BusinessMagazin

Tag: succes

  • Secretul unei poveşti de succes pornită la Timişoara. Cum face o afacere de familie aproape 4 milioane de euro

    Firma Varuna’s a reusit sa se impuna rapid pe piata, astfel ca, in scurta vreme, a devenit unic distribuitor Lego in Romania si a legat relatii cu cele mai importante firme din domeniu, la nivel international.

    „Nu a fost usor, mai ales la inceput, dar am inteles ca este important sa colaboram cu cei mai buni dintre cei mai buni. Am avut o cumpana in anul 2000, insa tocmai acel moment ne-a ambitionat sa mergem mai departe si sa crestem constant”, spune directorul Varuna’s, Edda Fey.

    Cheia succesului companiei a stat in grija pentru detalii. Niciodata nu s-a facut rabat de la calitate, astfel ca micutii sa se poata bucura de jucariile lor pentru o perioada indelungata.

    „Avem jucarii dintre cele mai calitative. Ne ocupam aici de tot ce inseamna localizarea produsului. Asta inseamna ca facem traducerile, inregistram vocile pentru jucarii, realizam ambalajul tradus in limba romana, tot ceea ce este necesar pentru ca cei mici sa se poata bucura de jucarii cat mai mult”, a completat Edda Fey.

    La aniversarea de 20 de ani, reprezentantii Varuna’s vin in intampinarea clientilor cu o multime de surprize.

    „Ne bucuram ca aniversarea noastra coincide cu perioada sarbatorilor, pentru ca, mai ales acum, toata lumea este in cautare de jucarii si jocuri. Pentru a sarbatori impreuna cu clientii nostri aniversarea de 20 de ani avem o promotie la produsele selectate, care vor fi disponibile cu o reducere de pana al 50%”, au spus reprezentantii firmei.

    In prezent, compania de familie are nu mai putin de 5 magazine in cele mai importante orase din Romania: Timisoara, Bucuresti, Cluj, Iasi si Brasov. Iar cei care doresc pot face si cumparaturi online, pe site-ul Varuna’s.
    Oferta este una spectacol: de la jucarii pentru bebelusi la produse de arta si indemanare, de la figurine si papusi la Lego, ori de la jocuri educative la masinute, toate pot fi gasite la Varuna’s.

    Cu o cifra de afaceri de aproape 18 milioane de lei, Varuna’s a ocupat, in ultimii ani, locul I in Topul Firmelor organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timis, in domeniul in care activeaza, o confirmare a excelentei in afaceri.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Antreprenorul care face 4 milioane de euro pe an din miere

    „Este foarte importantă nişa pe care o alegi. Validarea ideii de business investind sume mici este un mod bun de a începe. Avantajul nostru este că România are încă mare nevoie de produse şi servicii de foarte bună calitate, aşa că există multe oportunităţi”, spune Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand. Înfiinţată în urmă cu 15 ani, în Baia Mare, afacerea specializată în comerţul produselor apicole a înregistrat creşteri constante, ajungând ca în 2018 să marcheze o cifră de afaceri de 19,1 milioane de lei, cu prognoze optimiste şi pentru anul în curs, pentru care reprezentanţii companiei aşteaptă creşteri ale veniturilor cuprinse între 4 şi 6 milioane de lei. 

    Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand, se autodescrie în câteva tuşe: a absolvit liceul nr. 4 (în prezent Gheorghe Bariţiu) din Baia Mare, profilul poştă şi telecomunicaţii, este pasionat de yoga şi se declară adeptul unui stil de viaţă sănătos. Ideea unei afaceri cu produse apicole i-a venit în 2002, de la faptul că pe atunci, cu toate că erau cel puţin 30 de firme care exportau miere, nişa polenului apicol nu era exploatată deloc de marii jucători din industria mierii.

    A investit la început 37.500 de dolari în acest business, din care aproximativ 2.500 de dolari din surse proprii, alături de împrumuturi de la câţiva prieteni apropiaţi şi familie. Restul sumei a fost acoperit de un credit oferit din partea apicultorilor care „au dat polen apicol uscat în valoare de 35.000 de dolari, pe încredere”, povesteşte antreprenorul.

