BusinessMagazin

Tag: sua

  • Vreţi să mai vizitaţi America? Trump v-ar putea cere o garanţie de până la 15.000 de dolari

    SUA vor cere o garanţie de până la 15.000 de dolari unor solicitanţi de vize turistice şi de afaceri, pentru a reduce numărul celor care rămân ilegal în ţară, notează FT.

    Statele Unite vor propune ca unii solicitanţi de vize turistice şi de afaceri să plătească o garanţie de până la 15.000 de dolari, ca parte a unui efort de a reduce cazurile în care vizitatorii îşi depăşesc perioada legală de şedere, a anunţat luni guvernul american.

    Departamentul de Stat a precizat că programul-pilot, cu durata de un an, va începe pe 20 august şi se va adresa cetăţenilor din ţări cu rate ridicate de depăşire a duratei de şedere autorizate.

    Această măsură marchează o extindere suplimentară a politicilor anti-imigraţie ale administraţiei americane, care au fost o componentă centrală a platformei de campanie a preşedintelui Donald Trump.

    În anunţul oficial se arată că cei vizaţi de program pot fi „cetăţeni ai ţărilor identificate de Departament ca având rate ridicate de depăşire a duratei de şedere, ţări unde informaţiile pentru verificări şi evaluare sunt considerate deficitare sau care oferă cetăţenie prin investiţii, în cazul în care străinul a obţinut cetăţenia fără cerinţă de rezidenţă”.

    Ofiţerii consulari vor avea trei opţiuni pentru suma garanţiei: 5.000, 10.000 şi 15.000 de dolari, însă se aşteaptă ca valoarea standard să fie de 10.000 de dolari.

    În iunie, Trump a interzis cetăţenilor din 12 ţări să intre în SUA, într-o acţiune care aminteşte de aşa-numita „interdicţie musulmană” instituită în primul său mandat.

    Lista ţărilor vizate de programul de viză va fi publicată pe site-ul Departamentului de Stat şi poate fi modificată pe parcursul desfăşurării programului-pilot.

    Prima administraţie Trump stabilise deja, în 2020, un program-pilot similar cu durata de şase luni pentru garanţiile de viză, dar acesta nu a fost implementat din cauza reducerii globale a călătoriilor în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit Departamentului de Stat.

  • Uniunea Europeană anunţă că nu va mai riposta la tarifele negociate în acordul comercial cu SUA. Ţările UE au tarife de 15% când fac afaceri în SUA, iar americanii nu plătesc nimic. „UE continuă să colaboreze cu SUA pentru finalizarea unei Declaraţii Comune”

    Uniunea Europeană a anunţat luni că va suspenda pentru şase luni măsurile de ripostă planificate împotriva tarifelor impuse de Statele Unite, care urmau să intre în vigoare în această săptămână, scrie CNBC.

    „Pe 27 iulie 2025, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele SUA, Donald J. Trump, au ajuns la un acord privind tarifele şi comerţul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru comerţ, într-un comunicat.

    Purtătorul de cuvânt a descris acordul ca fiind un pas spre restabilirea „stabilităţii şi previzibilităţii pentru cetăţeni şi companii de ambele părţi ale Atlanticului”.

    „UE continuă să colaboreze cu SUA pentru finalizarea unei Declaraţii Comune, conform celor convenite la 27 iulie”, a adăugat el.

    „Având în vedere aceste obiective, Comisia va lua măsurile necesare pentru a suspenda timp de şase luni măsurile de retorsiune ale UE împotriva SUA, care urmau să intre în vigoare pe 7 august”.

    Suspendarea măsurilor este aşteptată să intre oficial în vigoare marţi.

    Această amânare reprezintă o concesie din partea unuia dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Statelor Unite, în urma mai multor săptămâni de negocieri între Trump şi von der Leyen.

    Luna trecută, Trump a anunţat un acord comercial cu UE care prevede impunerea unui tarif de 15% asupra majorităţii bunurilor europene exportate în SUA, inclusiv autoturisme.

