BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Cifre îngrijorătoare. Câte milioane de români se gândesc să emigreze din cauza inflaţiei din ţara noastră

    Peste 7 din 10 români (72%) sunt de părere că va veni o criză şi principala preocupare a lor este creşterea preţurilor bunurilor de consum, a spus Marius Luican, general manager al Reveal, companie de cercetare de piaţă, în cadrul unui eveniment organizat de Raiffeisen Bank România.

    „Principalul efect al aceste încordări economice este inflaţia.7 din 10 români simt că inflaţia are un impact direct asupra lor şi asupra familiei lor. Un astfel de popor, care a trăit cu cu inflaţie de 300%, ai zice că nu prea ai cu ce sa-i sperii, dar iată că se întâmplă”, a spus Marius Luican.

    Pentru a se apăra de inflaţie, 58% dintre români iau în ccalcul reducerea consumului, 42% vor să ceară o creştere de salariu, 25% se gândesc la emigrare, iar 16% şi-ar putea schimba locul de muncă.

    „Vedem o tendinţă foarte puternică de schimbare a locului de muncă. Dacă înainte aveam dificultăţi în anumite sfere, acum s-a generalizat. Şi aici în cifrele noastre schimbarea locului de muncă este văzută ca o soluţie pentru a câştiga mai mulţi bani în acest mediu inflaţionist”, a mai spus Marius Luican.

  • Studiu: creşteri fulminante de oferte de locuri de muncă în domeniile lovite de pandemie

    Potrivit specialiştilor eJobs, ridicarea restricţiilor, la începutul lunii martie, a reactivat sectoarele puternic afectate de pandemie, dar şi pe candidaţii care aşteptau această revenire. Cele aproape 130.000 de joburi nou apărute pe piaţă din martie şi până acum, reprezintă o creştere cu peste 30% a numărului de oportunităţi pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă comparativ cu anteriorul trimestru.

    Studiul mai arată că retailul a continuat să domine topul sectoarelor cu cele mai multe poziţii noi.

    O schimbare interesantă şi oarecum neaşteptată pentru aceste trei luni a fost reprezentată de creşterea numărului de joburi remote. Cifrele eJobs.ro arată un total de 11.500 de joburi în perioada martie-iunie 2022, de aproape trei ori mai multe decât în acelaşi interval de timp din 2021 şi cu 60% peste nivelul înregistrat în trimestrul anterior.

     

  • Care sunt destinaţiile de top pe care le caută românii – studiu

    Românii şi-au reluat intenţiile de călătorie în străinătate, odată cu ridicarea restricţiilor anti-COVID, şi se orientează către destinaţiile tradiţionale pentru vacanţa de vară – Grecia, Turcia, Bulgaria. 

    O analiză a Google asupra căutărilor legate de călătorii, realizată pe ultimii 3 ani, arată că românii şi-au reluat intenţiile de călătorie în străinătate, odată cu ridicarea restricţiilor anti-COVID, şi se orientează către destinaţiile tradiţionale pentru vacanţa de vară – Grecia, Turcia, Bulgaria.

    Campingurile şi vilele private, opţiuni de cazare care oferă mai multă intimitate şi un risc redus de îmbolnăvire, sunt cele cu cea mai mare creştere în perioada post-pandemie.

    Potrivit datelor Google, intenţia românilor de a călătorii în 2022 este mai mare decât în 2019: volumul căutărilor legate de călătorii (destinaţii, cazare, transport) a fost în mai 2022 cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună a lui 2019.

    Cea mai mare creştere în căutări de cazare a fost pentru destinaţiile internaţionale: +32% perioada martie – mai 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    În acelaşi timp, căutările de cazări în ţară au scăzut cu 2% în acelaşi interval. Cele mai căutate destinaţii de vacanţă din străinătate ale românilor sunt Grecia, Turcia şi Bulgaria, conform căutărilor pentru cazare.

    Căutările românilor după zboruri internaţionale au crescut şi ele semnificativ anul acesta: +46% în ultimele 3 luni faţă de 2019.

    Cele mai populare destinaţii pentru zboruri, potrivit căutărilor pe Google, sunt Italia, Spania şi Marea Britanie.

    Revenirea la normal a însemnat şi o creştere a interesului din străinătate pentru călătorii şi vacanţe în România. Datele arată că Germania, Marea Britanie şi Italia sunt ţările din care se fac cele mai multe căutări legate de cazări în România. Tot acestea sunt şi ţările din care se caută cel mai mult zboruri către ţara noastră – ordinea lor în top este diferită.