    Produsele sunt distribuite atât prin intermediul unei reţele tip B2B – în prezent, ApiLand colaborează cu aproximativ 500 de magazine şi farmacii, zona de B2B reprezentând 55-60% din volumul vânzărilor – cât şi direct către consumatorii finali. Numărul acestora din urmă a ajuns la peste 35.000, înregistrând o creştere anuală de aproximativ 30%. În ceea ce priveşte profilul lor, potrivit lui Bonea, aceştia „provin din mediul urban, au vârste cuprinse între 30 şi 65 ani, preponderent mame ce se încadrează în orice categorie de venituri”.

    De asemenea, de peste 16 ani, businessul are colaborări şi cu „o reţea extinsă de apicultori în toate zonele de deal şi munte din Transilvania”, iar în ultimii ani a dezvoltat relaţii şi cu alţi producători şi apicultori din Uniunea Europeană.

    Lăptişorul de matcă pur, polenul crud, păstura de albine, tonicele apicole şi mierea de Manuka se numără printre cele mai căutate produse ApiLand, iar valoarea medie a bonului pentru comenzile online este de 240 de lei.

    Produsele ApiLand sunt livrate în toată ţara; aproximativ 30% dintre comenzi vin din Bucureşti, urmat de Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca, iar circa 15-20% din vânzările totale ale companiei sunt generate de vânzările pe alte pieţe din Europa.

    Investiţiile bugetate pentru anul acesta se vor ridica la aproximativ 10% din cifra de afaceri şi vor fi direcţionate în continuare în dezvoltarea de produse noi, în finalizarea unui proces de redesign al ambalajelor şi etichetelor început în 2018 şi în activităţi de marketing, mare parte a bugetului fiind dedicată zonei digitale.
    Executivul de la ApiLand spune că principala provocare în dezvoltarea companiei a fost cea legată de construirea unei echipe solide. Totuşi, chiar dacă „este o provocare să faci bussines în România, sunt şi multe motive pentru care merită început”, crede el. Momentan, Bonea nu a primit oferte pentru vânzarea ApiLand, dar pe viitor nu exclude vânzarea businessului – asta doar în cazul unei „oferte senzaţionale”. Totuşi, în prezent, reprezentanţii companiei se concentrează pe creşterea afacerii.

    Cât de educaţi sunt însă românii în privinţa consumului de produse apicole? „Pe zi ce trece există tot mai mult interes din partea românilor pentru aceste produse. În ultimul an am observat că unii medici încep să recomande şi produse apicole complementare tratamentelor clasice pentru diferite afecţiuni”, spune antreprenorul. Potrivit lui, piaţa locală de produse apicole are încă potenţial de creştere de 10-20% pe an.

    Potrivit datelor INS, citate de ZF, apicultorii români au produs în 2017 peste 30.000 de tone de miere, din care au exportat circa 12.200 de tone, în valoare de circa 48,4 milioane de euro, importul de miere ridicându-se la 10,5 milioane de euro, rezultând astfel un excedent comercial de 37,9 milioane de euro pe acest produs.

  • Daea, enervat de un liberal: V-a intrat cormoranul în cap? Înseamnă că a avut succes!

    Vă rădăm în continuare dialogul dintre ministrul Agriculturii şi deputatul PNL Florin Roman pe cormorani de la dezbaterile pe adoptarea raportului pentru bugetul alocat ministerului Agriculturii.

    Florin Roman: Dl ministru, nu v-am auzit să spuneţi nimic despre cormorani!

    Petre Daea: V-a intrat cormoranul în cap? Înseamnă că a avut succes! Nu dăm bani pentru cormorani. Nu, nu. (…) E o problemă destul de importantă. România, românii, mănâncă, astăzi, mai puţin peşte din suprafaţa decât cormoranii. Iar dvs. aici aveţi un mare rol ca parlamentar, pentru că există în Parlamentul României, o modificare a anexei… Numai puţin, pentru că e bine să ştiţi, pentru a putea gestiona votul în Parlament. Deci este duşmanul numărul unul al pisciculturii şi România deţine şi înainte de 89 şi după 89. Ar fi trebuit să existe o politică de stat pentru dotarea pisciculturii în domeniu. Iar…

    Florin Roman: Nu mai arataţi domne aşa cu degetul. Opriţi-vă!

    Petre Daea: Nu, nu. Cormoranii.

    Florin Roman: Nu vă enervaţi!