    Ca parte a înţelegerii, Casa Albă a declarat că UE „va elimina tarifele semnificative, inclusiv eliminarea tuturor tarifelor UE pentru bunurile industriale exportate de SUA în Uniunea Europeană”.

    Trump a mai spus că blocul comunitar format din 27 de state a fost de acord să achiziţioneze energie din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari şi să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în economia americană, peste nivelurile actuale.

    Totuşi, nu este clar cine anume va face aceste investiţii sau cum vor fi realizate. Blocul economic nu are autoritatea de a obliga companiile private să cumpere petrol american sau cereale din SUA.

    Un comunicat al UE privind acordul din iulie a subliniat de asemenea că este vorba despre un acord politic, „care nu are caracter juridic obligatoriu”.

  • Ţeapă diplomatică de proporţii istorice: Elveţia, umilită de SUA cu tarife uriaşe chiar de Ziua Naţională. Trump întoarce spatele unei înţelegeri de miliarde

    O criză diplomatică majoră a izbucnit în Elveţia, după ce Statele Unite au anunţat, în mod neaşteptat, impunerea unui tarif vamal de 39% asupra exporturilor elveţiene — una dintre cele mai mari cote din lume. Anunţul a venit vineri, chiar în ziua în care Elveţia îşi sărbătorea Ziua Naţională.

    Conform Financial Times, decizia a declanşat un val de critici interne, iar preşedinta Confederaţiei Elveţiene, Karin Keller-Sutter, este acuzată că a gestionat dezastruos negocierile comerciale cu administraţia Trump. Analişti şi comentatori politici spun că lidera de la Berna a supraestimat în mod grav şansele de a obţine un acord avantajos. În acelaşi timp, alţi critici îndreaptă vina spre industria farmaceutică elveţiană, considerând că activitatea sa agresivă pe piaţa americană ar fi stârnit furia preşedintelui american.

    „Toată lumea scoate cuţitele acum”, a declarat un fost diplomat elveţian, sub protecţia anonimatului.

    Potrivit unor surse familiare cu discuţiile, Keller-Sutter a avut joi seară un apel telefonic considerat dezastruos cu Donald Trump. Conversaţia de 30 de minute a venit în urma a trei luni de negocieri intense, în care oficialii elveţieni au investit sute de ore, fiind convinşi că sunt aproape de un acord similar cu cel obţinut de Regatul Unit — un tarif de doar 10%.

    În schimb, vineri dimineaţă, Trump a anunţat public o cotă de 39%, aplicabilă imediat, fără vreo menţiune despre un compromis. Măsura a fost percepută ca o umilinţă diplomatică majoră.

    Presa elveţiană a reacţionat dur. SonntagsZeitung a catalogat negocierile eşuate drept „cel mai mare fiasco” al preşedintei, iar tabloidul Blick a mers şi mai departe, descriind momentul ca fiind cea mai mare înfrângere a Elveţiei din 1515, referindu-se la celebra înfrângere militară a Confederaţiei în faţa Franţei la Marignano.

    Oficialii de la Berna au fost complet luaţi prin surprindere. Potrivit aceloraşi surse, înalţii reprezentanţi elveţieni au fost convinşi până în ultimul moment că negocierile cu reprezentantul pentru comerţ al SUA, Jamieson Greer, şi cu secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, decurgeau pozitiv şi că un acord provizoriu fusese deja agreat.

    În aprilie, autorităţile elveţiene declaraseră public că sunt optimiste în privinţa unui acord rapid, promiţând investiţii de aproape 150 de miliarde de dolari în economia americană, ca parte a unei înţelegeri comerciale mai largi.

    Totul s-a prăbuşit însă într-un singur anunţ. Rămâne de văzut ce repercusiuni va avea acest eşec asupra politicii externe a Elveţiei şi asupra relaţiilor sale comerciale cu Washingtonul.

