BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Răzvan Botea, ZF: Creşterile de taxe anunţate sunt departe de a face faţă deficitului bugetar. Când vine adevăratul pachet de creşteri de taxe?

    Creşterile de taxe, taxele noi, economiile de la buget şi măsurile de combatere a evaziunii fiscale puse în dezbatere publică de coaliţia PSD-PNL sunt foarte departe de a acoperi nevoile bugetare şi de a aduce deficitul bugetar în ţinte. 

    O spune chiar Ministerul de Finanţe în nota de fundamentare: pachetul fiscal-bugetar de 82 de pagini propus de coaliţie va avea un impact bugetar de 600 mil. lei în 2023 şi de 19 mld. lei în 2024. Adică 0,04% din PIB în 2023, în condiţiile în care s-a vorbit de un derapaj bugetar de 1,2% din PIB, adică de 30 de ori mai mare.

    Măsurile anunţate de guvern sunt stufoase: taxe pe cifra de afaceri a marilor companii, o taxă suplimentară pe veniturile băncilor, modificarea regimurilor microîntreprinderilor şi eliminarea unor nişe fiscale. ZF a solicitat Ministerului de Finanţe impactul bugetar al fiecărei măsuri în parte, dar, până la publicarea acestui material, nu a primit răspuns.

    În 2024, impactul bugetar total al pachetului este de 1,1% din PIB. Ar fi insuficient şi dacă guvernul ar fi în grafic cu deficitul pe 2023, adică la 4,4% din PIB, dar este departe.

    Iată că, negru pe alb, guvernul recunoaşte că măsurile propuse nu au cum să ajungă pentru a recalibra bugetul în marja unui deficit rezonabil. Nu este public în acest moment la ce acord s-a ajuns cu Comisia Europeană sau s-ar putea ajunge, dar surse solide spun că un deficit de peste 5,5% din PIB în 2023 şi peste 3,5% din PIB în 2024 iese din discuţie şi procedura de deficit excesiv trece la următorul pas. Într-un final, dacă guvernul nu va reuşi să intre în ţintele asumate, se vor pierde fonduri europene, dar procedura este lungă şi destul de birocratică, cu mai multe pârghii ca România să reintre în matcă şi să nu piardă fonduri europene.

    Execuţia bugetară este clară: cheltuielile angajate au fost depăşite cu 13 mld. lei numai în primele şapte luni din an şi nu pot fi oprite, pentru că sunt cheltuieli fixe, cu salarii şi pensii. Cu inflaţie de peste 10% constantă în ultimul an, dar mult mai puternic resimţită, orice încercare de tăieri salariale sau chiar şi de oprire a creşterilor va fi contrată de greve în mediul public, aşa cum s-a întâmplat şi încă se întâmplă.

    Pachetul de măsuri vine şi pune sigiliul pe un deficit mai mare decât unul considerat rezonabil, pentru că dacă guvernul nu va veni cu alte măsuri, cum ar fi creşteri de TVA, recuperările sunt foarte mici doar din aşa-zisele economii la cheltuieli. Că economiile promise sunt credibile sau nu, nici nu mai contează acum.

    Este un scenariu plauzibil în care guvernul consideră 2023 jucat deja, în care să se fi resemnat cu un deficit mai mare decât ţintele asumate, fără consecinţe foarte dure: agenţiile de rating, pieţele financiare şi Comisia Europeană văd că sunt încercări de echilibrare a bugetului şi se duc negocieri şi pe alte măsuri.

    Miza este 2024 şi anii care urmează. De unde poate tăia cheltuieli guvernul şi de unde aduce noi resurse la buget?

    Calculele politice, dar şi situaţia socio-economică tensionată scot din discuţie tăieri serioase de cheltuieli de salarii publice sau pensii. Dar nici pe partea de venituri situaţia nu este roz. Consumul, care generează încasări din TVA pentru buget este în piuneze şi un fapt alarmant este că scade consumul de energie, ceea ce înseamnă că marii consumatori industriali din România încep să ducă lipsă de comenzi. Totul se corelează cu o economie europeană în stagnare şi chiar recesiune în marile pieţe vestice. Creşterea economică a dezamăgit în prima parte din 2023 şi prognozele s-au redus pentru restul anului.

    În tot tabloul macro, pare că singurul aliat al guvernului în lupta cu deficitul este inflaţia, doar că inflaţia este un aliat perfid care se poate întoarce oricând împotriva sa.

    Se conturează, aşadar, din ce în ce mai cert perspectiva unui nou pachet fiscal-bugetar, doar că mai îndrăzneţ de data aceasta, pentru că, suplimentar faţă de ce a anunţat deja guvernul, va mai fi nevoie de încă 2-3% din PIB în 2024 pentru a ajunge într-un deficit măcar aproape de rezonabil. Creşterea economică nu se ştie cât va ajuta, dobânzile, deşi stabile, sunt totuşi încă sus şi ca nisipul între rotiţele economiei, iar cheltuielile nu pot fi scăzute drastic într-un mod realist. În tot acest peisaj, noi creşteri de taxe, cel mai probabil de TVA, aşa cum deja se discută, sunt inevitabile. 

     

     

     

     

     

     

     

     

  • BREAKING. Este oficial! Guvernul a anunţat creşteri de taxe şi taxe complet noi. peste 200 de taxe noi şi creşteri de taxe. Cât veţi scoate lunar în plus din buzunar

    Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de lege pentru modificări fiscale. Documentul conţine peste 200 de taxe noi, creşteri de taxe sau alte măsuri fiscale.