    „Date din căutările pe Google ne arată că interesul românilor pentru vacanţe şi călătorii a revenit în 2022, odată cu ridicare restricţiilor anti-COVID. Românii se orientează din nou către destinaţii din străinătate, cele mai căutate ţări fiind cele deja tradiţionale pentru petrecerea concediului de vară: Grecia şi Turcia. În primăvara acestui an, românii au căutat cazări în destinaţii internaţionale chiar mai mult decât în 2019. Căutările pe destinaţii şi cazări din România rămân majoritare, însă eliminarea restricţiilor de călătorie internaţionale a adus o scădere a lor faţă de 2019”, a arătat Oana Dumitrescu, industry manager Google România.

    O serie de trenduri ce au crescut în pandemie continuă să-şi păstreze popularitatea şi în normalul post-pandemic. Este vorba despre cazările care oferă un grad mai ridicat de intimitate şi risc mai redus de contagiune. Datele Google arată că cele mai mari creşteri între tipuri de cazare se înregistrează pentru campinguri şi închirieri de vile – peste 60% în ultimele 3 luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În acelaşi timp, cererea pentru opţiuni tradiţionale de cazare – precum hoteluri sau staţiuni – este în creştere solidă, de 33%.

  • În fiecare zi, în timpul pandemiei, a apărut un nou miliardar

    Asta înseamnă că un nou miliardar a apărut cam la fiecare 30 de ore, în medie, până acum, în timpul pandemiei.

    Raportul, care se bazează pe date compilate de Forbes, analizează creşterea inegalităţii în ultimii doi ani.

    Miliardarii şi-au văzut averea netă totală crescând cu 3.800 de miliarde de dolari, sau 42%, ajungând la 12.700 de miliarde de dolari în timpul pandemiei. O mare parte din această creştere a fost alimentată de creşterile puternice de pe pieţele bursiere, care au fost ajutate de guvernele care au injectat bani în economia mondială pentru a atenua lovitura financiară a coronavirusului.

    O mare parte din creşterea de avere a avut loc în primul an al pandemiei. Apoi s-a stabilizat şi de atunci a scăzut puţin, a declarat Max Lawson, şeful departamentului care se ocupă cu inegalitatea la Oxfam.

    În acelaşi timp, Covid-19, inegalitatea şi creşterea preţurilor la alimente ar putea împinge până la 263 de milioane de persoane în sărăcie extremă în acest an, inversând decenii de progres, a declarat Oxfam într-un raport publicat luna trecută.

    “Nu am văzut niciodată o creştere atât de dramatică a sărăciei şi o creştere a bogăţiei în acelaşi moment al istoriei”, a declarat Lawson. “Va afecta o mulţime de oameni”.

    Consumatorii din întreaga lume se confruntă cu scumpirea energiei şi a alimentelor, dar corporaţiile din aceste industrii şi liderii lor beneficiază de pe urma creşterii preţurilor, a declarat Oxfam.

    Miliardarii din sectorul alimentar şi agro-alimentar şi-au văzut averea totală crescând cu 382 de miliarde de dolari, sau 45%, în ultimii doi ani, după ajustarea cu inflaţia. Aproximativ 62 de miliardari din sectorul alimentar au fost creaţi din 2020.

    Între timp, averea miliardarilor din sectoarele petrolului, gazelor şi cărbunelui a crescut cu 53 de miliarde de dolari, sau 24%, din 2020.

    Patruzeci de noi miliardari au apărut în industria farmaceutică, care a fost în prima linie a luptei împotriva Covid-19 şi beneficiarul unor finanţări publice de miliarde de dolari.

    Sectorul tehnologic a generat mulţi miliardari, inclusiv şapte dintre cei mai bogaţi 10 oameni din lume, precum Elon Musk de la Telsa, Jeff Bezos de la Amazon şi Bill Gates de la Microsoft. Aceştia şi-au mărit averea cu 436 de miliarde de dolari, până la 934 de miliarde de dolari în ultimii doi ani, după ajustarea la inflaţie.

    Pentru a contracara creşterea inegalităţii şi pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu creşterea preţurilor, Oxfam face presiuni asupra guvernelor pentru a impozita persoanele bogate şi corporaţiile.