  • Săptămână crucială pentru pieţele financiare: Preşedintele Trump se pregăteşte să aleagă un nou guvernator al FED, după ruptura pe care a avut-o cu Jerome Powell. Cine sunt Kevin Hassett, Kevin Warsh şi Scott Bessent, cei trei favoriţi în cursa pentru a-l înlocui pe Powell

    Donald Trump a declarat că va numi un nou şef al Biroului de Statistică a Muncii şi va ocupa un loc vacant în consiliul Rezervei Federale în această săptămână, într-o încercare de a-şi consolida controlul asupra datelor economice ale SUA şi asupra deciziilor de politică economică, scrie FT. 

    Preşedintele SUA a spus că va desemna un nou comisar al Biroului de Statistică a Muncii în următoarele trei sau patru zile, după ce l-a concediat pe fostul şef în urma publicării unor date economice dezamăgitoare. De asemenea, a afirmat că va alege probabil un nou guvernator al Fed „în următoarele câteva zile”.

    Numirea unor persoane în funcţii de conducere în două dintre cele mai importante instituţii economice ale SUA ar putea contribui la conturarea agendei lui Trump pentru restul mandatului său prezidenţial. Ambele funcţii necesită confirmare din partea Senatului american.

    Într-o mişcare fără precedent, Trump a concediat-o pe şefa BLS, Erika McEntarfer, în urma unui raport slab privind locurile de muncă publicat vineri. Decizia a fost condamnată ca o încercare de a politiza date economice esenţiale, care stau la baza stabilirii preţurilor activelor globale de trilioane de dolari şi influenţează deciziile de politică monetară privind ratele dobânzilor.

    „Vom anunţa un nou statistician în următoarele trei sau patru zile”, a declarat Trump reporterilor duminică seara, în timp ce părăsea New Jersey spre Washington. El a repetat acuzaţiile conform cărora McEntarfer ar fi manipulat datele economice cheie, fără a oferi nicio dovadă.

    „Nu aveam încredere. Adică, cifrele erau ridicole când le-a anunţat ea”, a spus el.

    A adăugat că are „câteva persoane în vedere” pentru a o înlocui pe Adriana Kugler, guvernatoare Fed, care a demisionat vineri, cu cinci luni înainte de expirarea mandatului. Această situaţie îi oferă lui Trump oportunitatea de a numi un succesor pentru preşedintele Fed, Jay Powell, mai devreme decât era anticipat.

    Favoriţii pentru a-l înlocui pe Powell sunt Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Naţional al Casei Albe, Kevin Warsh de la Hoover Institution (Stanford), şi secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.

    Locul lăsat liber de Kugler este unul dintre puţinele care urmează să se elibereze în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump.

    „Cred că a plecat pentru că era de acord cu mine în privinţa ratelor dobânzilor, şi totuşi se aflau de partea cealaltă a baricadei”, a spus Trump. El a criticat în mod repetat Fed-ul pentru că nu a redus dobânzile aşa cum şi-ar fi dorit.

  • Donald Trump o concediază pe şefa Biroului de Statistică a Muncii din SUA, acuzând manipularea datelor economice

    Preşedintele american Donald Trump a decis vineri demiterea comisarului Biroului de Statistică a Muncii (BLS), Erika McEntarfer, la doar câteva ore după publicarea unui raport dezamăgitor privind locurile de muncă. Decizia, fără precedent în istoria recentă a SUA, intensifică confruntarea preşedintelui cu principalele instituţii economice ale ţării.

    Erika McEntarfer, numită în funcţie de fostul preşedinte Joe Biden, a fost acuzată de Trump că ar fi „măsluit” cifrele pentru a-l favoriza pe predecesorul său, deşi nu a prezentat nicio dovadă în acest sens. „[McEntarfer] va fi înlocuită cu o persoană mult mai competentă şi calificată. Astfel de date importante trebuie să fie corecte şi exacte, nu manipulate politic”, a declarat Trump.