    Se renunţă la „ajustorul fiscal”, care se înlocuieşte cu „impozitul minim pe cifra de afaceri” a companiilor mari şi a băncilor, aceasta fiind una dintre principalele modificări fiscale din noul document al coaliţiei, care acum cuprinde şi economiile la buget, aşa cum a fost anunţată anterior informaţia de către ZF.

    „Potrivit unor analize efectuate asupra obligaţiei fiscale datorate la bugetul de stat de contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în raport cu cifra de afaceri realizată a reieşit faptul că există contribuabili plătitori de impozit pe profit care înregistrează o sarcină fiscală mai mică decât un contribuabil plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în condiţiile în care prezintă indicatori financiari similari”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

    „Este necesară întărirea disciplinei fiscale prin instituirea unui impozit minim raportat la cifra de afaceri pentru determinarea impozitului pe profit, datorat de plătitorii de impozit pe profit care prezintă situaţii în care impozitul datorat se situează trimestrial/anual sub o valoare minimă, precum şi în cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârşitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil, înainte de recuperarea pierderii fiscale din anii precedenţi”, mai scriu reprezentanţii Finanţelor.

    Consultaţi documentul integral AICI.

    Modificări fiscale:

    ► Impozit minim pe cifra de afaceri – companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri;

    ► Impozit pe cifra de afaceri pentru bănci – cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%.

    Cum se calculează. Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel:

    IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A), unde indicatorii au următoarea semnificaţie:

    IMCA = impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul

    anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul.

    VT = venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului

    fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

    Vs = venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:

    (i) veniturile neimpozabile;

    (ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

    (iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;

    (iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I;

    (v) veniturile din subvenţii;

    (vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

    I = valoarea achiziţiei/producţiei de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidenţa contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;

    A = amortizarea contabilă a activelor achiziţionate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Confirmarea ratingului de ţară Fitch, o nouă victorie a tuturor celor care, zi de zi, muncesc şi îşi plătesc până la ultimul leu toate taxele, impozitele şi contribuţiile

    Desi previzibila, confirmarea ratingului BBB- este o veste foarte buna (“minusul” ne inerveaza un pic), chiar daca indicativul este ultima treapta recomandata investitiilor.

    Nu ar trebui sa fie o surpriza nici prognoza continuarii cresterii PIB-ului Romaniei peste cel al spatiului comunitar datorita unui mix dintre un efect de baza si un teribil decalaj de convergenta.

    Romania va creste intotdeauna mai repede decat restul uniunii, mai ales acum, cu toate finantarile care asteapta sa fie inglobate – vom creste chiar si dupa ce va disparea efectul greedflatiei din 2022 si se va ajunge la fundul sacului cu bani negri care sunt parte din cultura noastra.

    Ne aflam in cea mai fasta perioada din ultimii zece in ceea ce priveste evaziunea fiscala, munca la negru si coruptia marunta, dar mergem mai departe, ne facem ca nu le vedem – le vad insa marile capitale europene si ca efect ne trateaza ca pe o tara periferica, ca pe o colonie plina de slabiciuni si de aceea usor de exploatat. Romania intr-un fel sau altul trebuie dirijata si impinsa de la spate, trebuie sa i se spuna ce are de facut, trebuie pusa la colt.

    E doar vina noastra.

    Dar daca ne vin finantarile in cele din urma, este in regula.

    Eu as pune pariu pe un A (chiar si cu “minusul“ care ne inerveaza) pentru 2025 daca proiectul de reforma bugetara si consolidare fiscala a lui Marcel Ciolacu va functiona.

    Sunt vibratii si emotii cu privire la cele 50 de pagini de modificari fiscale ale premierului. Multi spun ca nu vor trece pentru ca a inceput o miscare complicata de intalniri secrete intre oameni de afaceri si politicieni si alti binevoitori care doresc propasirea economiei Romaniei sustinand ca pentru propasirea economiei Romaniei din cele 50 de pagini este bine sa ramana 5, maximum 10. Probabil ca cine va reduce 50 de pagini la 5, maximum 10, va castiga alegerile din 2024.

    Revenind la Fitch, cred ca merita inca o data sa le multumim romanilor, maghiarilor, germanilor, asiaticilor si altor nationalitati care muncesc zi de zi si care platesc toate taxele, impozitele si contributiile, desi vad ca banii, in multe ocazii, nu sunt utilizati asa cum trebuie si intarzie sa apara in jurul nostru scoli, spitale si strazi.

    Si, in timp ce multumim cu recunostiinta romanilor, maghiarilor, germanilor, asiaticilor si altor nationalitati care muncesc zi de zi si isi platesc toate taxele, impozitele si contributiile, cred ca merita sa impartasim cu ei cateva lucruri simple, adevarate, importante, din viata de fiecare zi.

    Simbolic, ca sa ramana in memorie: fiecare 100 de lei inseamna o zi.

    Fiecare 100 de lei care nu sunt platiti catre CASS, datorita cine stie carui sistem de scutire, inseamna o zi de viata mai putin pentru bolnavii de cancer.

    Fiecare 100 de lei care nu sunt platiti ca si impozit pe venit sau profit, datorita cine stie carui sistem de scutire sau de scamatorie fiscala, inseamna o zi de scoala pierduta de copiii defavorizati, care abandoneaza scoala in cele din urma.

    Fiecare 100 de lei de evaziune fiscala sau munca la negru inseamna o zi in care varstnici, dupa 30 de ani de serviciu, trebuie sa stea cu mana intinsa la familie, prieteni si vecini.