  • Cinci motive pentru care angajaţii români nu vor să se întoarcă la birou

    Traficul, cheltuielile, parcarea, sau modul în care se împacă viaţa personală cu cea profeesională se numără printre motivele penttru care patru angajaţi din zece nu vor să se întoarcă la birou, arată un studiu CBRE. 

    Peste 70% dintre angajatorii din regiunea EMEA se îndreaptă către sistemul de lucru hibrid, potrivit studiului Office Occupier Survey realizat anual de CBRE. Datele arată tendinţa de reîntoarcere la birouri a angajaţilor. Şi în România, angajaţii par dornici să se întoarcă în sediile companiilor. Aproximativ 60% dintre respondenţii unui sondaj online realizat de CBRE România în ultima jumătate a lunii aprilie au precizat că îşi doresc mai degrabă să lucreze la birou decât de acasă. La polul opus, 40% dintre români preferă să lucreze în continuare de acasă sau în sistem hibrid.

    Cele 5 motive pentru care angajaţii nu vor să se întoarcă la birou sunt: Timpul pierdut în trafic – 35% dintre respondenţii la sondajul CBRE consideră că pierd prea mult timp în traficul rutier către birou şi înapoi; Cheltuieli suplimentare pentru transport, mâncare şi îmbrăcăminte adecvată – 21% dintre participanţii la sondaj nu sunt dispuşi să investească în transport, mâncare şi îmbrăcăminte adecvată pentru birou; Nu reuşesc să îmbine eficient viaţa personală şi cea profesională – 16% dintre angajaţi preferă să lucreze de acasă pentru a petrece mai mult timp alături de cei dragi; Găsirea unui loc de parcare – 11% dintre respondenţi au precizat că dificultatea de a găsi un loc de parcare duce la reticenţa de a merge la birou; Modul neplăcut în care arată spaţiul de lucru – peste 7% dintre salariaţi aleg să lucreze de acasă din cauza designului mediului de lucru.

    Pe lângă argumentele precizate mai sus, respondenţii menţionează printre motive şi lipsa opţiunilor de luat masa în apropierea biroului (peste 6%), cât şi relocarea departe de acesta sau chiar în afara oraşului în perioada pandemie (3%).

    “Efervescenţa din piaţă privind noile moduri de lucru a generat un interes puternic din partea companiilor pentru soluţii care implică procese de change management, lucru pe care îl observăm de altfel printr-o creştere semnificativă a proiectelor pe care suntem solicitaţi să le conducem folosind principii de management al schimbării. Vorbim de proiecte care variază de la 100 la 3500 de angajaţi implicaţi în proces, spre exemplu. Managementul schimbării facilitează modificarea şi adaptarea spaţiului de lucru pentru a fi îndeplinite nevoile firmelor şi dorinţele angajaţilor, mai ales când procesele sunt realizate în mod inteligent, de experţi în implementarea acestora. Deşi unele companii nu vor face nicio schimbare, ceea ce automat va genera frustrări printre angajaţi, tot mai multe companii au înteles că trăim o nouă paradigmă, cea a sistemului de muncă hibrid, şi că aceasta cere în mod natural reamenajarea spaţiilor de lucru”, declară Tudor Ionescu, Head of CBRE’s Romania Advisory & Transaction Services | Office.

    Rezultatul sondajului desfăşurat de CBRE arată că angajaţii care îşi doresc revenirea la birou pun în prim plan conectarea cu compania.

    În plus, aceştia îşi doresc să fie la curent cu informaţii care îi ajută în carieră sau la îndeplinirea task-urilor (36%). Discuţiile cu colegii au reprezentant şi ele unul dintre argumentele puternice pentru care angajaţii îşi doresc să revină la birou, însumând 33,4% din totalul răspunsurilor. Şi lipsa spaţiului de acasă a fost în favoarea lucrului de la birou cu 13,3%, la fel ca şi lipsa mobilierului adecvat pentru care au optat 12%. În plus, 5% dintre angajaţi s-au gândit şi la reducerea costurilor cu utilităţile, atunci când au votat să revină la birou.

