BusinessMagazin

Tag: tariceanu

  • Tăriceanu, întrebat dacă a discutat cu Ponta despre suspendare: Mă consult periodic cu premierul

    ”Cred că aţi remarcat declaraţia pe care a făcut-o premierul, care a spus că nu crede că parlamentarii PSD vor avea vreo reţinere să semneze cererea de suspendare”, a adăugat Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a mai arătat că motivele pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu sunt câteva elemente principale pe care se axează cererea de suspendare.

    ”În primul rând, m-am referit deja în public la atitudinea preşedintelui, care excede cadrul constituţional, materializată în numeroase rânduri prin susţinerea făţişă, evidentă a unor partide politice în campania electorală”, a declarat Tăriceanu, precizând că ”statutul preşedintelui îl obligă la imparţialitate”.

    Călin Popescu Tăriceanu a mai precizat că un alt motiv de suspendare din funcţie este legat de faptul că Parlamentul a adoptat, la sfârşitul lunii iunie, o declaraţie prin care cerea demisia preşedintelui, urmare a gravelor atingeri aduse prestigiului funcţiei şi instituţiei prezidenţiale, prin scandalul în care era implicat fratele său, scandal de corupţie şi de trafic de influenţă.

    Tăriceanu a mai declarat că săptămâna trecută a observat că preşedintele a intervenit instituţional, ”după cum a declarat şi public”, pe lângă preşedintele Comisiei Europene, intervenţie care a pus în pericol obţinerea de către România a unui post de comisar european.

    ”Atitudinea ostentativă şi de dispreţ total faţă de normele constituionale, atitudinea de dispreţ faţă de votul cetăţenilor de la referendumul din 2012, prin care preşedintele ne demonstrează că nu a reţinut nimic, nu a învăţat nimic din avertismentul care i-a fost atunci adresat, m-a făcut să întocmesc cererea de suspendare”, a mai declarat Tăriceanu.

    Cererea de suspendare a preşedintelui României cuprinde trei elemente pentru care se doreşte demiterea lui Traian Băsescu, şi anume faptul că preşedintele s-a implicat în campania PMP, intervenţia directă la preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului european şi raporturi instituţionale în forme necivilizate.

    Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, la Antena 3, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.

    Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie “şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are “capacitate uriaşă de revitalizare”.

    Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. “Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.

  • Tăriceanu: Luni încep să strâng semnături pentru suspendarea lui Băsescu

    El a menţionat, la Antena 3, că este nevoie de o treime din semnăturile tuturor parlamentarilor pentru iniţierea suspendării, care este un demers al Parlamentului.

    Tăriceanu a spus că preşedintele a încălcat Constituţia când s-a întâlnit cu Elena Udrea şi cu lideri ai PMP la Cotroceni pentru susţinerea în campania electorală. De asemenea, potrivit lui Tăriceanu, Băsescu a încălcat Constituţia atunci când a intervenit în procesul de negociere legat de postul de comisar european care va aparţine României.

    Întrebat dacă are semnale potrivit cărora există voinţă politică pentru suspendarea şefului statului, Tăriceanu a spus: “Nu am feed-back”.

    El a mai spus că argumentele împotriva suspendării legate de faptul că Traian Băsescu se află la final de mandat nu stau în picioare, pentru că şeful statului trebuie să respecte Constituţia până în ultima zi în care deîine funcţia.

    Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, la Antena 3, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.

    El a spus, într-o intervenţie telefonică, răspunzând unei întrebări, că iniţiativa lui Tăriceanu este legată de un lucru foarte serios.

    “Mi se pare un lucru extrem de serios şi important. Evident că îl vom discuta în cadrul grupurilor parlamentare şi la PSD. Dar ca să ne stabilim poziţia tactică, pentru că strategic vreau să vă spun un lucru foarte clar: evident că şi eu şi cred că şi cei mai mulţi nu doar din cei din PSD, cei mai mulţi din cei 7,4 milioane de români consideră că orice zi mai puţin în care Traian Băsescu rămâne preşedinte înseamnă un rău mai puţin pentru România şi înseamnă mai multă dreptate”, a precizat Ponta.

    Tăriceanu a propus, vineri, iniţierea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui Băsescu, el avansând şi un calendar, vizând suspendare în preajma datei de 23 septembrie şi referendum de demitere în 2 noiembrie, ziua primului tur al prezidenţialelor.

    Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie “şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are “capacitate uriaşă de revitalizare”.

    Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. “Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.

