BusinessMagazin

Tag: telefon

  • Huawei Mate 9: un android mare aproape perfect – VIDEOREVIEW

    Huawei Mate 9 este un telefon mare (5,9 inchi) cu o baterie de 4.000 mAh, un procesor nou şi performant, 4 GB RAM şi spaţiu de stocare încăpător. Este un telefon care bifează toate punctele cheie, însă în acelaşi timp nu este un telefon care să te emoţioneze, să fie memorabil.

    Designul este unul clasic, care respectă liniile trase de compania chineză prin intermediul modelelor anterioare. Mate 9 este construit din metal, are pe spate senzorul de amprente şi două camere ce lucrează împreună, colţurile sunt rotunjite, iar jos, lângă portul de încărcare, sunt amplasate două boxe destul de zgomotoase.

    Mate 9 este mare, confortabil de ţinut în mână, însă nu acelaşi lucru l-aş putea spune şi despre scrisul cu o singură mână. Chiar şi cu ecranul micşorat am avut dificultăţi în a scrie corect şi rapid. Pentru a uşura utilizarea cu o singură mână, chinezii au implementat o caracteristică ce-ţi permite să micşorezi spaţiul de lucru.

    Un alt plus pentru utilizatori îl aduce senzorul de pe spatele telefonului care este foarte rapid, precis şi util. La fel ca la P9, poţi verifica notările atingând senzorul de amprentă şi poţi trece prin fotografii fără a atinge ecranul (deşi este de preferat navigarea prin intermediul touch-ului).

    Unul dintre beneficiile telefoanelor mari, phablete, este faptul că dispun de ecrane mari, devenind astfel mini staţii multimedia portabile. Mate 9 vine cu un ecran Full HD, foarte luminos ce poate fi utilizat cu uşurinţă afară într-o zi cu soare. Culorile sunt luminoase, fără a fi prea saturate, cu un contrast bun. În general, display-ul este plăcut de privit şi redă culori frumoase, dar nu pot să nu mă gândesc cât de bine ar fi arătat cu un display Quad HD, ce se găseşte şi pe alte telefoane mai mici şi mai ieftine. Un astfel de ecran a fost implementat în versiunea Mate 9 realizată în parteneriat cu Porsche Design.

    „Sub capotă” se găseşte cel mai nou procesor al celor de la Huawei, Kirin 960, ale cărui opt nuclee fac ca operaţiunile de zi cu zi să se deruleze fără cusur. Procesorul este susţinut de 4 GB RAM, suficient pentru a rula jocuri precum Asphalt 8 fără probleme. De-a lungul perioadei de testare n-am experimentat niciun fel de probleme la acest capitol. Nu este cel mai performant telefon de pe piaţă, dar este suficient de bun pentru a face faţă cu succes tuturor aplicaţiilor şi jocurilor din Playstore. Spaţiul de stocare începe de la 64 GB şi poate fi extins până la 256 GB cu un card microSD.

    Huawei este recunoscut şi pentru faptul că telefoanele sale rulează pe sistemul de operare Android peste care era pus EMUI, ce până nu de mult lăsa de dorit. Chinezii au făcut modificări, l-au făcut mai user friendly (au băgat sertarul de aplicaţii) şi se mişcă mai bine. Mai mult, chinezii susţin că au implementat nişte algoritmi de machine learning astfel încât telefonul să ruleze bine şi după o perioadă de utilizare îndelungată. Asta rămâne de văzut, dar ar fi extraordinar dacă ar fi şi adevărat.

    Pentru Mate 9, Huawei a mers pe modelul P9 şi a implementat modelul cu două camere foto, una alb-negru şi una color. La P9 rezultatul a fost unul foarte bun, dar nu în totalitate şi la Mate 9.
    Senzorul monocrom de 20 MP se ocupă de contraste şi ajută în situaţii de luminozitate scăzută, iar senzorul RGB de 12 MP de restul.

    În timpul zilei, fotografiile ies bine şi detaliate, plăcute ochiului, cu culori vii, fără a suprasatura. Când se întunecă, fotografiile nu mai ies foarte bine din cauza aperturii maxime de f/2.2. În acest caz rezultatele variază: unele fotografii ies bine, altele sunt şterse şi „puricoase”. Modul HDR tinde să satureze şi să întunece cam mult culorile. Spuneam că apertura maximă este de f/2.2, dar se poate mări şi mai mult până la f/0.95 cu ajutorul software-ului chinezilor. Efectul poate arăta bine, dar de multe ori înceţoşează fie prea mult din prim plan, fie înceţoşează unde nu trebuie, fapt ce acentuează impresia de artificial.