    Cei care îşi doresc reîntoarcerea la birou au însă o serie de aşteptări când vine vorba de amenajarea spaţiului de lucru la sediul companiei. Spaţiile exterioare amenajate astfel încât angajaţii să poată lucra de afară contează pentru mai mult de 25% din angajaţi. De asemenea, foarte importante sunt şi birourile fixe care lasă angajaţilor posibilitatea de a le amenaja după bunul plac (20%). Un sediu care are mai multe terase contează pentru 16% dintre angajaţi, iar 15,3% dintre respondenţi consideră importante spaţiile pentru fiecare departament. Peste 7% dintre angajaţi îşi doresc şi un sistem de rezervare a biroului/a spaţiului de lucru.

    De asemenea, conform datelor CBRE, există câteva caracteristici în amenajarea unui spaţiu de lucru care îi fac pe angajaţi să se simtă bine şi să fie mai productivi. Printre acestea sunt atmosfera generală creată de aspectul biroului (40%), mobilierul ergonomic (22%), modul în care este integrată tehnologia necesară conferinţelor video (peste 16%), zonele de lounge (12%) şi hot desking – posibilitatea de a lucra de la orice birou din spaţiul de lucru (11%).

    Privind din punctul de vedere al angajatorilor, rezultatele studiului Office Occupier Survey realizat anual de CBRE în regiunea EMEA, dezvăluie intenţiile companiilor privind locul de desfăşurare a activităţii. Conform acestor rezultate doar 6% dintre companii impun munca exclusiv de la birou, în timp ce 70% permit întoarcerea voluntară. În acelaşi timp, 72% dintre angajatori spun că se îndreaptă către sistemul de lucru hibrid.

    Astfel, în ceea ce priveşte sistemul de lucru hibrid, cei mai mulţi angajatori (43%) le solicită angajaţilor să lucreze de la birou un anumit număr de zile pe săptămână, stabilit de comun acord între companie/echipă şi angajaţi. Totodată, 33% le cer angajaţilor să lucreze de la birou un anumit număr de zile stabilit doar de companie sau echipă. Datele arată că 17% nu le cer şi nu au în plan să impună cât de des să lucreze de la sediul companiei. În acelaşi timp, 7% dintre angajatori permit angajaţilor să decidă câte zile pe săptămână să lucreze de la birou.

    Aproape 90% dintre companiile chestionate au indicat că vor face modificări în strategia lor de real-estate ca urmare a pandemiei. Legat de acest lucru, sondajul a demonstrat, de asemenea, importanţa tot mai mare a strategiei de design a spaţiilor de lucru, în comparaţie cu aceeaşi perioadă de acum un an. Companiile caută din ce în ce mai mult să crească zonele colaborative – de la 36% anul trecut la 63% şi revizuiesc standardele de proiectare (de la 22% anul trecut la 50%). Îmbunătăţirea sau creşterea facilităţilor la locul de muncă (de la 9% anul trecut la 36%) şi modificarea compartimentării pentru a oferi mai mult spaţiu deschis au crescut, de asemenea, în popularitate. Sondajul a scos în evidenţă şi o dorinţa de a pune un accent sporit pe sănătate şi wellness, 41% dintre companii menţionând acest lucru ca fiind important.

    De asemenea, un număr tot mai mare de companii se aşteaptă ca portofoliile lor de birouri să se extindă. În urmă cu un an, o treime dintre companii se aşteptau să se extindă fizic în următorii trei ani. Procentul a crescut acum la peste 40 % în ansamblu, cifra ajungând la 60 % în sectorul tehnologic.

    Nu în ultimul rând, companiile îşi doresc să colaboreze cu lideri din business pentru o comunicare targetată şi strategii, cu parteneri din IT pentru experienţe hibride prin video conferinţe mai bune, să adopte reguli privind vaccinarea, testarea şi purtarea măştilor sau să organizeze evenimente sau alte activităţi pentru a încuraja revenirea la birou.

     

  • STUDIU Femeile sunt de aproape două ori mai expuse riscului de a rămâne blocate într-o maşină accidentată

    Femeile au un risc aproape dublu faţă de bărbaţi de a rămâne blocate într-un autovehicul în urma unui accident şi, de asemenea, prezintă tipare diferite de leziuni, sugerează datele.

    Cercetarea, primul studiu de amploare realizat în Marea Britanie care compară diferenţele dintre sexe în ceea ce priveşte modelele de rănire şi probabilitatea de a rămâne blocat în urma unei coliziuni, ar putea ajuta producătorii de autovehicule să îmbunătăţească designul şi caracteristicile de siguranţă ale maşinilor pentru a reduce ratele de rănire la ambele sexe.