  • Orban, despre propunerea lui Tăriceanu: Este un nonsens, o aberaţie constituţională. A dat-o în bară

    “Nu pot să exprim decât poziţia mea personală. Mi se pare pur şi simplu o aberaţie care de fapt aruncă în derizoriu instituţia referendumului de demitere. Cum să demiţi un preşedinte care îşi termină mandatul mai devreme de sfârşitul anului, care stă cel târziu până în 22 decembrie? Mi se pare o prostie fără margini, probabil domnul Tăriceanu, în criză de idei, încearcă să iasă în faţă, dar cu asta a dat-o în bară rău de tot”, a spus Orban.

    El a susţinut că nu vede de ce i se dă importanţă “unei astfel de declaraţii, care este un nonsens, o aberaţie constituţională şi o bătaie de joc la adresa cetăţeanului, care cred că astăzi trebuie să fie interesat cine este preşedinte în următorii cinci ani”.

    Vicepreşedintele PNL a menţionat că “românii sunt sătui de acest scandal care nu se mai termină şi de acest conflict fără sens”.

    Preşedintele Senatului, liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu, propune iniţierea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui Băsescu, el avansând şi un calendar, vizând suspendare în preajma datei de 23 septembrie şi referendum de demitere în 2 noiembrie, ziua primului tur al prezidenţialelor.

     

  • PSD începe războiul de 45 zile pentru cucerirea puterii la oraşe şi sate

    Acelaşi este acum şi principiul lui Adrian Năstase, care nici nu a ieşit bine din închisoare şi a cerut alegeri anticipate la anul, pentru consolidarea majorităţii parlamentare a unui PSD unit în jurul unui preşedinte de aceeaşi culoare politică. Exemplele de mai sus, contrapuse eşecurilor regulate ale oricăror încercări de coabitare politică, reflectă incapacitatea cronică de colaborare a puterii cu opoziţia, care i-a împins mereu pe politicieni să forţeze prin diverse metode cucerirea totală a puterii, guvernări monocolore şi impunerea de legi care să le asigure un control cât mai centralizat al administraţiei.

    După ce spargerea USL şi formarea ACL au lăsat PSD în inferioritate în majoritatea administraţiilor locale şi s-au lăsat cu certuri pentru putere, vicepremierul Liviu Dragnea a propus o OUG care să redea temporar (timp de 45 zile) dreptul aleşilor locali să se mute la alte partide în cursul mandatului, fără ca migraţia lor să le atragă pierderea funcţiilor. Dragnea susţine că mecanismul, menit să clarifice raporturile de forţe din administraţia locală, e acelaşi cu cel patentat în 2006 de ADA, care, după o perioadă de racolări masive de primari de la opoziţie, a introdus legea de interzicere a migraţiei politice a aleşilor locali, oferindu-le însă acestora o perioadă de graţie de 45 de zile ca să-şi declare partidul unde vor să rămână definitiv.

    Vicepremierul are dreptate însă doar parţial, adică exact de unde începe imoralitatea OUG propuse de el. Intenţia puterii (PSD acum, la fel ca ADA în 2006) este să atragă aleşi locali şi apoi să-i împiedice să migreze la alte partide până la următoarele alegeri locale. Numai că legea din 2006 interzicea în premieră migraţia, după ani în şir în care traseismul fusese liber şi nestingherit, iar cele 45 de zile erau menite pur şi simplu să accelereze mutarea în tabăra ADA a primarilor încă neracolaţi.

    Acum, PSD s-a gândit să redeschidă prin OUG fereastra traseismului spre a o închide la loc după 45 zile doar pentru că este în interesul său să obţină repede ce are de obţinut (adepţi noi cu acte ai PSD, UNPR şi PLR în primării şi consilii locale, cărora să le poată da în siguranţă fonduri de campanie pentru prezidenţiale şi a căror migrare să slăbească forţele ACL din teritoriu), fără să se lege la cap cu o procedură de modificare definitivă a legii din 2006 în sensul revenirii la migraţia liberă. O astfel de modificare definitivă ar fi pentru PSD nu doar neproductivă, pentru că şi-ar atrage renumele de restaurator al traseismului, dar şi periculoasă în perspectiva reorientării unor aleşi locali spre ACL în anii următori.

    Primul reflex al fruntaşilor PNL, PDL şi FMP (nu PMP) a fost să combată iniţiativa PSD cu plângeri în străinătate, la ambasadele UE şi SUA, la CE, PPE şi Comisia de la Veneţia, adică la fel ca în 2012 când cu scandalul loviturii de stat. Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a punctat însă, corect, că dacă vor să fie cu adevărat credibile, partidele dreptei ar trebui să se angajeze că nu vor primi niciun primar, şef de CJ sau consilier local dacă OUG va intra în vigoare, întrucât dacă vor beneficia şi ele de ordonanţă, după cum e previzibil, astfel de proteste nu vor avea nicio valoare.