    Petre Daea: Nu, nu!”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: William Colgate. Puţini ştiu că pasta de dinţi nu a fost primul produs de succes al Colgate. Din ce a devenit faimoasă compania – VIDEO

    William Colgate s-a născut pe 25 ianuarie 1783, în Hollingbourne, Kent, Anglia, în familia lui Robert şi Sarah Colgate. Când avea şase ani, familia s-a mutat într-o fermă din apropierea oraşului Shoreham. Ulterior, Robert Colgate, mânat de idealurile republicane pe care le avea ca simpatizant al războiului de independenţă american şi al Revoluţiei Franceze, a decis, în martie 1798, să lase în urmă ferma din Shoreham Kent şi să emigreze în SUA. Familia s-a stabilit în Baltimore, Maryland. La scurt timp, au întemeiat o nouă fermă, în Harford County, Maryland. Robert Colgate a format un parteneriat cu Ralph Maher şi, ajutaţi de tânărul William, au început să producă săpunuri şi lumânări. |nsă în doar doi ani afacerea a fost închisă.

    În 1804, familia sa s-a stabilit în Delaware County, New York, iar William a reuşit să se angajeze ca ucenic într-o fabrică de săpun, experienţă care l-a ajutat ulterior să îşi pornească propria afacere. Astfel, în 1806, Colgate a pus bazele firmei William Colgate & Company, deschizând primul magazin, pe Dutch Street, în Manhattan. |n cadrul magazinului, a vândut iniţial săpun, lumânări şi amidon. În 1820, el a pornit şi o fabrică de amidon în oraşul Jersey şi, curând, a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din statul New York.

    Vezi aici materialul integral

  • A investit 6.400 de euro şi a avut profit de peste 600.000 de euro. REŢETA extrem de simplă şi la îndemâna oricui a businessului cu care îţi recuperezi investiţia de 100 de ori

    ”Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.

     
    O investiţie de 6.400 de euro făcută în 2017 într-un hectar de livadă forestieră poate genera un profit de peste 600.000 de euro în 25 de ani, depăşind estimările oricărui fond de investiţii.
    ”Este o investiţie pentru viitor, pentru copiii şi nepoţii noştri, să le putem lăsa ceva de care nu trebuie să aibă grijă pentru că o astfel de livadă se dezvoltă de la sine. Nucul forestier este căutat pentru lemn, sunt firme care achiziţionează cherestea de nuc, metrul cub costând între 800 – 1.600 de euro, în funcţie de calitate. După vârsta de 25 de ani, un nuc forestier poate ajunge la aproape 9 metri înălţime. Un hectar de livadă de nuc forestier poate produce în medie peste 350 de mc de lemn”, a afirmat reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia.
     
    În ceea ce priveşte o livadă de nuci fructiferi, după şapte ani se intră pe producţie.
     
    ”La un calcul estimativ de 2.200 de kg la hectar, la un cost de 10 lei pe kilogramul de nucă în coajă, iese o valoare a producţiei de 5.000 de euro, iar la miezul de nucă de 8.500 de euro, unde kilogramul este 35 de lei. În al doilea an de rod profitul lunar se ridică la 1.000 de euro, pentru nuca în coajă, şi depăşeşte 3.000 de euro la miezul de nucă. Investiţia se poate amortiza într-un an sau doi. Nuca are căutare ca şi aliment – ulei sau miezul de nucă, dar şi ca derivate. Coaja de nucă se foloseşte în industria farmaceutică, cosmetică, în industria de armanent, aviaţie sau la cea de bijuterii. Din coaja de nucă se fac anumite granulaţii care se folosesc în confecţionarea unor piese de armament, iar în aviaţie se foloseşte iarna în compoziţie cu spuma pentru degivrarea avioanelor. Coaja de nucă nu zgârie, astfel că se foloseşte şi la şlefuirea bijuteriilor. Şi frunza de nucă se poate valorifica în industria vopselei şi cea farmaceutică. Asociaţia noastră garantează şi desfacerea produselor”, a declarat Toth Jozsef.
     