    Fitch si marile capitale europene nu vad fiecare zi din viata romanilor – noi insa o vedem.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Studiu Storia.ro: Cumpărătorii ar putea amâna deciziile de achiziţie, dacă noile taxe şi impozite imobiliare ar fi adoptate

    În urma lansării draftului de ordonanţă care anunţa o serie de schimbări în cadrul taxelor şi impozitelor care ar afecta şi procesul de intermediere imobiliară, Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX, a realizat un sondaj pentru a afla şi părerea celor impactaţi de măsurile propuse. În cadrul sondajului au răspuns atât cei interesaţi de achiziţia sau vânzarea unei locuinţe, cât şi agenţi şi dezvoltatori imobiliari. Conform rezultatelor, toate categoriile de respondenţi consideră că adoptarea modificărilor taxelor şi impozitelor imobiliare ar putea duce la amânarea deciziilor de achiziţie a unei locuinţe.

    Cum văd cumpărătorii şi vânzătorii noile măsuri fiscale de intermediere imobiliară

    Cei mai mulţi dintre respondenţii interesaţi de achiziţia sau vânzarea unei locuinţe au declarat că modificarea taxelor şi impozitelor imobiliare le va influenţa felul în care vor lua deciziile imobiliare (77%), în timp ce 13% au declarat că nu ar fi influenţaţi de legile ordonanţei, în cazul în care aceasta ar putea fi adoptată. În acelaşi timp, 10% dintre respondenţi au menţionat că nu sunt siguri în ce măsură noile legi le-ar afecta viitoarele decizii.

    Întrebaţi în ce moduri le-ar afecta deciziile de achiziţie din viitor, 44% dintre respondenţii interesaţi în acest moment de cumpărarea unei locuinţe au declarat că ar amâna să cumpere, 25% afirmă că ar renunţa la achiziţie, în timp ce 21% declară că s-ar grăbi să cumpere. Totuşi, 17% dintre cumpărători declară că momentan nu le este clar cum şi în ce măsură noile schimbări fiscale le-ar influenţa deciziile imobiliare.

    Dintre respondenţii care plănuiesc să vândă o proprietate, 40% ar creşte preţul de vânzare, în timp ce doar 4% ar scădea suma pentru a vinde mai rapid, în cazul în care s-ar aproba măsura de creştere a impozitului pe tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice. În acelaşi timp, 27% dintre respondenţi au menţionat că s-ar grăbi să vândă, iar 22% ar amâna procesul. 15% dintre vânzători menţionează că nu le este clar cum şi în ce măsură le vor fi influenţate viitoarele decizii imobiliare.

    Cum văd agenţii şi dezvoltatorii noile măsuri fiscale de intermediere imobiliară

    În cazul în care legea ar ajunge să fie promulgată în forma propusă în draftul de ordonanţă, cei mai mulţi dintre agenţi şi dezvoltatori sunt de părere că cei interesaţi de o achiziţie vor amâna să cumpere o locuinţă (52%), în timp ce 30% consideră că aceştia se vor orienta spre proprietăţi mai mici. 17% declară că nu se pot pronunţa încă, în timp ce 9% se aşteaptă ca viitorii proprietari să mărească bugetul de achiziţie.

    Întrebaţi cum ar reacţiona proprietarii care vor să vândă, agenţii şi dezvoltatorii consideră că aceştia vor cere un preţ mai mare la vânzare (variantă aleasă de 74% dintre respondenţi), 22% consideră că ar putea să amâne procesul de vânzare, în timp ce 13% cred că proprietarii se vor grăbi să vândă.

    Printre efectele pe care draftul de ordonanţă le-ar putea avea asupra industriei imobiliare, în cazul în care ar fi aprobat în forma actuală, agenţii şi dezvoltatorii sunt convinşi că preţurile crescute ale locuinţelor vor duce la o scădere a puterii de cumpărare, iar creşterea taxelor va produce o stagnare sau chiar scădere a numărului de tranzacţii încheiate.

    De asemenea, printre efectele considerate a fi foarte probabile pe piaţa imobiliară, se numără: 

    –        Creşterea cererii de chirii (variantă aleasă de 52% dintre respondenţi)

    –        Scăderea tranzacţiilor ar putea genera o diminuare a interesului dezvoltatorilor pentru noi proiecte imobiliare (42%)

    –        Creşterea preţului de achiziţie pentru proprietăţile noi (39%)

    Chestionarul a fost publicat online, pe Storia.ro şi OLX Imobiliare, în luna august 2023, iar răspunsurile au fost colectate de la 869 de respondenţi: 700 interesaţi de achiziţia sau vânzarea unei locuinţe şi 169 agenţi şi dezvoltatori.

    Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii imobiliare corecte, în cunoştinţă de cauză.

  • Marius Ştefan, preşedintle RBL: Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%

    ♦ Dan Şucu, Concordia: Noi, oamenii de afaceri, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli ♦ Marius Ştefan, preşedintele RBL: Înţelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente ♦ Consiliul Investitorilor Străini (FIC): Orice ajustare legislativă trebuie să aibă în vedere păstrarea acestui trend pozitiv care reprezintă o resursă importantă pentru economie şi consolidarea bugetului de stat.

    Reprezentanţi ai patronatelor, antreprenorilor din România şi investitorilor străini au publicat puncte de vedere cu privire la discuţiile despre majorarea de taxe sau scăderea cheltuielilor bugetare pentru a echilibra bugetul de stat. Punctul comun al opiniilor a fost reducerea reală a risipei de la bugetul de stat, ca primă măsură, înainte de modificarea taxelor.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, transmite Dan Şucu, preşedintele confederaţiei patronale Concordia.