    De asemenea, aceasta întăreşte apelurile pentru includerea unor manechine de testare a accidentelor mai exacte din punct de vedere biologic în simulările de coliziuni de vehicule, pentru a investiga impactul acestora asupra femeilor, potrivit The Guardian.

    Profesorul Tim Nutbeam, consultant în medicină de urgenţă la University Hospitals Plymouth, şi colegii săi au fost motivaţi să efectueze studiul după ce au citit cartea bestseller Invisible Women a lui Caroline Criado Perez, care a evidenţiat modul în care femeile sunt mai susceptibile de a fi grav rănite în accidente de maşină, deoarece manechinele pentru testele de impact au fost modelate după modelul “bărbatului mediu”.

    Pentru a investiga, au analizat datele de la 70.027 de pacienţi internaţi în marile centre şi unităţi de traume din Marea Britanie între ianuarie 2012 şi decembrie 2019.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Riscul geopolitic este accentuat de competiţia pentru controlul suprafeţelor marine

    Competiţia în creştere pentru controlul teritoriilor, suprafeţelor marine şi spaţiului cosmic va alimenta viitoarele tensiuni geopolitice globale, arată un studiu recent.

    Potrivit 2022 Political Risk Report, realizat de Marsh, competiţia în creştere pentru controlul teritoriilor, suprafeţelor marine şi spaţiului cosmic va alimenta viitoarele tensiuni geopolitice globale, pe măsură ce statele vor încerca să controleze graniţele maritime, resursele minerale neexploatate anterior şi spaţiul cosmic.

    Raportul arată că, în timp ce graniţele terestre dintre ţări se menţin ca elemente cheie pentru delimitarea riscului politic, relaţiile dintre state vor fi influenţate din ce în ce mai mult de competiţia pentru controlul suprafeţelor marine, resurselor minerale şi spaţiului cosmic.

    „Conflictul dintre Rusia şi Ucraina este un exemplu clar cu privire la modul rapid în care pot escalada riscurile geopolitice, cu impact umanitar puternic la nivel local şi cu efecte pentru afacerile şi investitorii din întreaga lume”, declară Nick Robson, Head of Credit Specialties, Marsh Specialty.

    Raportul remarcă potenţialul imens de explorare şi investiţii al adâncurilor marine care sunt neexplorate într-o proporţie de peste 80%. Acestea ar putea acoperi cererea în creştere de materii prime şi alimente. Totuşi, „explorarea albastră” aduce riscul unor tensiuni geopolitice în creştere întrucât majoritatea resurselor sunt situate în Zone Economice Exclusive (ZEE), acoperite de drepturi teritoriale offshore, iar acestea pot fi uşor contestate, mai ales acolo unde există suprapuneri, se mai arată în raport.

    Potrivit acestuia, creşterea interesului pentru economia spaţială, mai ales în condiţiile suprapunerii cu militarizarea sporită a spaţiului, ar putea conduce şi la accentuarea tensiunilor geopolitice. Situaţia ar putea fi agravată de eşecul colaborării dintre state pentru realizarea unei guvernanţe solide în vederea exploatării resurselor spaţiale. În următorul deceniu, orbita joasă a Pământului ar putea găzdui 100.000 de sateliţi, aspect care ar conduce la creşterea volumului de deşeuri spaţiale. Deşeurile spaţiale chiar si de mici dimensiuni, ar putea avaria serios echipamentul orbital si ar putea risca declanşarea de conflicte.

    „Înţelegerea acestor provocări şi integrarea lor în programele de asigurare şi de abordare a riscurilor strategice va spori rezilienţa organizaţiilor şi va contribui la dezvoltarea acestora chiar dacă suntem într-un context care presupune adaptarea la realităţi geopolitice schimbate”, a adăugat Nick Robson.

  • Diferenţă “izbitoare” de inteligenţă între gemeni crescuţi separat – studiu

    „Am studiat gemeni identici crescuţi separat timp de mulţi ani. Aceştia reprezintă un experiment simplu, dar elegant, pentru a descâlci influenţele genetice şi de mediu asupra trăsăturilor umane. Acest caz a fost unic prin faptul că gemenii au fost crescuţi în ţări diferite”, a declarat cercetătoarea Nancy L. Segal, profesor şi director al Centrului de studii gemelare de la California State University din Fullerton.