  • Rusia a testat cu succes o rachetă intercontinentală

    “Miercuri la 11.31 ora Moscovei (10.31, ora României), o rachetă intercontinentală Iars, amplasată pe platformă mobilă şi dotată cu mai multe ogive, a fost lansată, în cadrul unui test, din poligonul Pleseţk (situat la circa 1.000 de kilometri nord de Moscova). Ogivele au ajuns în zona stabilită, în poligonul Kura, situat în Peninsula Kamceatka, în Extremul Orient rus. Sarcinile au fost îndeplinite cu succes”, a transmis Ministerul rus al Apărării, citat de agenţia de presă Tass.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOVITURĂ de teatru la graniţă: Ungaria a devenit CAPITVA unei multinaţionale. ”Este un SUCCES total”

    Salariaţii din Ungaria ai Audi, subsidiară a Volkswagen, au obţinut după o săptămână de grevă, care a blocat şi activitatea de producţie din Germania, aproape tot ce au vrut de la angajatorul german: creşteri salariale de 18%, weekenduri libere, bonusuri de loialitate şi prime de aniversare.

    Victoria salariaţilor de la Györ arată că ceva s-a schimbat în poziţiile de negociere ale ambelor tabere. Este vorba de o grevă fără precedent în Ungaria în sectorul privat. Cel mai evident lucru este că Audi nu mai poate găsi persoane cu acelaşi grad de pregătire cu greviştii dispuse să muncească pe salarii mai mici. Rezervele de forţă de muncă s-au epuizat într-un mediu în care este penurie de lucrători în aprope orice sector al economiei, scrie Portfolio.hu.
     
    O altă schimbare a avut nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta: Audi şi-a creat propria ţară în Ungaria. În această ţară poate fi găsită o productivitate apropiată de nivelul din Germania, o reţea complexă de furnizori şi un departament de cercetare şi dezvoltare.
     

  • Opinie: “În căutarea unui unicorn”

    Prof. Nikolaus Franke, Director Academic al Programului de MBA în antreprenoriat şi inovaţie al WU Executive Academy din Viena

    Magia unicornilor

    Termenul de „unicorn” a fost inventat în 2013 de Aileen Lee, investitoare din Statele Unite şi fondatoare a companiei Cowboy Ventures, pentru a defini o companie tânără cu o valoare de piaţă neobişnuit de ridicată. Diverse instituţii listează în jur de 300 de start-up-uri a căror valoare a sărit de un miliard de dolari într-o perioadă foarte scurtă de timp. Dintr-o astfel de perspectivă, capitalizarea de piaţă a trei dintre cele mai valoroase companii austriece, precum OMV, Verbund şi Erste Bank Group, se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro fiecare. Desigur, o valoare atât de ridicată a start-up-urilor se bazează pe anumite aşteptări în ceea ce priveşte viitoarea cifră de afaceri şi profitul, care nu sunt niciodată certe. Cu toate acestea, viteza de creştere a valorii în economia digitală este absolut incredibilă. Ea îşi are practic originea în caracterul disruptiv al businessului. În calitatea lor de creatori distrugători, astfel de afaceri pot construi noi pieţe sau le pot schimba pe cele existente într-o manieră durabilă.  

    Poate fi recunoscut un unicorn încă din copilărie?

    Fiecare politician şi-ar dori, pentru economia locală, să existe promotori de business cu o asemenea forţă de creştere. Fiecare investitor sau antreprenor şi-ar dori să aibă cât mai mulţi unicorni în portofoliul său de investiţii. Desigur, orice fondator de start-up visează la un astfel de succes. Care este însă formula potrivită? Dacă ne uităm cu atenţie la unicornii existenţi, vom vedea că, de cele mai multe ori, ei creează pieţe folosind reţete inovatoare, de nouă generaţie, pe care jucătorii experimentaţi le neglijează.

    Factorii care determină succesul unicornilor sunt pieţele noi, unde nu există încă o competiţie puternică, inovaţiile inteligente (tehnologii, modele de produs şi de business), decizia de a avea un unic loc de vânzare, cel puţin temporar, şi o echipă de management care urmăreşte strategia adoptată şi ştie cum să gestioneze dinamica acestei creşteri copleşitoare. Prin urmare, devine într-o oarecare măsură posibil să evaluăm ce tip de start-up are potenţial de a se transforma într-un unicorn.