    Nu vrem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să ştim care sunt regulile jocului, a transmis, de la ZF Live,  Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o organizaţie antreprenorială cu 500 de membri: Nu cerem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să ştim care sunt regulile jocului. Vrem să fim competitivi ca ţară în UE şi în multe domenii suntem, dar am vrea să ştim care sunt regulile, strategia, să ne desfăşurăm activitatea, să facem investiţii etc.

    Declaraţiile reprezentanţilor mediului de afaceri vin în contextul în care în ultimele săptămâni s-au vehiculat în spaţiul public mai multe măsuri pe care guvernul urmează să le ia pentru a acoperi deficitul bugetar. Printre acestea se numără şi majorări de TVA pentru anumite categorii de produse care beneficiază de cotă redusă sau de anularea unor facilităţi de care beneficiază anumite sectoare. Toate aceste informaţii au ajuns la urechile managerilor şi antreprenorilor „pe surse“, iar schimbările care se vor întâmpla într-un timp foarte scurt vor pune presiune pe mediul de afaceri.

    „Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a mai spus Marius Ştefan, care reprezintă o organizaţie cu aproape 500 de membri. Membrii RBL cred că sistemul de taxare ar trebui să fie echitabil pentru toată lumea, să nu existe scutiri permanente de taxe pentru anumite sectoare. „Înţelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente. Vrem tratament la fel pentru toţi contribuabilii“, subliniază Marius Ştefan. În plus el face apel la simplificarea taxării şi la predictabilitate, astfel ca măcar într-un exerciţiu bugetar să se menţină de exemplu un anumit nivel al TVA. În plus, el spune că guvernul ar trebui să se uite mai atent la cheltuielile bugetare şi să se concentreze pe absorbţia fondurilor din PNRR.

    În aceeaşi vreme, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României şi preşedintele PSD, dar şi Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, au anunţat un pachet de măsuri pentru economisirea a 6 mld. lei şi pentru aducerea a alte 6 mld. lei la venituri. În total, ar fi vorba de 12 mld. lei până la finalul anului. Ciucă a publicat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor, în total „câteva zeci de măsuri“, însă niciunul dintre liderii coaliţiei nu au spus exact de unde vor aduce 6 mld. lei în plus la venituri, în afară de actualizarea redevenţelor, adică a taxelor de concesiune pentru resursele naturale, cu inflaţia şi „eliminarea unor excepţii fiscale“.

    „Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5,8-6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale“, a transmis Ciolacu.

    În ceea ce priveşte măsurile de reducere a cheltuielilor, printre acestea se numără, potrivit lui Ciucă, reducerea numărului de funcţii de conducere de la 12% la 8%, din totalul angajaţiilor, reducerea cu cel puţin 20% a secretarilor de stat din guvern şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale.

     

    Coaliţia PSD-PNL ar fi ajuns la un acord pentru un plan de 12 mld. lei, din care 6 mld. lei economii la cheltuieli şi 6 mld. lei venituri noi la buget, au anunţat liderii Marcel Ciolacu (PSD) şi Nicolae Ciucă (PNL)

    Măsurile anunţate pentru cheltuieli:

    ► Reducerea cu minimum 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale (preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, viceprimari);

    ► Reducerea numărului de funcţii de conducere de la 12% la 8% din totalul angajaţilor;

    ► Comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii;

    ► În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere;

    ► Numărul membrilor consiliilor de administraţie va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din comitetele de specialitate va fi redus la 5;

    ► Vouchere de vacanţă doar pentru funcţionarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.

    Măsurile anunţate pentru creşterea veniturilor:

    ► Actualizarea redevenţelor din exploatarea resurselor naturale cu rata inflaţiei;

    ► Eliminarea unor excepţii fiscale.

     

     

  • Cresc masiv impozitele pe locuinţe. Cine sunt persoanele vizate. Ar putea ajunge până la 5.000 de euro pe an

    Una dintre cele mai discutate opţiuni din acest moment pentru creşterea taxelor este introducerea unei taxe speciale de 1% pentru locuinţele unei persoane care, cumulat, depăşesc suma de 500.000 de euro, a confirmat, pentru ZF, Tănase Stamule, economist implicat în discuţii din partea PNL. El a punctat că măsura este cerută de PSD, iar PNL o respinge şi aduce mai multe argumente.

    „Dacă ai un apartament şi ai mai primit moştenire, trebuie să plăteşti impozit suplimentar. Dacă stai într-o casă în centru, primită moştenire, trebuie să plăteşti suplimentar. PNL este total împotrivă. Nu este corect să penalizăm oamenii care au strâns avere, pentru că oamenii deja au fost impozitaţi atunci când şi-au cumpărat acele bunuri”, spune Tănase Stamule.

    Ideea este vehiculată de mai mult timp, de când guvernul a decis că este nevoie de mai mulţi bani la buget, la venituri, pentru a acoperi gaura bugetară din 2023. Şi avocatul de business Gabriel Biriş a ridicat această problemă, adresând mai multe întrebări, printre care cum se face evaluarea proprietăţilor sau ce se va întâmpla cu pensionarii care stau in astfel de case, moştenite.

    Practic, toate persoanele fizice care deţin proprietăţi – apartamente, case, terenuri etc. – în valoare mai mare de 500.000 de euro ar trebui să plătească acest supraimpozit.