    În cadrul noului studiu, gemenele au completat evaluări ale mediului familial, inteligenţei generale, capacităţii de raţionament nonverbal, trăsăturilor de personalitate, individualismului-colectivismului, stimei de sine, sănătăţii mintale, satisfacţiei profesionale şi istoricului medical de viaţă. De asemenea, au completat interviuri structurate despre istoricul lor general de viaţă.

    Cercetătorii au descoperit diferenţe “izbitoare” în ceea ce priveşte abilităţile cognitive. Geamănul crescut în Coreea de Sud a obţinut scoruri considerabil mai mari la testele de inteligenţă legate de raţionamentul perceptiv şi viteza de procesare, cu o diferenţă globală de IQ de 16 puncte.

    În concordanţă cu mediul lor cultural, geamănul crescut în Statele Unite avea valori mai individualiste, în timp ce geamănul crescut în Coreea de Sud avea valori mai colectiviste.

    Cu toate acestea, gemenii aveau o personalitate similară. Amândoi au obţinut scoruri ridicate la măsurile de conştiinciozitate şi scoruri scăzute la măsurile de neuroticism. De asemenea, aveau un nivel similar de satisfacţie faţă de locul de muncă, chiar dacă ocupaţiile lor erau foarte diferite – administrator guvernamental şi bucătar. Gemenii aveau, de asemenea, profiluri de sănătate mintală similare şi au avut scoruri identice la măsurarea stimei de sine.

    „Genele au un efect mai pătrunzător asupra dezvoltării decât am fi presupus vreodată – totuşi, efectele mediului sunt importante. Aceşti gemeni au arătat diferenţe culturale în unele privinţe”, a declarat Segal pentru PsyPost.

    „Trebuie să identificăm mai multe astfel de cazuri, dacă ele există”, a adăugat ea. „Şi încă nu înţelegem toate mecanismele implicate, de la genele de la nivel molecular până la comportamentele pe care le observăm în fiecare zi”.

    Gemenii s-au născut în 1974 în Seul, Coreea de Sud. Una dintre gemene s-a rătăcit la vârsta de doi ani, după ce a vizitat o piaţă împreună cu bunica ei. Ulterior, a fost dusă la un spital care se afla la aproximativ 160 de kilometri distanţă de reşedinţa familiei sale şi a fost diagnosticată cu rujeolă. În ciuda încercărilor familiei sale de a o găsi, a fost plasată în sistemul de plasament şi a sfârşit prin a fi adoptată de un cuplu care locuia în Statele Unite.

    Ulterior, ea a descoperit că are o soră geamănă, după ce a trimis o mostră de ADN în 2018, în cadrul programului sud-coreean de reunire a membrilor familiei.

    Gemenii nu numai că au experimentat culturi diferite în creştere, dar au fost crescuţi şi în medii familiale foarte diferite. Geamănul care a rămas în Coreea de Sud a fost crescut într-o atmosferă familială mai solidară şi mai coerentă. Geamănul care a fost adoptat de cuplul din SUA, în schimb, a raportat un mediu mai strict, mai orientat spre religie şi cu niveluri mai ridicate de conflict familial.

  • Varianta Omicron este la fel de severă ca variantele anterioare

    Varianta Omicron a virusului SARS-CoV2 este la fel de severă ca variantele anterioare, contrar ipotezelor anterioare, conform cărora ar fi mai contagioasă, dar mai puţin severă, a constatat un studiu de amploare realizat în Statele Unite.

    „Am constatat că riscurile de spitalizare şi mortalitate au fost aproape identice”, au declarat patru oameni de ştiinţă citaţi de Reuters.

    Aceştia au realizat studiul pe baza datelor de la 130.000 de pacienţi COVID din ultimii doi ani, perioadă în care diferitele variante ale coronavirusului au dominat lumea.

    Studiul, aflat în curs de evaluare la Nature Portfolio şi postat pe Research Square, include date demografice, rata de vaccinare şi indicele de comorbiditate Charlson, care prezice riscul de deces în decurs de un an de la spitalizare pentru pacienţii cu anumite probleme de sănătate.

    Studiile care au presupus că varianta Omicron este mai puţin severă au fost efectuate în diferite locuri, inclusiv în Africa de Sud, Scoţia, Anglia şi Canada, au declarat oamenii de ştiinţă de la Massachusetts General Hospital, Minerva University şi Harvard Medical School.