    Ce am descoperit utilizând telefonul este faptul că atunci când foloseşti modul auto poţi obţine rezultate bune, dar şi proaste. De aceea, de multe ori, m-am trezit că „bibileam” mai mult prin setări decât eram obişnuit să o fac.

    Cum ne-au obişnuit producătorii de telefoane, şi Mate 9 vine cu mai multe moduri de fotografiere: good food (cum ar fi fost unul de bad food?), timelapse, slowmotion, beauty mode etc. Pentru doritori, camera este capabilă să filmeze 4K.
    Dacă performanţa modului auto nu este constantă, un lucru care rămâne bun la Huawei sunt fotografiile alb- negru capturate de senzorul de 20 MP.

    După cum spuneam, boxele telefonului aduc destul de mult volum, dar nu şi calitate, sunetul pierzându‑şi din detalii; la volum maxim unele melodii devin chiar deranjante pentru ureche.

    Bateria de 4.000m Ah este bună pentru două zile de utilizare. 40-50 de minute de ascultat muzică, puţin browsing mi-a scurs 5-6% din baterie şi în general modul de optimizare al luminozităţii face o treabă bună astfel încât să nu consumi inutil din baterie. Trebuie să menţionez că software-ul de optimizare a consumului de baterie îmi trimitea constant notificări că aplicaţia x sau y consumă prea mult, devenind cam enervant.

    Per total, o zi de muncă consuma până la circa 45-50% înainte de culcare, deci două zile sunt posibile. Mai ales când iei în considerare că se încarcă 20-23% în 10 minute şi 40-41% în 20 de minute; în jumătate de oră trece de jumătate. O oră şi 10-15 minute au fost suficiente pentru o încărcare completă.

    Mate 9 este un telefon mare, frumos, nu atât de bun pe cât ar fi putut să fie, dar o soluţie viabilă pentru cei care vor un telefon cu un ecran mare şi nu sunt dispuşi să dea  mulţi bani pe un Google Pixel XL sau un iPhone 7 plus.

    CASETĂ TEHNICĂ:

    Display IPS LCD, 5,9 inchi, Full HD
    Sistem de operare Android 7.0 + EMUI
    Procesor Hisilicon Kirin 960
    Video Mali-G71 MP8
    RAM 4 GB
    Stocare 64 GB + card microSD (256 GB)
    Cameră principală 20 MP + 12 MP f/2,2
    Cameră frontală 8 MP f/1,9
    Baterie 4.000 mAh
    Greutate 190 g

     

     

     

  • Aproximativ 400.000 de persoane sunt “blocate” de SI în zona veche a oraşului irakian Mosul – ONU

    Aproximativ 600.000 de persoane se află în zone care nu au fost încă recucerite de forţele irakiene, în vestul oraşului Mosul, dintre care 400.000 în zona veche, a explicat prin telefon Bruno Geddo, din Irak, presei de la Geneva.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată telefonul ortodox care se vinde cu 25.000 de dolari. Norocoşii pot cumpăra un exemplar binecuvântat

    Compania moscovită Gressp a creat 988  de unităţi (numărul este o referinţă la anul în care creştinismul a ajuns în Rusia) cu valori cuprinse între 6.300 şi 25.000 de dolari. Preţul depinde, desigur, de cât de mult aur a intrat în carcasa telefonului.

    Când vine însă vorba de funcţionalitate, uitaţi de social media, scriu cei de la Russia Today. Telefonul ortodox vă va purta înapoi la zilele în care cea mai puternică aplicaţie era cea de mesagerie.

    “Am vrut să minimizăm riscul adicţiei faţă de telefon”, a spus Anatoly Sautin. “Vrem ca oamenii să se concentreze pe lumea reală, nu pe una virtuală.”

    Telefonul este dotat cu o cameră “performantă” de 3 megapixeli şi are o memorie de 32 GB. Producătorul oferă totuşi o garanţie de 12 luni.

    “Primul telefon va fi dăruit Patriarhului Chiril”, au mai spus reprezentanţii companiei. “În perioada următoare vrem să şi ducem câteva unităţi la Moscova, pentru a fi binecuvântate.”