    „500.000 de euro este un plafon foarte mic. Două apartamente în Bucureşti pot însemna 500.000 de euro. Ar însemna de la 500-600 de lei, un impozit la 5.000 de euro. Avem centre mari din România unde doar terenul unei case poate fi evaluat la 500.000 de euro, ceea ce ar însemna să dăm oameni mai săraci afară din case şi să se mute oameni mai bogaţi”, mai spune el.

    Nu este sănătos pentru piaţa imobiliară şi apartamentele noi nu vor mai fi văzute ca un obiect de investiţii, pentru că este o taxare prea mare pentru ca investiţia să mai devină rentabilă, ar mai fi printre argumentele liberalilor.

    „Vor creşte chiriile şi asta înseamnă costuri suplimentare pentru toată lumea, generând inclusiv inflaţie. Nu credem că este posibil să avem o evaluare directă a locuinţelor, pentru că ANEVAR nu poate acoperi toate locuinţele, iar grila notarială nu este relevantă de multe ori.”

    De asemenea, mai adaugă el, decizia ar trebui să fie la nivel local, iar taxa colectată la nivelul primăriilor, la fel ca toate taxele locale şi nu de către guvern.  

    „Se aplică doar pentru persoane fizice cu active totale de peste 500.000 de euro. Dacă stai la un P+1 în centrul Clujului, că acolo ai crescut şi ţi-au lăsat părinţii casa, de anul viitor plăteşti de 100 de ori mai multe taxe”, mai explică Tănase Stamule.

     

  • Austeritatea se întoarce în Europa, uneori pe tăcute, alteori în văzul lumii, însoţită de critici, proteste şi amintiri neplăcute

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene.

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene. Deşi disciplina fiscală la nivelul UE este mai relaxată, unele guverne nu se feresc să promoveze deschis austeritatea bu­getară, care de regulă înseamnă reducerea chel­tuielilor şi trezeşte amintirile amare ale trata­mentelor nesănătoase cu austeritate prescrise în marea criză financiară.

    Dar există şi ţări unde doctrina populistă a partidelor aflate la guvernare face ca austeri­tatea înţeleasă ca reducere a cheltuielilor să fie tabu. Cum de bani este nevoie, dar deficitele şi datoriile nu pot fi lăsate să crească la nesfârşit, sunt majorate taxele. Un an sau un întreg ciclu electoral complică şi mai mult lucrurile. Un astfel de exemplu este Polonia.

    Acolo, luna octombrie va aduce ale­geri parlamentare. Apoi urmea­ză ale­geri regionale şi europene. Partidul aflat acum la guvernare, conser­vatorul PiS, îşi pregăteşte încon­tinuu terenul cu majorări ale salariului minim şi cu supli­men­tarea diverselor programe socia­le destinate familiilor.

    Cum lupta este încinsă, ni­meni nu se aşteaptă ca guvernul să oprească baia de bani. Proiecţia de deficit din planul de buget pentru 2023 a fost majorată luna trecută cu 35%, la aceasta contribuind şi evoluţia economică mai slabă decât s-a anticipat. Analiştii de la ING prevăd un deficit bugetar de 5,2% din PIB anul acesta, limita de sus cerută de tratatele UE fiind de 3% din PIB. Pentru a creşte veniturile, gu­ver­nul polonez majorează taxele, direct sau indirect, şi introduce unele noi.

    Cel mai nou exemplu este un impozit im­pus companiilor care procesează şi depozitează produse agricole. Scopul este de a colecta mai mulţi bani într-un fond pentru protec­ţia fermierilor. Într-o eco­nomie liberă, nicio com­pa­nie nu va accepta taxe noi fără să facă gălăgie sau fără luptă. Firmele din indus­tria alimentară spun că impozitul va însemna creşterea preţu­rilor produselor alimentare din magazine.

    Impozitul este mic, de 0,25% din preţul net, dar va aduce la bugetul statului 170 milioane zloţi (38,2 milioane euro) pe an în mod direct. Dar un preţ mai mare la raft înseamnă şi înca­sări mai mari din TVA, taxa pe vânzare, bani care se duc tot la buget. Pentru a amortiza şocul inflaţiei asupra gospodăriilor, guvernul a redus TVA la energie şi la anumite alimente, dar nu la toate. Prin urmare, cu o mână dă, şi cu alta ia. În Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, 40% din companii spun că văd în creş­terea taxelor un pericol pentru viitorul lor. Este cel mai mare procent din lumea civilizată. 

    În regiune, Cehia, Slovacia şi Estonia au introdus sau pregătesc programe de reducere de cheltuieli care pot fi considerate măsuri de austeritate de-a dreptul, iar Comisia Euro­peană şi FMI le încurajează. „Consolidarea (reducerea cheltuielilor) ar trebui să fie şi mai ambiţioasă decât se intenţionează în prezent în cea mai mare parte a regiunii“, a spus Krista­lina Georgieva, directorul general al FMI. În Cehia, cea mai matură economie est-euro­pea­nă, guvernul a anunţat un set de măsuri echi­valent cu şase miliarde de euro destinat îngus­tării deficitului bugetar de la 3,5% din PIB anul acesta la sub 2% din PIB anul viitor.

    Pachetul susţinut de parlament este echi­librat între reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe şi prevede, printre altele, renunţarea la multe dintre subvenţii şi diminuarea costurilor pentru guvern cu 5%, scrie Reuters.

    La capitolul impozite pot fi menţionate majorarea taxei pe profit de la 19% la 21%, creşterea taxelor pe proprietate, a accizelor şi a contribuţiilor de asigurări de sănătate. Pachetul promite şi o reformă a pensiilor. Sindicatele, inclusiv din sănătate, au ieşit să protesteze, acuzând şi faptul că guvernul nu este dispus la dialog social.