    La scurt timp după demitere, guvernatoarea Rezervei Federale, Adriana Kugler, şi-a anunţat demisia cu câteva luni înainte de finalul mandatului, programat în ianuarie. Decizia ei alimentează speculaţiile privind o reconfigurare a conducerii Fed, mai ales în contextul în care mandatul actualului preşedinte al băncii centrale, Jerome Powell, expiră în mai 2026.

    „Powell ‘prea întârziat’ ar trebui să demisioneze, la fel cum a făcut-o şi Adriana Kugler, o numire a lui Biden”, a scris Trump pe reţeaua sa Truth Social. „Ea ştia că face greşeli legate de dobânzi. Şi el ar trebui să plece!”

    Raportul BLS publicat vineri a indicat o încetinire semnificativă a creşterii locurilor de muncă în ultimele luni, cu revizuiri negative ale datelor pentru mai şi iunie. Trump a acuzat că raportul ar fi fost „manipulat pentru a face republicanii, şi pe MINE, să arătăm rău”.

    Demiterea lui McEntarfer este considerată de analişti un atac grav la independenţa sistemului statistic american. David Wilcox, fost preşedinte al Comitetului Consultativ pentru Statistici Economice Federale, a avertizat că această decizie afectează credibilitatea întregii infrastructuri statistice din SUA.

    Grupul „Friends of BLS”, condus de foşti directori ai instituţiei, a emis un comunicat prin care condamnă politizarea datelor economice. „În alte ţări, acţiuni similare au dus la pierderea încrederii publice şi la consecinţe economice grave”, au declarat aceştia.

    Departamentul Muncii a confirmat demiterea lui McEntarfer vineri seara, anunţând că adjunctul William Wiatrowski va prelua temporar conducerea BLS.

    Pe plan financiar, demisiile şi declaraţiile preşedintelui au provocat reacţii rapide. Dolarul a scăzut cu 2,3% faţă de yen şi cu 1,6% faţă de euro, iar randamentele titlurilor de stat americane pe doi ani au coborât la 3,68%, pe fondul speculaţiilor că Fed ar putea adopta o politică monetară mai relaxată.

    Krishna Guha, analist la banca de investiţii Evercore, a declarat că demisia lui Kugler ar putea accelera numirea unui nou preşedinte al Rezervei Federale, care ar putea influenţa politica monetară înainte de a prelua oficial funcţia.

     

     

  • Ciocolata, ceasurile şi medicamentele elveţiene, în bătaia puştii lui Trump: Elveţia este şocată după ce a fost targetată cu un tarif de 39% care loveşte exporturile şi pune la încercare relaţiile cu SUA

    Într-o mişcare neaşteptată şi agresivă, Donald Trump a anunţat joi, printr-un ordin executiv, impunerea unui tarif de 39% pe importurile din Elveţia – unul dintre cele mai ridicate la nivel global. Decizia aruncă în aer negocierile în curs şi riscă să afecteze grav pilonii economiei elveţiene, de la ciocolată şi ceasuri, până la medicamente, scrie Bloomberg.

    Tariful este semnificativ mai mare decât cel de 31% ameninţat iniţial în aprilie şi a venit ca un şoc pentru guvernul de la Berna, care spera la o înţelegere mai favorabilă. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, negociatorii elveţieni au fost luaţi prin surprindere, mai ales că primiseră semnale pozitive din partea unor oficiali americani de rang înalt.

    Guvernul elveţian şi-a exprimat „profunda dezamăgire”, subliniind că tariful impus „se îndepărtează considerabil” de cadrul preliminar discutat anterior. Totuşi, autorităţile de la Berna nu renunţă şi vor continua negocierile, în speranţa reducerii taxelor.