    ACL a recepţionat rapid ideea şi a promis că nu va primi niciun primar sau consilier traseist, în timp ce PMP, prin vocea fostului preşedinte Eugen Tomac, a comunicat doar că “nu poate decât să bucure faptul că există aleşi locali care susţin punctul de vedere al PMP”. ACL ar fi singura dezavantajată clar dacă ordonanţa s-ar aplica, întrucât ar putea pierde primari şi consilieri nu doar în favoarea puterii, dar şi în favoarea PMP, în condiţiile în care inclusiv fruntaşi din PDL de talia lui Emil Boc îşi arată deja pe faţă susţinerea faţă de candidatura la prezidenţiale a Elenei Udrea.
     

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Cine îşi împarte moştenirea lui Băsescu

    Udrea şi-a motivat posibila intrare în cursa prezidenţialelor prin faptul că lansarea neaşteptată a Monicăi Macovei în aceeaşi cursă sabotează şansele lui Diaconescu, întrucât şi Macovei, şi Diaconescu se luptă în fond pentru acelaşi electorat (ceea ce e adevărat), însă apariţia lui Macovei nu face decât să pună în evidenţă slăbiciunile deja existente ale poziţiei lui Diaconescu.

    Deşi comentatorii s-au străduit să arate că o candidatură Udrea îl avantajează sau dezavantajează numai pe Victor Ponta sau numai pe Klaus Iohannis, în realitate ea nu va strica niciunuia dintre ei, întrucât ambii au interes să se poziţioneze în contrast cu un candidat ostentativ “băsist” (ceea ce Diaconescu nu este).

    În tabăra puterii, ca să separe şi mai mult apele politice în funcţie de unicul criteriu al adeziunii/opoziţiei faţă de “băsism”, favorabil şanselor sale electorale, premierul Ponta a denunţat pactul de coabitare cu preşedintele, după ce acesta a admis că l-a “păcălit” la momentul semnării. Evenimentul a deschis calea mărginirii tot mai clare a strategiei PSD-PLR de campanie pentru alegerile prezidenţiale la reproşuri de “băsism” aruncate tuturor contracandidaţilor lui Victor Ponta.

    Cum cel mai nou confirmat oficial dintre aceştia şi cu şansele cele mai mari în sondaje este Klaus Iohannis, atacurile liderilor PSD şi ale partidului lui Tăriceanu s-au concentrat pe demonstrarea “băsismului” lui Iohannis, nu doar prin acuzaţii că s-ar fi întâlnit în secret cu preşedintele, ci şi prin exploatarea faptului că numeroşi fruntaşi ai ACL au făcut parte din guvernările PDL. Strategia unidirecţională a PSD-PLR are însă limite evidente, ţinând cont că atât PNL, cât şi PDL au convenit cu PSD să susţină organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, adică exact măsura pentru care guvernul Ponta s-a încontrat cu preşedintele Băsescu.

  • Tăriceanu: Cazul în care e implicat Voiculescu, unul controversat, cu multe întrebări fără răspuns

    „Am luat astăzi act de sentinţa formulată de către judecătorii Curţii de Apel Bucureşti în cazul în care este implicat şi domnul Dan Voiculescu. În calitate de politician nu mă pot pronunţa pe fondul acestei probleme. Consider însă că orice cetăţean al României trebuie să beneficieze de o împărţire echitabilă a justiţiei. Am avut de a face cu un caz controversat în urma căruia rămân încă multe întrebări fără răspuns. Indiferent cum se numeşte persoana implicată într-un caz, trebuie să beneficieze de aplicarea şi respectarea legii, fără justiţie televizată, fără linşare publică”, arată Călin Popescu Tăriceanu, în comunicatul transmis vineri de PLR.

    Potrivit lui Tăriceanu, “tot procesul a fost extrem de public, ceea ce întotdeauna poate să creeze denaturări ale percepţiei”.

    “Justiţia ar trebui să nu se lase influenţată de presiuni din partea opiniei publice în formularea unei sentinţe. Totodată, justiţia nu are rolul de a da exemple opiniei publice, de a satisface orgolii de orice natură sau de a aduce pacea socială, ci de a oferi oricărui cetăţean dreptate şi tratament egal în faţa legii”, mai spune el.

    Tăriceanu menţionează totodată că va lupta pentru libertatea presei şi se va opune oricăror abuzuri menite să închidă sau să îngrădească instituţiile de presă.