    Un impozit pe profit de 21% ar putea să pară că descurajează afacerile, mai ales dacă este comparat cu cel general de 9% din Ungaria, al cărei guvern mizează pe cele mai mici taxe corporate din UE pentru a atrage investitori străini. Însă în anumite sectoare, impozitele pe profit din Ungaria pot ajunge şi la 50%. Iar impozitele excepţionale pe profiturile suplimentare făcute în criză (windfall tax) par să fi devenit regula în UE. În Ungaria, acest gen de impozitare, aplicat companiilor precum bănci, retaileri şi producători de carburanţi, tinde să se permanentizeze. De altfel, guvernul acestei ţări, unde inflaţia şi dobânzile sunt cele mai mari din Uniune, este printre primele care au aplicat măsuri de reducere a cheltuielilor încă de anul trecut, deşi nu au fost descrise ca fiind măsuri de austeritate. Costurile cadourilor electorale şi faptul că fondurile europene sunt blocate erodează bugetul. Deficitul din primele cinci luni ale anului este unul record. Guvernul a răspuns cu creşteri de taxe, precum cele pentru anumite depozite bancare, şi extinderea în 2024 a taxelor de tipul windfall. Astfel de planuri sunt de la un timp făcute publice când toată lumea doarme. Apoi a venit anunţul şoc: ministerele trebuie să caute modalităţi de a reduce cheltuielile cu cel puţin 3% în domenii sensibile politic cum ar fi programele de susţinere a familiilor, subvenţii pentru locuinţe şi sănătate. Cea mai mare bancă a ţării, OTP, cere să se facă mai mult, având în vedere deficitul bugetar de aproape 10% din PIB din primul trimestru. Pentru 2023, guvernul de la Budapesta are o ţintă de deficit de 3,9% din PIB, dar OTP estimează unul de 6% din PIB. În Germania, o ţară disciplinată fiscal, este mai simplu: proiectul de buget pentru 2024 aprobat de guvern prevede reducerea cheltuielilor cu 6,4% (scăderi în toate departamentele în afară de apărare) şi reactivarea frânei datoriilor. Aceasta înseamnă scăderea deficitului bugetar de la 1,1% din PIB anul acesta (în prezent indicatorul este mult mai mare) la 0,4% din PIB anul viitor. Fitch consideră că reducerile de cheltuieli fac aceste planuri realizabile.

  • Guvernul Ciolacu fierbe la foc mic mediul de business de câteva săptămâni în care vorbeşte şoptit de majorări de taxe

    ♦ Din momentul în care vor fi anunţate public creşterile de taxe până la implementare va fi un timp mai scurt de două luni, în răspăr cu cerinţele vehemente ale mediului de afaceri pentru stabilitate şi predictabilitate.

    Guvernul condus de Marcel Ciolacu a avut ieri după-amiază consultări cu reprezentanţii Confe­de­raţiei Patronale Concordia şi ai  Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) privind modificările fiscale pe care urmează să le adopte guvernul. Nu este clar nici acum care vor fi măsurile, dar este vizat tot sistemul fiscal.

    „Eu cred că guvernul trebuie să iasă şi să spună care sunt măsurile asumate pe care le propune mediului de afaceri. Împreună cu partenerii, am cerut ca aceste măsuri să fie trimise. Am primit multe întrebări, am avut o inflaţie de măsuri anunţate”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), la ieşirea de la consultările de la Palatul Victoria.

    Astfel, la câteva luni de la anunţarea unui deficit bugetar neşteptat şi câteva săptămâni în care se vorbeşte de majorări de taxe, guvernul nu a venit cu nimic concret, pe partea de scădere a cheltuielilor, nici pe partea de majorare a veniturilor, prin creşteri de taxe şi, probabil, eliminarea de facilităţi fiscale. Din momentul în care va anunţa public majorarea concretă a taxelor, timpul de implementare va fi extrem de scurt, pentru că guvernul ar fi avut nevoie ieri de bani, dacă putea, şi nu începând cu 2024.

    „În solicitările noastre vom spune acelaşi lucru, ceea ce ne spun membrii noştri: stabilitatea şi predictabilitatea, neschimbarea regulilor în timpul jocului. Suntem într-un moment dificil pentru economie, care poate fi transformat într-unul negativ”, a mai spus Jianu.

    Deficitul bugetar ar trebui să fie în 2023 de 4,4% din PIB, conform angajamentelor asumate în faţa Comisiei Europene. Nimeni nu mai crede însă în această ţintă şi noul scop al guvernul este să menţină deficitul măcar la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB în 2023. 

    Guvernul PSD-PNL trebuie să găsească 30 de mld. lei ca să acopere golul bugetar care a ajuns la 49 mld. lei (10 mld. euro) la jumătatea lui 2023. Restul de 19 mld. lei ar urma să fie acoperiţi din creşterea economică şi din inflaţie.

    Executivul a avut întâlniri şi cu primarii unora dintre cele mai mari oraşe din ţară, discuţii în cadrul cărora s-a abordat şi subiectul taxelor locale şi al cotelor defalcate din impozitul pe venit, printre altele. Guvernul se uită acum şi la taxele locale, adică taxele pe locuinţe sau maşini, care în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Spre exemplu, pentru un apartament din Bucureşti de două camere, care costă circa 80-90.000 de euro, se plăteşte un impozit anual de 200 de lei.