    Preşedinta şi ministra de finanţe Karin Keller-Sutter a declarat într-o postare pe platforma X că a avut o ultimă convorbire cu Trump înainte de termenul-limită, iar „deficitul comercial rămâne principala îngrijorare a SUA.” În pofida divergenţelor, Elveţia „continuă să caute o soluţie negociată,” potrivit unui comunicat oficial.

    Pe pieţele valutare, francul elveţian a înregistrat vineri una dintre cele mai slabe performanţe în rândul monedelor majore, marcând un declin de 0,2% faţă de dolar. Cu toate acestea, moneda rămâne cu peste 8% mai puternică decât era la începutul lunii aprilie, când a fost anunţat pentru prima dată tariful propus.

    Impactul economic este semnificativ. Pentru branduri emblematice precum Lindt, Swatch Group sau Rolex, această majorare a taxelor pune în pericol vânzările pe piaţa americană – cea mai mare din lume. În 2024, aproape jumătate din exporturile elveţiene către SUA au fost reprezentate de produse farmaceutice, potrivit datelor Bloomberg Economics.

    Lovitura este cu atât mai dură cu cât marii giganţi din industrie, Novartis şi Roche, se confruntă simultan cu o altă ofensivă lansată de Trump: solicitarea de a reduce preţurile medicamentelor pentru americani. Administraţia sa a trimis scrisori către 17 dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, cerându-le să vândă în SUA la preţuri similare cu cele practicate în Europa şi alte regiuni.

    Decizia ar putea redefini relaţiile comerciale dintre cele două state şi pune presiune pe una dintre cele mai stabile economii ale Europei.

  • O nouă eră în politica mondială: Trump reaprinde războiul comercial după ce a impus o nouă serie de tarife pentru parteneri. Canada este lovită de tarife de 35%, India de 25% şi Elveţia de 39%. Bursele europene scad după anunţ

    Donald Trump a impus tarife vamale pentru zeci de parteneri comerciali ai SUA, în timp ce a formalizat acorduri recente cu alţii, inclusiv Regatul Unit şi Uniunea Europeană, marcând începutul unei noi ere de competiţie economică mercantilistă la nivel global.

    Exportatori-cheie către SUA, precum Taiwan — cel mai important exportator de semiconductori din lume — vor fi afectaţi de taxe vamale ridicate. Trump a majorat şi tarifele pentru Canada, un aliat şi partener comercial major, la 35%. India a fost vizată cu un tarif de 25%, iar Elveţia cu 39%.

    Ordinul executiv semnat joi de preşedinte a motivat măsurile prin necesitatea de a reduce deficitul comercial al Americii cu mai multe ţări, deficit considerat o „ameninţare neobişnuită şi extraordinară la adresa securităţii naţionale şi economiei SUA”.

    Documentul precizează şi că tarifele vor contribui la creşterea veniturilor SUA, reflectând planul lui Trump de a finanţa reduceri fiscale interne profunde prin taxarea importurilor.

    Noul regim tarifar marchează o atenuare faţă de taxele agresive anunţate de Trump pe 2 aprilie, de „ziua eliberării”, dar menţine rata efectivă a tarifelor la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii — subliniind dorinţa preşedintelui de a rescrie ordinea economică globală.

    „Este un nou sistem de comerţ,” a declarat joi seară un oficial din administraţie. „Trecem de la un sistem în care principiul central era eficienţa cu orice preţ… la unul în care principiul central este comerţul echitabil şi echilibrat.”

    Piaţa globală a reacţionat negativ vineri, indicele Stoxx Europe 600 scăzând cu 0,8% în primele ore de tranzacţionare. Contractele futures pentru S&P 500 şi Nasdaq erau în scădere cu 0,4%, respectiv 0,5%. Obligaţiunile americane au rămas stabile.

    Trump stabilise data de 1 august ca termen-limită pentru ca zeci de ţări să ajungă la acorduri comerciale cu SUA, în caz contrar urmând să fie aplicate tarife mai mari — declanşând eforturi intense din partea partenerilor comerciali pentru a evita un război comercial de proporţii.