  • CRM nu e o arie de operă germană

    Andrei închise telefonul şi se lăsă greoi pe spătarul fotoliului, frecându‑se la ochi, obosit. Era telefonul pe care partenerul şi finanţatorul său i-l dădea la începutul fiecărei săptămâni. De-a lungul ultimelor luni analizase activităţile din firmă şi operase schimbări care îşi arătaseră efectele benefice în timp. Una dintre acestea fusese retehnologizarea liniei de producţie; impactul a fost spectaculos. Dar acum, nimic nu mai mergea, iar explicaţiile pe care încerca să le găsească i se păreau tot mai penibile.

    Afacerea începuse bine, cu numai un an înainte. O intuiţie (prietenii i-au spus că a fost o clipă de geniu) îl făcuse să remarce existenţa unei nişe de servicii şi produse neacoperite de principalii jucători; le împachetase într-un mod unic, finanţarea a venit aproape imediat şi, în scurtă vreme, banii au început să curgă. Concurenţa a revenit prompt şi, după 10 luni, bătălia era deja dură. Iar acum părea pierdută. Ultimul raport de vânzări, încă pozitiv, confirma tendinţa de scădere din trimestrul trecut, aproape 7%.Încă două luni la fel de proaste şi afacerea ar intra într-o fundătură din care nu vedea nicio ieşire.

    Avea o zi aglomerată. O şedinţă de management dimineaţă, apoi plecarea la Londra pentru o întâlnire de afaceri cu furnizori strategici, iar seara, la invitaţia partenerilor, un spectacol la Royal Opera House of Covent Garden. Numai asta mai lipsea, opera. Nu-i plăcea deloc, nu-l atrăsese niciodată. Se gândi la o glumă pe care să le-o spună prietenilor săi britanici: „Şi nu vine poliţia să întrerupă spectacolul pentru că au auzit din stradă femei ţipând minute în şir? Şi asta chiar dacă muzica simfonică era dată tare, ca să le acopere?”

    Previzibil, şedinţa cu managerii nu produsese nicio soluţie pentru impasul în care se aflau. Sigur, investiţiile în tehnologie îşi arătau valoarea, timpii de producţie se reduseseră dramatic, iar calitatea era mai bună ca niciodată. Nu acolo era problema. Pur şi simplu nu vindea suficient de mult. Campaniile de publicitate, din ce în ce mai costisitoare, nu aduceau nicio creştere a numărului de clienţi, în timp ce presiunea concurenţei, care făcea ca preţurile să scadă, muşca nemilos din profit. Pentru prima dată, luase o serie de decizii dureroase, dar juste: nu doar că nu va mări bugetul pentru publicitate, ci chiar îl va scădea; diferenţa o va investi tot în marketing, dar nu ştia exact unde. La întoarcere, avea să stabilească împreună cu directorul de producţie primele trimiteri în şomaj tehnic. Cât despre echipa de vânzări, urma o serie de concedieri. Toate aceste reduceri ar fi putut asigura funcţionarea pentru câteva luni bune, dar viitorul rămânea sumbru în lipsa unei soluţii strategice.

    Ca de obicei atunci când călătorea într-o ţară străină, gândurile negre i se risipeau. Nu reuşea să-şi explice de ce. Fie că simpla schimbare de peisaj îl făcea să-şi schimbe dispoziţia, fie că poate pur şi simplu contactul cu mediul de business al partenerilor săi britanici îl inspira, cert este că de fiecare dată se simţea bine.

    Însă acum, întâlnirea cu furnizorii săi nu mai fusese atât de bună ca altădată. Comenzile erau în scădere, termenele de plată pe care încerca să le negocieze erau tot mai mari şi mai greu de obţinut. Cu toate acestea, partenerii săi, deşi îngrijoraţi, nu-şi schimbaseră atitudinea faţă de el, ci păreau mai curioşi ca niciodată să afle cu ce probleme se confruntă. Şi nu doar atât. William, account managerul său, îi furniza tot felul de informaţii din industrie, cu accent pe Europa de Est. Creşterea generală a pieţei în care activa era indiscutabilă, în jur de 8% practic evoluţia era în sens invers decât mersul afacerii lui. Iar informaţiile erau reale şi foarte concrete, confirmând ceea ce citise neîncrezător în studiile de piaţă. Practic tranzacţiile repetate ale clienţilor finali erau exact ceea ce-i lipsea din statisticile sale, care altfel nu arătau deloc rău.