    Guvernul colectează anual până la 0,5% din PIB din taxe pe pământ, locuinţe sau autoturisme, cea mai mică rată din Uniunea Europeană. Media Uniunii Europene este dublă, de 1% din PIB, conform datelor publicate de Eurostat, biroul european de statistică (INS).

    TVA-ul mai este o taxă la care se uită în acest moment guvernul. România are un deficit de încasare de TVA de 35%, adică diferenţa dintre cât ar trebui să încaseze şi cât încasează de fapt. Cu toate acestea, deficitul de încasare este calculat de Comisia Europeană luând în calcul şi cotele speciale de TVA de 9% şi 5%. Cu alte cuvinte, la bunurile care în România este TVA de 5% sau de 9%, Comisia Europeană consideră că ar fi trebuit să fie 19%, astfel că diferenţa intră la acest deficit. Jumătate din Gap-ul de TVA este din aceste cote reduse şi doar jumătate din evaziune fiscală.

    Toate taxele sunt în vizorul guvernului însă şi în acest moment nu este clar care vor fi crescute. Conform spuselor lui Tănase Stamule, economist care lucrează la pachetul de măsuri de reevaluare a taxelor, guvernul trebuie să vină cu o decizie până la finalul săptămânii, astfel încât să se poată face rectificarea bugetară pe noile măsuri.

     

  • O majorare a taxelor şi impozitelor ar bulversa economia şi nu ar rezolva problema deficitului bugetar, declară liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. În opinia sa, ar trebui umblat inclusiv la “schema de personal a statului”.

    Daniel Fenechiu spune la RFI, în contextul deficitului bugetar, că “PNL a declarat clar că nu susţine majorări de taxe şi impozite. De altfel, în materie de politici publice fiscale, PNL s-a păstrat constant pe zona de impozitare moderată şi nemodificare, necreştere a impozitelor. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că soluţiile pentru rezolvarea problemei deficitului sunt şi trebuie să fie de altă natură, pe de o parte, este necesar ca să existe o mai bună colectare, pe de altă parte, trebuie avute în vedere anumite cheltuieli excesive sau care pot fi reduse ale statului şi aici mă refer la o serie de cheltuieli care în ultima lună de mandat Guvernul Ciucă a şi luat nişte măsuri în sensul ăsta, tăierea anumitor cheltuieli şi cred că în ultimă instanţă va trebui, fiind un Guvern puternic, un Guvern cu o majoritate stabilă în Parlament, să ne uităm puţin şi pe schema de personal a statului român, care trebuie să recunoaştem, indiferent din ce parte vedem lucrurile, este uşor cam stufoasă”.

    Senatorul PNL crede că majorarea taxelor şi impozitelor ar bulversa economia: “Noi nu credem că o creştere a taxelor în momentul de faţă ar rezolva problema deficitului. Noi ştim foarte bine că în momentul în care creşti taxele, mediul de afaceri reacţionează în maniera în care poate să reacţioneze, mergând de la optimizări fiscale, cei care îşi permit şi care au această posibilitate, până la evaziune fiscală (…). Ideea nu trebuie să fie alta decât aceea de a rezolva şi realiza efectiv o mai bună colectare şi pe de altă parte a nu bulversa prin măsuri de acest gen economia, pentru că nu poţi veni la jumătatea anului să spui că elimini anumite facilităţi, că schimbi taxarea. Noi ne dorim în momentul de faţă creşterea volumului investiţiilor, ne dorim dezvoltarea României, iar în momentul în care îţi doreşti aceste lucruri, nu vii cu o creştere de taxe”.

    Întrebat, în contextul în care PNL a spus că nu va majora sau nu va introduce taxe şi impozite şi cu toate astea a acceptat aşa ceva la jumătatea anului trecut, dacă va mai accepta o dată, Fenechiu a răspuns: „Au fost nişte intervenţii minore, minore, care nu au fost reprezentative din perspectiva sistemului de taxare. Acum, eu n-aş putea să dau verdicte definitive, însă ceea ce pot să vă spun este că poziţia PNL este aceea de menţinere a cotei unice, menţinere a taxării şi neintroducerea de taxe noi”.

  • Pro şi contra eliminării excepţiilor fiscale: economiştii spun că facilităţile fiscale trebuie eliminate, mediul de afaceri vrea să le păstreze

    Ca să mai acopere din gaura de la buget, coaliţia de guver­na­re PSD-PNL discută de mai bine de o săptămână ce mă­suri să ia. Discuţiile din acest moment sunt în jurul eliminării unor facili­tăţi fiscale şi creşteri de taxe pentru alcool, tutun sau zahăr. Marcel Ciolacu, premierul României, spune că excepţiile fiscale din România se ridică la 74 mld. lei.

    ♦ Adrian Codirlaşu, analist financiar: Este nevoie de această reformă şi de echitate în sistemul fiscal ♦ Radu Burnete, confederaţia patonală Concordia: Mediul de afaceri trebuie consultat înaintea unor astfel de modificări ♦ Ionuţ Negoiţă, dezvoltator imobiliar: Dacă se elimină facilităţile, preţul de construcţie pe metru pătrat la locuinţe va creşte 8-10%

    Ca să mai acopere din gaura de la buget, coaliţia de guver­na­re PSD-PNL discută de mai bine de o săptămână ce mă­suri să ia. Discuţiile din acest moment sunt în jurul eliminării unor facili­tăţi fiscale şi creşteri de taxe pentru alcool, tutun sau zahăr. Marcel Ciolacu, premierul României, spune că excepţiile fiscale din România se ridică la 74 mld. lei.