    Cei mai mulţi dintre potenţialii unicorni se dovedesc a fi doar… cornute, iar alţii dispar

    Motivul pentru care Aileen Lee a dat numele de unicorni businessurilor cu ritm rapid de creştere a fost unul întemeiat: intenţia a fost aceea de a ilustra raritatea fenomenului, din punct de vedere statistic. Prin urmare, nu este de mirare că acurateţea evaluării preliminare este destul de scăzută. Cei care investesc capital de risc sunt experţi în evaluarea start up-urilor. Pe parcursul unui proces costisitor şi de durată, ei analizează potenţialul companiilor tinere şi finanţează mai puţin de una dintr-o sută de companii aflate în căutare de susţinere financiară. Oricum ar fi, chiar cu această analiză dură şi riguroasă, nici măcar unu la mie din toate start-up-urile din lume finanţate astfel nu devin unicorni. Aşadar, şansele de a identifica un unicorn din fragedă pruncie sunt destul de scăzute. Cu toate acestea, este posibil de realizat o selecţie negativă şi să spunem cu certitudine care sunt start-up-urile fără şanse de a evolua în unicorni. O selecţie pozitivă este dificil de făcut pentru simplul motiv că iniţiativele de acest tip sunt, prin definiţie, noi şi, în consecinţă, asociate riscului. Trebuie pur şi simplu acceptat faptul că greşelile sunt inevitabile chiar în cazul start-up-urilor promiţătoare. Multe dintre acestea se vor bucura de un succes limitat şi altele vor eşua, pur şi simplu. Metaforic vorbind, chiar şi celor mai drăgălaşi pui de inorog le poate creşte un corn în plus sau pot chiar dispărea.

    Soluţia: cât mai mulţi bebeluşi unicorn a căror dezvoltare să fie încurajată

    La prima vedere, ar fi cazul să disperăm! Nu numai că unicornii sunt extrem de puţini, dar nici măcar nu există o formulă garantată de succes, un „plan de construcţie” fix sau o predicţie exactă asupra reuşitei fiecăruia. Ce ar trebui să facem ca societate dacă dorim să avem mai multe start-up-uri care să se bucure de un succes răsunător? Cum ne putem asigura de efectele lor benefice în ceea ce priveşte inovaţiile, locurile de muncă sau bunăstarea socială? 

    Iată răspunsul: trebuie să deschidem drum pentru cât mai multe start-up-uri care au cel puţin înclinaţia de a se transforma într-un mare succes. Orice business nou de acest tip: inovator, dezvoltat pe pieţe noi în permanentă mişcare, cu o echipă fondatoare puternică şi ambiţioasă, este un experiment. Unele se vor dezmembra, altele vor stagna pur şi simplu. Dar vor fi şi unele care vor ajunge acolo. Iar atunci când suntem suficient de îndrăzneţi să experimentăm suficient, ca societate, pe termen lung creăm şanse de a vedea mult aşteptaţii unicorni. 

    Aceste experimente nu se petrec însă singure şi nici nu ar trebui lăsate la voia întâmplării. În primul rând, ca societate, ar trebui să construim condiţiile favorabile care să dea un impuls dezvoltării de afaceri promiţătoare. Factorii cheie aici sunt introducerea încă din şcoală, ca o opţiune de carieră, a ideii de antreprenoriat, incluzând metode şi tehnici de iniţiere a unei afaceri şi abordări multidisciplinare, precum coroborarea tehnologiilor cheie (ex.: healthcare, Internet of Things, inteligenţa artificială) cu gândirea de tip economic şi comercial. Cel de-al doilea pas este asigurarea tuturor condiţiilor pentru ca start up-urile să îşi dezvăluie integral potenţialul, fără a ajunge să dispară sau să fie nevoite să emigreze pentru a găsi un ecosistem antreprenorial mai bun.

  • Şase prieteni au pornit o afacere despre care credeau că dă faliment în şase luni. Azi business-ul are vânzări de sute de milioane de dolari

    Primul restaurant Hooters a fost deschis pe 1 aprilie 1983 în Clearwater, Florida. Data a fost special aleasă deoarece cei şase asociaţi erau siguri că restaurantul va da faliment. “Eram foarte sigur că o să fiu falit în şase luni” a declarat Stewart. Nu numai că nu a dat faliment, dar a început să facă profit după primele patru luni. Primul restaurant a fost deschis în locul unui club de striptease pe care cei şase l-au cumpărat pe nimic. La doar un an distanţă, Hugh Connerty a cumpărat drepturile pentru Hooters de la cei şase fondatori, apoi Robert H. Brooks şi un grup de investitori din Atlanta au cumpărat o parte din companie de la Hugh Connerty.