    “Ca om politic, indiferent ce funcţie voi ocupa, voi lupta pentru libertatea presei şi mă voi opune oricăror abuzuri menite să închidă sau să îngrădească instituţiile de presă. Din punctul meu de vedere, este necesară respectarea libertăţii de exprimare şi asigurarea unui cadru lipsit de orice restrângere în care mass-media să îşi desfăşoare activitatea. Jurnaliştii de la Antena 3, afectaţi de urmările acestui caz, trebuie să continue să îşi desfăşoare activitatea cu profesionalism şi responsabilitate, pentru a păstra prestigiul instituţiei şi pentru a transcende peste aceste clipe neplăcute. Voi fi foarte atent la ceea ce urmează şi care vor fi consecinţele acestui proces”, mai spune Tăriceanu.

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, vineri, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Curtea de Apel a mai decis ca sediul posturilor Antena şi cel al grupului de firme Grivco să fie confiscate.

    În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat atunci că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare.

    Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

    Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

  • Suntem tot în 29 iulie 2012

    Motivul e simplu – recuperarea ambelor furii ar fi profitabilă electoral pentru PSD, respectiv PMP, ştiind că de atunci încoace, atât PSD, cât şi Traian Băsescu şi-au pierdut inevitabil din popularitate, iar numărul celor indecişi în perspectiva prezidenţialelor justifică orice încercare de remobilizare la vot cu vechile arme valabile la momentul 2012.

    Premierul Victor Ponta nu doar că s-a ţinut de data simbolică de 29 iulie ca să-şi lanseze candidatura la preşedinţie, deşi inundaţiile catastrofale din Oltenia şi Muntenia ar fi făcut pe oricine altcineva să amâne momentul festiv, dar a şi emis perla “Dacă azi, la doi ani după referendum, constatăm că doi ani din viaţa acestei ţări au fost pierduţi, vă cer să fiţi alături de mine ca următorii zece ani să fie schimbarea”, la doar câteva zile după ce se ostenise să prezinte ultimii doi ani drept limanul economic paradisiac după dezastruoasa guvernare PDL-Băsescu.

    De partea cealaltă, candidatul PMP la preşedinţie, Cristian Diaconescu, a înaintat Parchetului o sesizare de fapte de abuz în serviciu comise de liderii USL în 2012 în contextul suspendării preşedintelui Băsescu, iar politicienii care vizează categoria “electoratului justiţiar” al dreptei (Cristian Diaconescu, Cătălin Predoiu, Monica Macovei, Elena Udrea) continuă să-i înfiereze pe liderii ACL şi pe prezidenţiabilul Klaus Iohannis pentru că nu se dezic de evenimentele din 2012.

    Nu că disponibilitatea comică de compromis şi de uitare a trecutului din partea capilor ACL n-ar justifica un apel decent la memorie, numai că nu imperative etice îi animă pe cei ce se întorc obsesiv la 2012, ci perspectiva pierderii singurilor cai de bătaie viabili atât de către un PSD care a prins putere pe seama demonizării lui Băsescu, cât şi de către un PMP care aspiră să prindă putere pe seama demonizării oricui nu e cu Băsescu – cu alte cuvinte, ambele grupări ar fi nevoite să se întoarcă în prezent, adică la ce aşteaptă, fără furie, electoratul în 2014.

  • Tăriceanu l-a propus pe Chiţoiu pentru funcţia de secretar general al PLR

    Alegerea secretarului general şi a secretarilor generali adjuncţi se face de către Biroul Politic Central, la propunerea preşedintelui formaţiunii.

    Tăriceanu a spus, totodată, că pe ordinea de zi a primei şedinţe a BPC figurează şi strângerea de semnături pentru candidatura sa la alegerile prezidenţiale.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost ales, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Reformator (PLR), cu 1167 de voturi „pentru” din 1183 voturi valabil exprimate. Tăriceanu a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al partidului.

    Totodată, a fost aleasă şi structura de conducere a PLR, formată din 19 vicepreşedinţi şi 27 de membri ai Biroului Politic Central.

    Pentru cele 19 funcţii de vicepreşedinte PLR au candidat 19 persoane: Daniel Barbu, Cătălin Beciu, Radu Boroianu, Steluţa Cătăniciu, Petru Ehegartner, Graţiela Gavrilescu, Andrei Gerea, Virgil Guran, Sorin Ilieşiu, Nicu Marcu, Marius Mateescu, Nicolae Nasta, Ion Pârgaru, Dan Păun, Ovidiu Silaghi, Mihai Stănişoară, Radu Stroe, Jan Tucan, Ioan Uţiu.