    Unii parteneri — inclusiv Regatul Unit, UE şi Japonia — au reuşit să încheie acorduri la timp, deşi în unele dintre aceste ţări au existat critici legate de conţinutul acestor înţelegeri. Ordinul emis joi a formalizat nivelurile tarifare aferente acestor acorduri.

    China — cel mai mare exportator din lume — nu a fost inclusă în ordin şi are un termen separat, 12 august, pentru a încheia un acord comercial cu Washingtonul.

    Tarifele pentru celelalte ţări vor intra în vigoare în şapte zile, pentru a oferi autorităţilor vamale din SUA timpul necesar implementării.

    Oficialul de la Casa Albă a remarcat că preşedintele a spus joi că va anunţa noi acorduri — comentarii care oferă speranţă unor ţări că vor putea scăpa rapid de tarifele impuse asupra exporturilor lor.

    Canada, al cărei prim-ministru Mark Carney a câştigat alegerile promiţând că va rezista „presiunii economice” exercitate de Trump, nu a reuşit să ajungă la un acord, în ciuda unui lobby de ultim moment la Washington.

    Carney a declarat că guvernul său este „dezamăgit” de tariful impus de SUA şi a recunoscut că anumite sectoare ale economiei vor fi „grav afectate”. El a precizat că negocierile comerciale cu SUA vor continua.

    Howard Lutnick, secretarul pentru comerţ al SUA şi o figură centrală în negocieri, a declarat pentru Fox News că Mark Carney a fost „surd la realitate” pentru că a anunţat în această săptămână că Canada va recunoaşte statul Palestina — o mişcare care l-a iritat pe Trump.

    Taxa de 35% pe bunurile canadiene, anunţată printr-un ordin separat, va intra în vigoare vineri. Bunurile care respectă prevederile acordului de liber schimb nord-american din 2020 vor fi în continuare scutite de aceste tarife.

    Preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, a numit vineri tariful de 20% impus de SUA „temporar” şi şi-a exprimat speranţa că acesta ar putea fi redus prin noi negocieri.

     

  • Cum au reacţionat liderii europeni la anunţarea acordului comercial dintre UE şi SUA: „Donald Trump a mâncat-o pe von der Leyen la micul dejun” / „Este o zi sumbră” / „Acordul nu îmbogăţeşte pe nimeni, dar este varianta cea mai puţin rea” / Ilie Bolojan salută acordul

    Statele Unite au încheiat duminică un acord-cadru comercial cu Uniunea Europeană, impunând un tarif vamal de 15% asupra majorităţii bunurilor provenite din UE şi evitând astfel un război comercial de proporţii între cele două blocuri aliate, care împreună reprezintă aproape o treime din comerţul global, scrie Reuters.

    Iată mai jos sunt reacţiile liderilor europeni la acest acord:

    FRANŢA – Premierul François Bayrou

    „Este o zi sumbră când o alianţă a unor popoare libere, reunite pentru a-şi afirma valorile comune şi pentru a-şi apăra interesele comune, ajunge să se resemneze în faţa supunerii”.

    SPANIA – Premierul Pedro Sánchez

    „Apreciez eforturile depuse de Comisia Europeană şi atitudinea constructivă şi deschisă la negociere a preşedintei Comisiei. În orice caz, susţin acest acord comercial, însă o fac fără niciun entuziasm”.

    UNGARIA – Premierul Viktor Orbán

    „Acesta nu este un acord! Donald Trump a mâncat-o pe von der Leyen la micul dejun, asta s-a întâmplat. Şi bănuiam că aşa va fi, pentru că preşedintele SUA este un greu în negocieri, în timp ce doamna preşedintă este timidă”.

    GERMANIA – Cancelarul Friedrich Merz

    „Acest acord a reuşit să evite un conflict comercial care ar fi lovit dur economia germană, orientată spre export. Acest lucru este valabil în special pentru industria auto, unde tarifele actuale de 27,5% vor fi aproape înjumătăţite, ajungând la 15%”.