    Afacerea s-a extins rapid, iar în 1996, lanţul de restaurante Hooters genera mai mult de 300 de milioane de dolari. Hooters a devenit celebru, inaugurând conceptul de “breastaurant” şi a avut succes datorită femeilor îmbrăcate sumar. În 2002, Brooks a cumpărat toată afacerea şi a devenit preşedinte.

    Meniul restaurantului conţine hamburgers, sandvişuri, fripturi, şi specialitatea casei, aripioare picante. Se spune că toate reţetele din meniu au fost realizate de către Lynn Stewart.

    În 2016 existau peste 430 de locaţii Hooters în lume, majoritatea în SUA. Conceptul Hooters a fost extins şi în alte zone de business. În 2003 s-a lansat linia aeriană Hooters Air, care apoi s-a închis trei ani mai târziu. De asemenea, în 2006 a fost preluat un hotel din Las Vegas şi redenumit Hooters Casino Hotel.

    Potrivit Entrepreneur.com, vânzarile Hooters în 2011 atingeau 1 miliard de dolari. în 2015, potrivit restaurantbusinessonline.com Hooters avea vânzări de aproape 830 de milioane de dolari doar în SUA.

    Acest articol este unul dintre cele mai citite ale anului pe site-ul bmag.ro.

     

  • KPMG Ada Confirmations Portal, instrument pentru departamentul de audit

    Elementul de  noutate:
    Activitatea este aproape întru totul automatizată şi se desfăşoară 24/24, iar urmărirea răspunsurilor primite se face în timp real. Portalul transpune procesul actual de confirmări şi solduri în mediul online, astfel că transmiterea solicitărilor sau a răspunsurilor nu se mai realizează prin fax sau curier, iar e-mailurile nu mai sunt redactate de membrii echipei de audit.

    Descrierea inovaţiei:
    În principiu, aceasta platformă este un instrument pentru departamentul de audit care pregăteşte si trimite automat scrisori de confirmare a soldurilor către terţi ai clienţilor de audit. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
    Platforma poate fi folosită cu succes pentru gestionarea procesului intern de confirmare a soldurilor cu terţii de către orice companie, indiferent de mărime sau de industria în care activează.
    Procesul de punere în practică este unul simplu şi care scurtează considerabil timpul de lucru al auditorului. Pentru fiecare client de audit există o selecţie a terţilor acestora, cu scopul confirmării soldurilor şi/sau a tranzacţiilor după caz.
    În vederea pregătirii e nevoie să fie specificate datele de contact, tipul de scrisoare şi limba dorită (română sau engleză) pentru fiecare terţ în parte. Odată pregătite, acestea sunt aprobate de fiecare client de audit pentru a fi trimise.
    Pregătirea se face automat de către platformă, care apoi o trimite către client. Scrisorile sunt trimise la date predefinite timp de 24 de ore pe zi. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
    Inovaţia a fost implementată în 2017, iar utilizarea ei este una simplă şi intuitivă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.  Tehnologiile folosite pentru dezvoltarea acestei platforme sunt SQL Server şi .NET.
    Soluţia a fost dezvoltată în cadrul centrului de servicii al KPMG România, în cadrul căruia lucrează peste 100 de oameni pentru şapte ţări. Serviciile din acest centru includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii; aceste produse sunt dezvoltate pentru toate funcţiile KPMG, atât pentru uz intern, cât şi pentru clienţi externi. Centrul de servicii suport al KPMG România este coordonat de Adela Ciucioi; serviciile din cadrul acestuia includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii.  Alex Şoaică este coordonatorul a câteva echipe care oferă servicii de audit mai multor birouri europene ale KPMG. Modelul s-a dovedit a fi de succes, astfel că în ultimii ani a participat la implementarea unor centre similare în câteva ţări non-UE.

    Efectele inovaţiei :
    ​Inovaţia a fost implementată în 2017. Potrivit reprezentanţilor KPMG, implementarea platformei la nivelul companiei a asigurat un proces conform printr-un control mai bun asupra fluxului de informaţii şi în acelaşi timp a dus la creşterea eficienţei pe măsură ce timpul asociat acestui proces a scăzut la mai puţin de jumătate. De asemenea, au fost înlăturate riscurile legate de pierderea scrisorilor primite, nu mai există confirmări incomplete, iar erorile umane au fost eliminate.