  • Studiu: Cazurile severe de COVID dau tulburări cognitive echivalente cu îmbătrânirea cu 20 de ani

    „Este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se mai recupereze niciodată pe deplin”, a avertizat un profesor din Cambridge. Potrivit acestuia, aproximativ 400.000 de persoane din Marea Britanie ar putea fi afectate.

    Pacienţii care depăşesc infecţiile severe cu COVID suferă de aceeaşi deteriorare cognitivă prin care trec în general oamenii între 50 şi 70 de ani, a constatat noul studiu. Acest lucru este echivalentul pierderii a 10 puncte de IQ, potrivit echipei de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Cambridge şi Imperial College din Londra.

    Descoperirile lor sugerează că efectele infecţiei cu coronavirus sunt încă detectabile la mai mult de şase luni după boală, că recuperarea cognitivă este, în cel mai bun caz, treptată şi că poate avea impact chiar şi asupra persoanelor care au avut doar cazuri uşoare.

    Există tot mai multe dovezi că COVID-19 provoacă probleme cognitive şi de sănătate mintală de durată, pacienţii recuperaţi prezentând încă simptome la câteva luni după infectare.

    Simptomele pe care aceştia le raportează includ „oboseală”, „ceaţă cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate şi chiar tulburare de stres posttraumatic (PTSD), spun cercetătorii.

    Un studiu anterior realizat în Marea Britanie a constatat că aproximativ una din şapte persoane a raportat că are simptome care includ dificultăţi cognitive la 12 săptămâni după un test pozitiv.

    Deşi chiar şi cazurile uşoare pot duce la simptome cognitive persistente, până la trei sferturi dintre pacienţii spitalizaţi raportează că încă suferă de probleme cognitive şase luni mai târziu.

    Cercetătorii au analizat datele de la 46 de persoane care au primit îngrijiri spitaliceşti pentru COVID-19 la Spitalul Addenbrooke din Cambridge.

    „Persoanele au fost supuse unor teste cognitive computerizate detaliate la o medie de şase luni după boala lor acută, folosind platforma Cognitron, care măsoară diferite aspecte ale facultăţilor mentale, cum ar fi memoria, atenţia şi raţionamentul”, au declarat cercetătorii. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup de control.

    Studiul a constatat că aceşti supravieţuitori au fost mai puţin precişi şi au avut timpi de răspuns mai lenţi decât grupul de control, iar rezultatele erau încă detectabile şase luni mai târziu.

    Acest impact a fost cel mai puternic în cazul celor care au avut nevoie de ventilaţie mecanică, dar echipa de cercetători avertizează că şi pacienţii care nu au fost suficient de bolnavi pentru a fi spitalizaţi pot prezenta semne evidente de uşoară deficienţă.

    „Prin compararea pacienţilor cu 66.008 membri ai publicului larg, cercetătorii estimează că amploarea pierderii cognitive este similară, în medie, cu cea suferită în urma îmbătrânirii cu 20 de ani, între 50 şi 70 de ani, şi că aceasta este echivalentă cu pierderea a 10 puncte de IQ”, au spus ei.

    Supravieţuitorii au obţinut scoruri deosebit de slabe la sarcinile de raţionament analogic verbal, un rezultat despre care cercetătorii spun că vine în sprijinul problemei raportate în mod obişnuit, şi anume dificultatea de a găsi cuvinte.

    „De asemenea, ei au prezentat viteze de procesare mai lente, ceea ce se aliniază cu observaţiile anterioare post COVID-19 de scădere a consumului de glucoză cerebrală în cadrul reţelei frontoparietale a creierului, responsabilă de atenţie, de rezolvarea problemelor complexe şi de memoria de lucru, printre alte funcţii”.

    Profesorul David Menon de la Universitatea din Cambridge, autorul principal al studiului, a declarat: „Deteriorarea cognitivă este comună unei game largi de afecţiuni neurologice, inclusiv demenţa, şi chiar şi îmbătrânirea de rutină, dar tiparele pe care le-am observat – „amprenta” cognitivă a COVID-19 – era distinctă de toate acestea”.

    Profesorul Menon a adăugat: „Am urmărit unii pacienţi până la zece luni după infecţia lor acută, astfel încât am putut observa o îmbunătăţire foarte lentă. Deşi acest lucru nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, cel puţin se îndreaptă în direcţia corectă, dar este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se recupereze niciodată complet”, a avertizat el.