    Economiştii spun de ani buni că siste­mul fiscal trebuie să fie echitabil, adică toată lumea să plătească taxe. În aceeaşi vre­me, reprezentanţii mediului de afaceri sunt de părere că preţurile vor creşte odată cu eliminarea facilităţilor fiscale dintr-un sector şi cer consultări cu guvernul îna­inte de a lua aceste măsuri.

    „În general, facilităţile sunt puse pe termene scur­te, deci nu există fa­cilităţi permanente, ci puse pe termene scurte pentru a realiza un obiectiv. Acum, în cazul acestor facilităţi, mul­te sunt de extrem de mult timp şi practic s-au per­manentizat, iar prin ur­mare este nevoie de o refor­mă. Această reformă este cu­prinsă şi în programul PNRR şi, de asemenea, din perspectiva echităţii fiscale, este necesară o reformă în cadrul acestor facilităţi“, a spus Adrian Codirlaşu, vice­pre­şedintele CFA România, asociaţia ana­liştilor financiari.

    De asemenea, Ionuţ Dumitru, eco­nomist-şef al Raiffeisen Bank şi fost pre­şedinte al Consiliului Fiscal spune de mai mult timp că facilităţile fiscale trebuie eliminate.

    Pe de altă parte, dez­­voltatorul imobiliar Ionuţ Negoiţă spune că tarifele de construcţie s-ar pu­tea majora cu până la 10%, iar contextul din piaţa rezidenţială s-ar putea înrăutăţi în perioada următoare, dacă guvernul va decide eliminarea facili­tăţilor din domeniul construcţiilor.

    „Dacă acum preţul de construcţie pe me­tru pătrat la locuinţe este de circa 600-700 de euro, în viitor va ajunge să fie cu circa 8-10% mai mare, dacă se elimină facilită­ţi­le. Impactul va fi destul de mare, iar în piaţa rezidenţială contextul este deja complicat. Se va complica şi mai mult“, spune Ionuţ Negoiţă. Firma pe care o deţine, Jacob Gar­dens, responsabilă de construcţia proiecte­lor imobiliare dezvoltate de Ionuţ Negoiţă, este angajator direct pentru circa 600 de oa­meni, care se adaugă altor 500-600 ai fir­melor subcontractate.

    La rândul său, Radu Burnete, director executiv al confederaţiei patronale Concor­dia, spune că în discuţiile despre majorări de taxe sau eliminarea nişelor fiscale lip­seşte mediul de afaceri, dar şi discuţia des­pre cheltuirea banilor publici.

    „Înţelegem nevoia unor discuţii în coa­liţie de unde apar ulterior aceste zvonuri, dar ne bazăm pe angajamentul premierului că nu se vor lua decizii fără să fim consultaţi. A­tenţie: consultaţi, nu informaţi. Să discutăm însă şi despre cum sunt cheltuiţi banii publici fiindcă dacă nu sunt bine gospodăriţi mereu va fi nevoie de mai mulţi bani. Consolidarea fiscală nu se poate face doar cu cei care sunt deja buni plătitori, trebuie să reducem zo­nele gri şi negre ale economiei care ope­rează sub radar şi cheltuielile absurde, discreţio­nare şi inutile pe care le vedem uneori din partea statului“, a spus el.

    În prezent, angajaţii din IT, construcţii, agro şi cercetare-dezvoltare beneficiază de scutirea de plată a impozitului pe venit şi, în unele cazuri, şi de scutirea contribuţiei la sănătate. În construcţii sunt scutiţi circa 550.000 de angajaţi, în IT circa 100.000, în cercetare 8.00, iar în industria agroali­men­tară 250.000 de angajaţi. În total, aproape un milion de angajaţi beneficiază de fa­cili­tăţi fiscale în România, adică aproxi­mativ 20% din totalul angajaţilor.

    De când Marcel Boloş, ministrul finan­ţelor din partea PNL a lansat ideea ideea eliminării, de la 1 septembrie 2023, a faci­lităţilor fiscale din mai multe domenii, fir­mele au început să-şi calculeze pierderile dacă măsura va fi adoptată. De cealaltă parte, specialiştii în economie spun că men­ţinerea privilegiilor duce la distorsionarea pieţei muncii. Reţinerea forţei de muncă, în special a celei calificate, va deveni o provocare tot mai mare în construcţii, spun antreprenorii.

    Numărul mediu de angajaţi în sectorul construcţiilor, în 2022, a fost de 450.000, însă numărul aproximativ de angajaţi care beneficiază de actualele facilităţi fiscale este de 550.000, având în vedere că ele se acordă şi lucrătorilor care provin din industria fabricării materialelor de construcţii. Măsura propusă acum de guvern va deschide din nou drumul către munca la negru şi la gri, spun constructorii.

    Pe de altă parte, eliminarea acestor facilităţi fiscale este inevitabilă. România şi-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)  că le va elimina, treptat. Guvernul are însă nevoie de bani astăzi, nu peste doi ani.

    „Cred că aceste facilităţi fiscale vor fi eliminate treptat în timp. Adică vom începe în acest an, dar probabil vom termina în 2024 sau 2025, astfel încât să plătim cu toţii aceleaşi impozite şi taxe. Cred că cel mai probabil se va începe cu eliminarea facilităţilor pe partea de asigurări sociale. De ce? Pentru că există categorii de persoane care nu plătesc aceste asigurări sociale, dar beneficiază de servicii de sănătate şi altele“, a mai spus Adrian Codirlaşu la ZF Live.