţile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preţ mic de pe lista de compensate – n.r.), autorităţile vorbeau despre crearea unui spaţiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar şi poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiţie în acest domeniu de ani buni. Investiţia în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficienţă mai mare, zile de spitalizare şi efecte adverse mai puţine. La sfârşitul zilei există posibilitate ca pacienţii să fie reinseraţi în circuitul lucrativ şi să producă, să plătească taxe şi impozite, deci statul să câştige“, mai spune şeful ARPIM. Dată fiind pauza de şase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susţin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata şi vindeca toate cazurile de pacienţi infectaţi cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienţi folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piaţă de circa 100 de milioane de euro.

  • Business Magazin, ediţie tematică – 100 de milioane de euro, un preţ mic pentru a salva zeci de mii de vieţi

    După mai bine de şase ani de când pacienţii români aşteaptă să primească gratuit tratament cu medicamente noi, autorităţile discută lista finală a moleculelor care vor fi compensate începând cu 1 ianuarie. În joc sunt peste 170 de medicamente apărute după 2008, dar care nu au fost disponibile până acum bolnavilor din România decât contra cost. Suta de milioane de euro necesară este o investiţie, nu o cheltuială, susţin producătorii de medicamente, iar beneficiile vor fi resimţite în economii ale costului cu tratamentele, dar şi în creşterea PIB.

    Proiect susţinut de

    Ediţia tematică “100 de milioane de euro, un preţ mic pentru a salva zeci de mii de vieţi” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 27 octombrie 2014, în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Vânzările globale ale Roche au crescut cu 5% în primele nouă luni din 2014

    Divizia de Farmaceutice a înregistrat, în primele nouă luni, o creştere în vânzări de 4%, datorată cererii susţinute pentru medicamentele oncologice şi în special pentru moleculele destinate tratamentului cancerului de sân HER2 pozitiv. Divizia de Diagnostic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o creştere de 6% a vânzărilor, în principal datorită performanţei Professional Diagnostics.

    “Avem veşti în ceea ce priveşte linia noastră de cercetare şi de dezvoltare, ce include rezultate favorabile pentru o nouă moleculă în tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv şi pentru o nouă combinaţie terapeutică în melanom. Achiziţia InterMune ne-a consolidat portofoliul cu o nouă moleculă pentru fibroza pulmonară idiopatică, aprobată recent de FDA. În ceea ce priveşte Divizia de Diagnostic, creşterea continuă este dată de achiziţia unei noi generaţii de sisteme de testare, care ne-au întărit poziţia în diagnosticul molecular”, a declarat Severin Schwan, CEO al grupului Roche

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 4% în primele nouă luni ale anului 2014, la o rată de schimb constantă, ajungând la 26.96 miliarde de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – care a înregistrat o creştere de 21% . Vânzările au înregistrat o creştere de 5% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 3% în Europa.

    Prin preluarea companiei InterMune, Roche a adăugat portofoliului său un nou medicament pentru fibroză pulmonară idiopatică, care a primit aprobare în Statele Unite în luna octombrie a acestui an. Tranzacţia, în valoare totală de 5.75 miliarde de dolari americani, s-a finalizat în luna septembrie.

    Pentru anul 2014, Roche prognozează o creştere de o singură cifra a vânzărilor, la o rată de schimb constantă şi o creştere a dividendelor.

  • Gala Din Inimă pentru Viitor, evenimentul care le-ar putea da şansa la tratament românilor cu venituri mici

    Banii strânşi în cadrul Galei, care se desfăşoară pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, vor fi direcţionaţi către construirea în Bucureşti a unei noi policlinici sociale de care să beneficieze românii cu venituri mici, care nu au şansa de a fi asiguraţi medical şi care nu îşi permit să acceseze servicii medicale integrate.

    Va fi un proiect mult mai amplu, care să ofere servicii unui număr ridicat de beneficiari având în vedere experienţa primei policlinici sociale din Bucureşti, cea din zona Baba Novac, creată în 2011, spun organizatorii.

    De la deschiderea acesteia, peste 1500 de pacienţi au beneficiat de 15.000 de servicii medicale gratuite şi integrate, respectiv consultaţii, tratamente, medicamente, proteze dentare şi ochelari, oferite de 27 de cadre medicale voluntare şi de peste 100 de voluntari.

    A doua ediţie a Galei Fundaţiei Regina Maria aduce împreună, în premieră pentru susţinerea unei cauze sociale, Fundaţia Vodafone România şi Telekom România, “pentru a oferi prin Policlinicile Sociale servicii medicale cu suflet celor aflaţi în nevoie”.

    “Această deschidere de a fi împreună în sprijinul unei cauze sociale va contribui cu siguranţă la clădirea unei lumi mai bune. Suntem onoraţi să avem alături parteneri de încredere mici şi mari şi invităm pe oricine să ni se alăture pentru a dărui resurse şi timp. Astfel îi ajutăm pe cei aflaţi în mare nevoie, dintr-un motiv sau altul, independent sau dependent de voinţa lor, în afara sistemului public de asistenţă”, afirmă dr.Wargha Enayati, Preşedintele Fundaţiei Regina Maria.