    ITALIA – Premierul Giorgia Meloni

    „Consider pozitiv faptul că s-a ajuns la un acord, dar dacă nu văd detaliile, nu pot să-l evaluez în mod corect”.

    ROMÂNIA – Premierul Ilie Bolojan

    „Premierul Ilie Bolojan salută încheierea acordului comercial şi consideră că este un semn bun”, a transmis biroul de presă al Guvernului. „Acordul elimină incertitudinile care au cauzat disfuncţionalităţi şi nesiguranţă în relaţiile comerciale transatlantice”.

    FINLANDA – Premierul Petteri Orpo

    „Acordul aduce un grad necesar de previzibilitate pentru economia globală şi pentru companiile finlandeze. Trebuie continuată munca de eliminare a barierelor comerciale. Doar un comerţ transatlantic liber aduce beneficii maxime de ambele părţi”.

    GERMANIA – Ministrul Economiei, Katherina Reiche

    „Acordul, cu tariful său de bază de 15%, este cu siguranţă o provocare pentru noi. Dar partea bună este că oferă predictibilitate”.

    DANEMARCA – Ministrul de Externe, Lars Løkke Rasmussen

    „Condiţiile comerciale nu vor mai fi la fel de favorabile ca înainte, iar aceasta nu a fost alegerea noastră. Totuşi, trebuie găsit un echilibru care să stabilizeze situaţia şi care să fie acceptabil pentru ambele părţi”.

    SUEDIA – Ministrul Comerţului, Benjamin Dousa

    „Acest acord nu îmbogăţeşte pe nimeni, dar s-ar putea să fie cea mai puţin rea variantă. Ce pare pozitiv pentru Suedia, dintr-o evaluare preliminară, este că acordul aduce un anumit grad de previzibilitate”.

    IRLANDA – Ministrul Comerţului, Simon Harris

    „Acordul oferă un grad de certitudine atât de necesar pentru companiile irlandeze, europene şi americane, care împreună formează cea mai integrată relaţie comercială din lume. Chiar dacă Irlanda regretă includerea tarifului de bază de 15% în acord, este important că avem acum mai multă claritate în ceea ce priveşte fundamentele relaţiei comerciale UE-SUA, esenţială pentru locuri de muncă, creştere economică şi investiţii”.

  • Ceasul ticăie între Washington şi Beijing: Cele două superputeri reiau dialogul economic în Suedia pentru evitarea unui embargou comercial global

    Oficiali de rang înalt din SUA şi China reiau astăzi negocierile economice, într-o tentativă de a preveni o nouă escaladare a războiului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii. Întâlnirea are loc la Stockholm, într-un cadru discret, dar cu mize uriaşe: evitarea reinstituirii unor tarife vamale de ordinul sutelor de procente, informează Reuters.

    Discuţiile, care încep luni după-amiază la Rosenbad – sediul premierului suedez – sunt văzute ca o ultimă şansă de a prelungi cu 90 de zile armistiţiul comercial convenit în luna mai. În lipsa unui acord până pe 12 august, relaţiile comerciale dintre SUA şi China riscă să intre într-o nouă fază de conflict deschis, cu repercusiuni severe asupra lanţurilor globale de aprovizionare.

    Până în prezent, Beijingul şi Washingtonul au reuşit să evite colapsul complet, semnând în lunile mai şi iunie acorduri preliminare care au pus pe pauză valul de măsuri represive reciproce – de la tarife agresive la restricţii privind exportul de metale rare esenţiale în industrie.

    Dar timpul se scurge. Fără o înţelegere durabilă, SUA sunt pregătite să reactiveze tarife uriaşe, echivalente cu un embargou comercial bilateral.