    Conform unui studiu al Ensight Management Consulting, cele mai multe iniţiative în domeniul CRM au început în perioada 2009-2010, în plină criză economică, ceea ce demonstrează că, de fapt, CRM s-a dovedit a fi o soluţie atractivă pentru băncile care şi-au schimbat orientarea de la atragerea de noi clienţi la retenţia celor existenţi, ca urmare a condiţiilor dure existente pe piaţă. (sursa: www.ensight.ro)

    În mod surprinzător, cea mai puternică impresie i-a produs-o spectacolul de operă. Nu-şi imaginase niciodată că i-ar putea plăcea atât de mult. Unde mai pui că era vorba şi de o lucrare mai degrabă modernă, Der Rosenkavalier de Richard Strauss. Se felicită în gând că uitase să spună gluma la care se gândea de dimineaţă şi care acum i se părea truculentă. Şi nu doar muzica îl fascinase, ci şi spectacolul unei săli de 2.400 de locuri, plină până la refuz. Se aştepta să vadă numai public matur şi bătrân, dar tocmai diversitatea acestuia îi dădea de gândit. Opera Regală oferea o seară mult mai complexă decât simpla frecventare a unui spectacol. Barurile şi restaurantele din corpul clădirii permiteau rezervări şi comanda unui meniu care putea fi consumat în pauze. Terasa teatrului oferea o privelişte încântătoare asupra unei zone centrale din Londra.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Ţara unde dacă eşti prins vorbind la telefon în timp ce conduci îţi pierzi permisul pe loc

    Deja 11 şoferi şi-au pierdut permisul pentru că au încălcat legea şi au vorbit la telefon în timp ce erau la volan. Reaţia unui tânăr de 19 ani care abia îşi luase permisul şi a fost prins, a făcut deliciul internetului „O să mă omoare mama”. El a explicat autorităţilor că vorbea la telefon pentru că voia să găsească un service auto. Avea o problemă la roată pe care trebuia să o rezolve.

    Şoferii începători care sunt prinşi încălcând această lege, sunt amendaţi cu 200 de lire sterline şi şase puncte penalizare. Iar dacă în primii doi ani primesc cele şase puncte de penalizare, ei îşi pierd carnetul şi pentru a-l recupera trebuie să repete din nou examenul teoretic şi practic. Şoferii cu mai multă experienţă îşi pot pierde carnetul la 12 puncte penalizare acumulate în trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde dacă eşti prins vorbind la telefon în timp ce conduci îţi pierzi permisul pe loc

    Deja 11 şoferi şi-au pierdut permisul pentru că au încălcat legea şi au vorbit la telefon în timp ce erau la volan. Reaţia unui tânăr de 19 ani care abia îşi luase permisul şi a fost prins, a făcut deliciul internetului „O să mă omoare mama”. El a explicat autorităţilor că vorbea la telefon pentru că voia să găsească un service auto. Avea o problemă la roată pe care trebuia să o rezolve.

    Şoferii începători care sunt prinşi încălcând această lege, sunt amendaţi cu 200 de lire sterline şi şase puncte penalizare. Iar dacă în primii doi ani primesc cele şase puncte de penalizare, ei îşi pierd carnetul şi pentru a-l recupera trebuie să repete din nou examenul teoretic şi practic. Şoferii cu mai multă experienţă îşi pot pierde carnetul la 12 puncte penalizare acumulate în trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată noul Nokia 3310, varianta modernă – GALERIE FOTO

    Noul Nokia 3310 păstrează designul clasic al emblematicului telefon, cu mici modificări adaptate la prezent. Astfel, noul model de 3310 nu are ecranul monocrom, ci un ecran color mult mai mare decât cel original. Noul display are diagonala de 2,4 inci şi rezoluţia de 320 x 240 pixeli. Telefonul are o cameră de 2 MP şi un slot pentru card microSD. 

    Totuşi, cei care vor cumpăra acest telefon nu o vor face pentru a face poze sau pentru a vorbi pe messenger, ci pentru autonomia bateriei. Bateria noului Nokia 3310 păstrează tradiţia, iar reprezentanţii companiei susţin o autonomie până la 22 de ore de convorbire şi până la 31 de zile de stand by. Bateria de 1220mAh poate fi scoasă, la fel ca în cazul originalului, iar încărcarea se face acum prin intermediul unui port Micro USB.

    De asemenea, celebrul joc Snake revine, şi el mai ambiţios şi mai colorat.

    Noul Nokia 3310 este şi mai colorat decât vechiul model fiind disponibil în varianta clasică de albastru mat,  gri, dar şi în nuanţe pastelate de galben şi de roşu. Telefonul ar urma să coste 49 de euro şi va fi disponibil începând cu al doilea trimestru al lui 2017.

    Fotografii: The Verge