    Gazdele evenimentului, ce va avea loc pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, sunt dr. Wargha Enayati şi Melania Medeleanu. Alături de aceştia se vor afla E.S. Adam Sambrook, Vice-ambasador Regatului Unit al Marii Britanii, E.S. Werner Hans Lauk, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Bucureşti, Prinţesa Marina Sturdza. Potrivit organizatorilor, Fundaţia Regina Maria, oricine poate fi parte a acestui proiect – policlinicile sociale, fie printr-o donaţie (http://united.fundatiareginamaria.ro/), fie prin implicarea în programele de voluntariat dezvoltate de fundaţie.

    Biletele la eveniment pot fi achiziţionate prin email la andreea.tudose@fundatiareginamaria.ro sau sorina.ciotirca@fundatiareginamaria.ro.

  • Medicament împotriva cheliei, testat cu succes pe trei pacienţi

    Un medicament care, administrat de două ori pe zi, poate vindeca alopecia areata – o formă de cădere a părului – a fost descoperit de cercetătorii de la Columbia University Medical Centre din New York. Cei trei pacienţi cărora le-a fost administrat noul medicament şi-au redobândit părul după numai cinci luni, iar medicii vor să continue testele pentru a obţine, în cele din urmă, impunerea acestuia ca tratament standard în cazul persoanelor care şi-au pierdut părul din cauza acestei boli.

    Această boală afectează mai ales persoanele cu vârsta între 15 si 29 de ani şi medicii spun că este provocată de o problemă a sistemului imunitar, care distruge foliculii de păr. În prezent, nu există un tratament pentru această boală şi, deşi în cazul unor pacienţi căderea părului din această cauză este reversibilă, alţii rămân toată viaţa cu chelie.

    Cercetătorii americani au reuşit identificarea exactă a celulelor care distrug foliculii: celulele T. Apoi, au testat pe şoareci mai multe tratamente despre care se ştia că inhibă activitatea acestor celule şi rezultatul a fost că animalele de laborator şi-au regenerat blana.

    Pasul următor a fost administrarea unuia dintre aceste medicamente, ruxolitinib, în cazul a trei bărbaţi a căror chelie afecta aproape tot scalpul. Au primit câte o pastilă de două ori pe zi şi, în intervalul a patru până la cinci luni, în cazul tuturor, părul s-a regenerat şi a acoperit întreg capul.

    “Testele pe pacienţi umani au început recent, dar, dacă rezultatele vor fi în continuare de succes şi sigure, (tratamentul, n.r.) va avea o influenţă pozitivă uriaşă asupra vieţii persoanelor cu această afecţiune”, a declarat Dr Raphael Clynes, al cărui studiu a fost publicat în Nature Medicine.

    Totuşi, trebuie precizat că, deşi acest tratament poate fi eficient în tratarea cheliei cauzate de alopecia areata, nu se poate presupune că ar putea fi folosit în cazul cheliei tipice masculine (alopecia androgenică), subliniază specialiştii. Alopecia androgenică este o afecţiune diferită, afectează doar bărbaţii, apare odată cu înaintarea în vârstă şi este provocată de testosteron, hormonul sexual masculin, care micşorează foliculii şi blochează în cele din urmă funcţionarea acestora.

  • Heroina s-a vândut ca tratament pentru tuse. Este doar unul dintre câteva fapte ciudate care par false dar sunt adevărate

    Un copac din India, aflat în apropiere de Kolkata, este mai mare decât un hipermarket. Copacul are circa 250 de ani şi rădăcinile sale se întind pe o suprafaţă de 14.400 mp. Spre comparaţie, cele mai multe hipermarketuri din România au suprafeţe cuprinse între 5000 şi 8000 mp.

    Bangladeş are mai mulţi locuitori decât Rusia. Rusia este cea mai întinsă ţară din lume şi are o populaţie de 143,5 milioane de locuitori, în vreme ce Bangladeş este mai mică decât România şi are circa 156,6 milioane de locuitori.

    Turnul Eiffel a fost vândut. Victor Lustig a convins şase companii care se ocupă de reciclarea fierului vechi să liciteze pentru a-l cumpăra. Lui Lustig i-a venit ideea de a vinde turnul după ce a aflat că acesta rugineşte şi întreţinerea este foarte costisitoare. La acea vreme se presupunea că turnul nu va putea sta în picioare mai mult de 20 de ani. Unul dintre cei care a licitat i-a plătit câteva zeci de mii de franci cash lui Lustig, însă acesta a fugit în Austria, deşi nu a fost niciodată acuzat de nimic.