    Negocierile din capitala Suediei vin la doar o zi după ce preşedintele Donald Trump a anunţat cel mai important acord comercial al său de până acum: un tarif de 15% pe majoritatea exporturilor europene către SUA, inclusiv industria auto. Deşi nu se aşteaptă un progres similar în discuţiile cu China, analiştii sunt de părere că o nouă prelungire a armistiţiului comercial pentru încă 90 de zile este probabilă.

    Această fereastră de respiro ar permite pregătirea unui posibil summit între Trump şi omologul său chinez, Xi Jinping, planificat pentru sfârşitul lunii octombrie sau începutul lui noiembrie.

    Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze informaţiile publicate de South China Morning Post, potrivit cărora cele două părţi ar fi convenit să nu introducă noi tarife sau măsuri agresive timp de încă 90 de zile.

    Totuşi, în culise, administraţia Trump pregăteşte deja o nouă rundă de tarife sectoriale ce ar putea intra în vigoare în următoarele săptămâni, vizând domenii strategice precum semiconductori, produse farmaceutice, macarale portuare şi alte bunuri esenţiale.

  • Acţiunile europene urcă la maximul ultimelor patru luni, după acordul comercial UE–SUA. La Bucureşti sunt uşoare vânzări din maxime

    Bursele europene au deschis săptămâna în creştere, atingând luni dimineaţă cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, în contextul unui acord comercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite menit să evite un conflict comercial de amploare, scrie Financial Times.

    Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a crescut cu 1% în primele ore de tranzacţionare, în timp ce indicele german DAX a urcat cu 0,9%, iar CAC 40 din Franţa a avansat cu 1,2%. La Bucureşti indicele BET stagnează, după ce a deschis la un nou maxim iar ulterior s-a depreciat cu 0,2%. “Sunt investitori care marchează din maxime”, spune un broker.

    Aprecierile din afară reflectă o uşurare temporară a tensiunilor comerciale transatlantice, care au afectat pieţele încă din aprilie, când preşedintele american Donald Trump a anunţat intenţia de a introduce tarife extinse asupra bunurilor europene. Acordul încheiat duminică pare să marcheze o încercare de detensionare a relaţiilor, fără a elimina însă complet presiunea tarifară.

    Pe Wall Street, contractele futures pe indicele S&P 500 indicau o deschidere pozitivă, cu o creştere de 0,5%, semn că investitorii americani interpretează acordul într-o notă optimistă, cel puţin pe termen scurt.

    în pofida reacţiei favorabile a pieţelor de acţiuni, moneda unică europeană a scăzut uşor, semn că investitorii rămân precauţi în privinţa impactului economic al acordului. Deşi înţelegerea evită o escaladare completă, aceasta menţine tarife comerciale ridicate pentru o gamă largă de produse europene.

    Potrivit detaliilor preliminare ale acordului, exporturile europene către SUA – inclusiv automobilele şi produsele farmaceutice – vor fi taxate cu un tarif standard de 15%. în paralel, Uniunea Europeană s-a angajat să cheltuiască „sute de miliarde de dolari” pe produse energetice şi echipamente militare americane, potrivit unei surse diplomatice citate de presa internaţională.

    Termenii acordului au stârnit reacţii negative din partea unor politicieni şi industrii europene, care au afirmat că UE ar fi trebuit să insiste pentru obţinerea unor condiţii mai bune.

    Însă, deşi acordul prevede creşterea tarifelor, investitorii au afirmat că acesta a contribuit la reducerea incertitudinii privind comerţul, care a afectat pieţele de la anunţul preşedintelui american Donald Trump privind „ziua eliberării” de la începutul lunii aprilie.

    în conformitate cu acordul încheiat duminică, cea mai mare parte a exporturilor UE către SUA, inclusiv autoturismele şi produsele farmaceutice, vor fi supuse unui tarif de 15%. UE a acceptat, de asemenea, să cheltuiască sute de miliarde de dolari pe produse energetice şi arme din SUA.

    ​