    Numărul sinapselor din creierul uman este mai mare decât al stelelor din galaxia noastră. Astronomii estimează că sunt peste 200 de miliarde de stele în Calea Lactee. Iar specialiştii în neurologie estimează că numărul sinapselor din creierul unui copil de 3 ani este de aproape un catralion. Un adult are în medie 500 de trilioane de sinapse.

    O bombă nucleară a fost pierdută în zona statului Georgia, din SUA. Pe 5 februarie 1958 un avion care avea la bord o bombă nucleară s-a prăbuşit iar pilotul a preferat să lanseze încărcătura în ocean. Marina a căutat bomba luni în şir dar nu a reuşit să o recupereze. Deşi armata americană şi pilotul au negat oficial că bomba ar fi conţinut plutoniu, un angajat al departamentului de apărare al SUA a declarat în 1966 ca bomba era o ”armă completă”.

    Perioada în care a trăit Cleopatra (69-30 îen) este mai apropiată în timp de prezent decât cea în care au fost construite piramidele egiptene din Giza (2550-2490 îen).


    În plus, la vremea când erau construite aceste piramide nu dispăruseră de pe Terra mamuţii cu blană, care se presupune că au dispărut în jurul datei de 1650 îen.

    Corea de Nord şi Finlanda sunt despărţite doar de o singură ţară, Rusia.

    Heroina a fost folosită în trecut pentru a trata tusea la copii. În 1890, producătorul german de medicamente Bayer comercializa heroina ca tratament pentru tuse, iar vânzarea acesteia a fost interzisă abia în 1912.

    În timpul Celui de-al Doilea Război mondial un om a primit decoraţii deopotrivă din partea Aliaţilor dar şi a Axei.

    Un parc din Austria este complet inundat în fiecare primăvară. Pe perioada iernii are alei, bănci pe care vizitatorii se pot aşeza şi un lac de mic dimensiuni. În momentul în care zăpezile se topesc este complet inundat.

  • Baxter: în România există aproximativ 2.000 de pacienţi cu hemofilie

    Compania americană Baxter, lider mondial în tratamentul hemofiliei, a anunţat că sediul din Bucureşti a devenit în totalitate funcţional. |n prezent, în România există aproximativ 2.000 de pacienţi cu hemofilie, dintre care în jur de 400 sunt copii. La nivel internaţional, 1 din 10.000 de persoane se naşte cu hemofilie.

    |ntr-o iniţiativă recentă, Ministerul Sănătăţii a crescut cu 40% bugetul pentru hemofilie şi talasemie, şi a introdus pentru prima dată a programe de tratament profilactic pentru copii.

    “Considerăm că momentul în care am devenit operaţionali este unul favorabil, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului de afaceri”, a declarat Ivan Tomov, drector gneral Baxter România & Bulgaria. De prrofesie medic, Tomov are o experienţă de 18 ani în farma; a fost numit la conducerea filianei bulgare în ianuarie 2012 iar din vara anului trecut responsabilităţile sale includ şi operaţiunile din România.

    “Tratată corespunzător, hemofilia este o boală care poate fi ţinută 100% sub control, prin urmare, pacienţii pot fi uşor de integrat în societate ca oameni normali”, a subliniat Ivan Tomov.

    Tratamentul profilactic al hemofiliei trebuie administrat din copilărie şi continuat periodic pentru a preîntâmpina sângerările. | acest fel pot fi evitate sângerările spontane şi complicaţiile invalidante. Accesul la tratament, devreme şi în cantitate normală, poate oferi pacienţilor şansa la o viaţă absolut normală.

    “Creşterea recentă a bugetului Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte tratamentul hemofiliei va mări cota de sub o unitate per capita, la 1,5 unităti, ceea ce într-adevăr reprezintă o mare realizare. Cu toate acestea, pentru fiecare pacient hemofilic ar trebui să avem un tratament personalizat, şi aici putem avea o contribuţie majoră, prin expertiza şi know-how-ul pe care putem să le oferim atât medicilor cât şi autorităţilor”, a conchis Ivan Tomov.

    Pentru anul 2014, Tomov estimează o cifră de afaceri de peste 10 milioane USD generată de activităţile de pe piaţa românească şi investiţii de aproximativ  1 million USD.

    Compania Baxter a fost fondată în SUA în 1931, fiind primul producător de soluţii intravenoase.  axter International Inc (NYSE: BAX), prin intermediul filialelor sale, dezvoltă, produce şi comercializează produse care se adresează persoanelor cu hemofilie, tulburări ale sistemului imunitar, boli infecţioase, boli de rinichi, traume şi a altor afecţiuni medicale cronice şi acute.

    Baxter a înregistrat în 2013 vânzări de 15,3 miliarde dolari şi are aproximativ 61.500 de angajati. Compania produce în 27 de ţări şi  comercializează produse în peste 100.

    Produsele Baxter au fost prezente în România încă din 2003, având până acum vânzări de şapte milioane de dolari.